La sfârşitul lunii aprilie - începutul lunii mai, găinuşa <strong>de</strong>pune într-un cuibrudimentar amenajat pe pământ, în culturi sau la margine <strong>de</strong> <strong>de</strong>sişuri, 10-20 <strong>de</strong> ouă, înfiecare zi câte unul. Clocitul începe după <strong>de</strong>punerea ultimului ou şi durează 23-25 <strong>de</strong>zile. Cloceşte exclusiv găinuşa, însă la creşterea puilor participă ambii părinţi.De remarcat că părinţii imită convingător păsările rănite, în caz <strong>de</strong> pericol<strong>pentru</strong> ouă sau <strong>pentru</strong> pui, atrăgând astfel atenţia duşmanilor asupra lor, <strong>pentru</strong> a leabate atenţia <strong>de</strong> la ceea ce protejează.Dacă prima pontă este distrusă, potârnichea <strong>de</strong>pune a doua pontă, mai redusăînsă ca număr <strong>de</strong> ouă <strong>de</strong>cât prima.Puii sunt nidifugi şi reuşesc să zboare la 14-18 zile.La vârsta <strong>de</strong> 10 luni aceştia <strong>de</strong>vin maturi sexual.Vânare: Se practică în perioada 15 septembrie - 31 <strong>de</strong>cembrie, cu arma lisă şialice <strong>de</strong> 2,5 mm. Meto<strong>de</strong>le <strong>de</strong> vânare admise <strong>de</strong> lege sunt „la picior” (la sărite), cu saufără câine prepelicar, şi „la goană”. Nu este admisă vânarea „la pândă”.2.3.24. Prepeliţa (Coturnix coturnix L.)Alte <strong>de</strong>numiri: Pitpalac, pitpalacă.Descriere: Este o pasăre migratoare, oaspete <strong>de</strong> vară, care soseşte spre sfârşitullunii aprilie şi pleacă în a doua jumătate a lunii septembrie. Are talie mică (100-150 g)şi culoarea generală brună-cenuşie, brăzdată cu dungi longitudinale şi transversalegalbene. Pe cap se pot remarca 3 dungi longitudinale galbene, iar abdomenul este albgălbui-rozaliu.Ciocul este brun cenuşiu. Dimorfismul sexual este slab evi<strong>de</strong>nt şi constăîntr-o pată neagră pe guşă, existentă doar la cocoşeii adulţi (planşa 45).Prezenţa prepeliţei în teren se constată, în principal, după glas.Au<strong>de</strong> şi ve<strong>de</strong> bine. Preferă să fugă pe jos şi să se ascundă, <strong>de</strong>cât să zboare.Habitat: Este o pasăre <strong>de</strong> câmpie, care preferă terenurile agricole cultivate cugrâu, mei, trifoi, lucernă, floarea soarelui etc. Se întâlneşte însă frecvent şi în zonacolinară şi <strong>de</strong> <strong>de</strong>al, mai ales în fâneţe ume<strong>de</strong>. În verile secetoase preferă terenurileagricole irigate sau pe cele poziţionate pe lângă canalele cu apă.Hrana: Asemănătoare cu cea a potârnichii.Duşmani: De la nevăstuică până la vulpe şi câine, precum şi păsările răpitoare<strong>de</strong> zi <strong>de</strong> noapte, în<strong>de</strong>osebi cele <strong>de</strong> talie mică, toate afectează prepeliţa. Nici prădătoriinaturali şi nici vânătoarea cu arma nu pot însă influenţa negativ efectivele <strong>de</strong> prepeliţe,mai mult <strong>de</strong>cât starea vremii. Este specia asupra efectivelor căreia se susţine căintensitatea vânării cu arma nu are nici un efect.Obiceiuri: Iernează în Africa Centrală, fiind însă întâlnită şi în Africa <strong>de</strong> Sud. Îndrumul <strong>de</strong> reîntoarcere spre Europa, o mare parte dintre exemplare scot un rând <strong>de</strong> puiîn nordul Africii, după care sosesc cu puii tineri şi mai scot un rând <strong>de</strong> pui în Europa.Majoritatea prepeliţelor sosesc însă direct în Europa, un<strong>de</strong> scot două serii <strong>de</strong> pui pe an.Migrează doar noaptea, mai ales în nopţile cu lună plină. Uneori când au hrană dinabun<strong>de</strong>nţă şi timpul se menţine toamna călduros, întârzie migraţia până după 15octombrie.Reproducere: În literatura <strong>de</strong> specialitate este citată atât ca specie monogamă,cât şi ca specie poligamă. Se comportă totuşi ca o specie poligamă, mascululneparticipând la clocit şi la creşterea puilor. Femela <strong>de</strong>pune 8-15 ouă în luna mai. Pontecomplete se întâlnesc însă şi în luna iunie, în luna iulie şi chiar la început <strong>de</strong> august.
