o_19q5qktsa1sp6bnb1bev1f5p8u1f.pdf

SUPRASTRUCTURA PODURILOR
Ca şi în cazul podurilor cu grinzi, înălţimea grinzilor principale poate fi
constantă sau variabilă şi se stabileşte prin calcul. Există o mare diversitate de
forme constructive care se adoptă pentru grinzile cu zăbrele: cu înălţime
constantă şi tălpi paralele, având formă trapezoidală (Fig. 5.35a,b,f,h),
dreptunghiulară (Fig. 5.35c,d), parabolică sau poligonală (Fig. 5.35e şi g).
Fig. 5.35 Forme ale grinzilor cu zăbrele utilizate la poduri
În elevaţie grinzile cu zăbrele sunt realizate din elemente conectate între ele
la noduri. Barele dispuse pe orizontală formează tălpile superioară, respectiv
inferioară ale grinzii, cele verticale se numesc montanţi, iar cele înclinate
diagonale. Prinderile barelor la noduri se realizau în trecut cu nituri, dar în prezent
se utilizează ca mijloace de îmbinare şuruburile de înaltă rezistenţă, respectiv
sudura. Sistemul de bare este de cele mai multe ori triunghiular. La deschideri mari
(peste 90 m), pentru a menţine lungimea panoului de lonjeroni în limite rezonabile,
Ionuţ Radu RĂCĂNEL
111