Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS

Sunt, fără îndoială, ponte depuse de prepeliţele sosite mai târziu, ponte de înlocuire saual doilea rând de ponte.Cuiburile sunt amenajate superficial în culturi, cele mai predispuse distrugeriifiind cele amplasate în culturile cu plante de nutreţ, care se cosesc mecanic, devreme şirepetat. Cele mai puţin expuse sunt cele amplasate în lanurile de cereale şi în fâneţe.Incubarea durează 16-20 de zile. Puii sunt nidifugi, după 20 de zile pot zbura, iar la olună ating aproape dimensiunile părinţilor. După două luni sunt complet dezvoltaţi şiapţi pentru migrare.Vânare: Vânătoarea cea mai spectaculoasă este „la picior”, cu câine pontator.Fără câine, „la sărite”, prepeliţele sunt greu de săltat. Se practică şi metoda stârniriiacestora cu gonaşi intercalaţi între vânători şi prin sperierea lor cu ajutorul unui lanţtârât pe sol de vânători. Perioada legală de vânătoare este 15 august - 31 decembrie. Seîmpuşcă folosind alice de maximum 2,0 mm.2.3.25. Porumbelul gulerat (Columba palumbus L.)Alte denumiri: Porumbel popesc, porumbel mare, porumbel ghindar.Recunoaştere: Este o pasăre de pasaj, dar şi un oaspete de vară în România. Îniernile blânde, când găseşte hrană suficientă, rămâne să ierneze în sudul ţării, uneori înstoluri impresionante. În anumiţi ani se comportă, din acelaşi motiv al suficienţeihranei, ca pasăre eratică.Are aspectul caracteristic porumbeilor şi o culoare cenuşie-albăstruie specifică,comună şi pentru celălalt porumbel, de scorbură. Se deosebeşte de acesta din urmă prinmărime (cântăreşte peste 500 g) şi prin trei categorii de dungi albe vizibile: la aripi, peflancurile gâtului (care lipsesc la exemplarele juvenile) şi la coadă. Ciocul este roşu, cuvârful galben, iar picioarele roşii (planşa 48). Porumbeii guleraţi trec prin România înfebruarie-martie spre nord, ca să se înapoieze, în stoluri mari spre sud, în octombrienoiembrie.Exemplarele care rămân în timpul verii pe teritoriul ţării noastre preferă, pentrucuibărit, atât pădurile de munte cât şi cele din câmpie.Hrana este variată şi constă în diverse seminţe, fructe, muguri şi părţi dinfrunze, plante verzi şi seminţe de cereale etc.Duşmani: Păsările răpitoare de zi şi de noapte, jderul şi pisica sălbatică, ciorileşi coţofenele care distrug, în general, doar ouăle şi puii nezburători.Reproducere: Este specie strict monogamă, care depune două ponte, de câtedouă ouă, în perioada aprilie - iunie. Cuiburile sunt amenajate în arbori. Uneori ocupăcuiburi părăsite de alte păsări.Clocesc alternativ ambii părinţi, timp de 17-19 zile. Puii sunt nidicoli, fiindhrăniţi în prima săptămână cu o secreţie a guşii (lapte de porum), apoi cu seminţeregurgitate timp de 3-4 săptămâni. Încă o săptămână stau pe crengi şi sunt hrăniţiasemănător. Devin repede independenţi după plecarea din cuib, dar se adună în stoluridoar toamna.Vânare: Se vânează în perioada 15 august – 28(29) februarie, cu arma lisă şialice de 2,5 - 3,0 mm.Metodele de vânătoare practicate sunt: apropierea, ademenirea porumbeluluiprin imitarea glasului acestuia şi mai ales pânda la locurile de trecere, de adăpat sau dehrănire, folosindu-se sau nu atrape.2.3.26. Porumbelul-de-scorbură (Columba oenas L.)