o_19q5qktsa1sp6bnb1bev1f5p8u1f.pdf

SUPRASTRUCTURA PODURILOR
În prezent, alcătuirea clasică a podurilor cu grinzi cu zăbrele având
calea aşezată pe traverse de lemn şi susţinută de platelajul format din
lonjeroni şi antretoaze a fost înlocuită cu noi sisteme constructive: podurile cu
cu grinzi cu zăbrele cu structură compusă oţel-beton şi podurile cu platelaj
ortotrop.
Principiile constructive în cazul podurilor cu grinzi cu zăbrele cu secţiune
mixtă oţel-beton sunt aceleaşi ca în cazul podurilor cu grinzi cu inimă plină. La
aceste structuri, placa de beton se află în conlucrare cu lonjeronii metalici, dar
se utilizează frecvent şi soluţii în care lonjeronii lipsesc, placa fiind în
conlucrare numai cu antretoazele dispuse la distanţe mici una de alta.
Conclucrarea dintre elementele structurii metalice şi placa de beton se
realizează prin conectori, utilizându-se cel mai adesea conectori flexibili (vezi
Fig. 5.17, 5.18), de tip gujoane (dornuri). Conectorii se dispun pe tălpile
superioare ale lonjeronilor şi antretoazelor, dar şi pe pereţii interiori ai tălpilor
inferioare.
În cazul podurilor de cale ferată, placa de beton îndeplineşte rolul de
cuvă pentru susţinerea prismului de piatră spartă. Se pot realiza în alcătuire
mixtă oţel-beton poduri cu grinzi cu zăbrele de cale dublă (Fig. 5.38), în acest
caz, din cauza greutăţii permanente mari a structurii, utilizându-se trei grinzi în
secţiune transversală.
Podurile de şosea au aceeaşi alcătuire ca a celor de cale ferată,
structura rutieră fiind realizată direct pe placa de beton armat.
Ionuţ Radu RĂCĂNEL 115