o_19q5qktsa1sp6bnb1bev1f5p8u1f.pdf

SUPRASTRUCTURA PODURILOR
Domeniul de utilizare al podurilor cu hobane se extinde până în jur de
900 m, existând şanse ca în viitorul apropiat să se depăşească distanţa de
1000 de m între piloni.
Există o multitudine de posibilităţi de dispunere a hobanelor, atât în sens
transversal podului, cât şi în elevaţie.
Din punct de vedere al dispunerii hobanelor în sens transversal
structurii, sistemele de hobanaj pot fi: cu dispunere a hobanelor în două
planuri paralele (Fig. 5.52a), cu dispunere în planuri înclinate (fig. 5.52b), cu
dispunere centrală a hobanelor (fig. 5.52c) sau excentric (fig. 5.52d), într-un
singur plan, tablierul fiind aşezat numai de o singură parte.
a) b) c) d)
Fig. 5.52 Moduri de dispunere a hobanelor în sens transversal
Numărul de planuri de hobanaj adoptate şi de înclinarea acestora vor
determina proiectarea în consecinţă atât a tablierului, cât şi a pilonilor podului.
Dispunerea longitudinală a hobanelor se face în funcţie de mai mulţi
parametri şi anume: forma şi dimensiunile obstacolului traversat, de încărcările
ce trebuie preluate de suprastructura podului, de posibilităţile de execuţie şi nu
în ultimul rând de estetica podului.
Cele mai utilizate sisteme longitudinale de hobanaj sunt prezentate în
figura 5.53.
Ionuţ Radu RĂCĂNEL
131