o_19q5qktsa1sp6bnb1bev1f5p8u1f.pdf

CAPITOLUL 5
În cazul podurilor pe arce intervin câteva elemente noi de nomenclatură,
faţă de elementele generale prezentate la început şi anume: cheia arcului
reprezintă punctul cel mai de sus al arcului, situat în axa sa neutră (fig. 5.47a) şi
naşterile arcului care sunt punctele situate la ambele capete ale arcului (Fig.
5.47a). Punctele situate sub secţiunea arcului definesc intradosul, iar cele
situate deasupra secţiunii sale, extradosul arcului (Fig. 5.47a. Forma în elevaţie
a arcelor de beton se stabileşte astfel încât, din încărcări permanente să nu
rezulte în arc eforturi de întindere, situaţie ce presupune că rezultanta eforturilor
trebuie să rămână în sâmburele central al secţiunii transversale a arcului. În
acest caz forma arcului este dată de curba de presiune. Pentru trasarea formei
arcelor de beton şi metal se pot utiliza însă parabole, arce de cerc etc.
Deschiderea L în cazul podurilor pe arce reprezintă distanţa măsurată pe
orizontală între naşteri, iar înălţimea sau săgeata f a arcului este definită ca
distanţa masurată pe verticală între punctul de la cheie, de pe axa arcului şi linia
orizontală ce uneşte punctele teoretice de definesc naşterile. Raportul f/L poartă
denumirea de pleoştire a arcului.
Există mai multe sisteme de tiranţi ce se utilizează la podurile pe arce şi
anume: sistemul Langer (Fig. 5.47b,c,e), tiranţii fiind verticali, sistemul Nielsen
(Fig. 5.47d şi Fig.1.42, Capitolul 1).
Structura de rezistenţă a podurilor pe arce este formată din arce, reţeaua
de grinzi de la nivelul căii numită şi tablier şi pereţii sau stâlpii de suţinere, în
cazul podurilor cu calea sus, respectiv tiranţii, în cazul podurilor cu calea jos.
Există poduri la care tablierul este susţinut de un singur arc, dispus central,
calea şi trotuarele fiind dispuse de-o parte şi de alta a arcului.
Forma secţiunii transversale a arcelor este foarte diversificată, dar cel mai
des se utilizează secţiuni din beton dreptunghiulare sau dublu T (Fig. 5.48),
secţiuni dublu T sau casetate metalice (Fig. 5.49) sau secţiuni tubulare,
realizate din ţevi rotunde sau pătrate. În trecut au fost însă realizate şi arce cu
zăbrele cum este podul din portul Sydney (Fig. 5.50).
126
CĂI DE COMUNICAŢII: PODURI. ELEMENTE GENERALE