Sunt, fără îndoială, ponte <strong>de</strong>puse <strong>de</strong> prepeliţele sosite mai târziu, ponte <strong>de</strong> înlocuire saual doilea rând <strong>de</strong> ponte.Cuiburile sunt amenajate superficial în culturi, cele mai predispuse distrugeriifiind cele amplasate în culturile cu plante <strong>de</strong> nutreţ, care se cosesc mecanic, <strong>de</strong>vreme şirepetat. Cele mai puţin expuse sunt cele amplasate în lanurile <strong>de</strong> cereale şi în fâneţe.Incubarea durează 16-20 <strong>de</strong> zile. Puii sunt nidifugi, după 20 <strong>de</strong> zile pot zbura, iar la olună ating aproape dimensiunile părinţilor. După două luni sunt complet <strong>de</strong>zvoltaţi şiapţi <strong>pentru</strong> migrare.Vânare: Vânătoarea cea mai spectaculoasă este „la picior”, cu câine pontator.Fără câine, „la sărite”, prepeliţele sunt greu <strong>de</strong> săltat. Se practică şi metoda stârniriiacestora cu gonaşi intercalaţi între vânători şi prin sperierea lor cu ajutorul unui lanţtârât pe sol <strong>de</strong> vânători. Perioada legală <strong>de</strong> vânătoare este 15 august - 31 <strong>de</strong>cembrie. Seîmpuşcă folosind alice <strong>de</strong> maximum 2,0 mm.2.3.25. Porumbelul gulerat (Columba palumbus L.)Alte <strong>de</strong>numiri: Porumbel popesc, porumbel mare, porumbel ghindar.Recunoaştere: Este o pasăre <strong>de</strong> pasaj, dar şi un oaspete <strong>de</strong> vară în România. Îniernile blân<strong>de</strong>, când găseşte hrană suficientă, rămâne să ierneze în sudul ţării, uneori înstoluri impresionante. În anumiţi ani se comportă, din acelaşi motiv al suficienţeihranei, ca pasăre eratică.Are aspectul caracteristic porumbeilor şi o culoare cenuşie-albăstruie specifică,comună şi <strong>pentru</strong> celălalt porumbel, <strong>de</strong> scorbură. Se <strong>de</strong>osebeşte <strong>de</strong> acesta din urmă prinmărime (cântăreşte peste 500 g) şi prin trei categorii <strong>de</strong> dungi albe vizibile: la aripi, peflancurile gâtului (care lipsesc la exemplarele juvenile) şi la coadă. Ciocul este roşu, cuvârful galben, iar picioarele roşii (planşa 48). Porumbeii guleraţi trec prin România înfebruarie-martie spre nord, ca să se înapoieze, în stoluri mari spre sud, în octombrienoiembrie.Exemplarele care rămân în timpul verii pe teritoriul ţării noastre preferă, <strong>pentru</strong>cuibărit, atât pădurile <strong>de</strong> munte cât şi cele din câmpie.Hrana este variată şi constă în diverse seminţe, fructe, muguri şi părţi dinfrunze, plante verzi şi seminţe <strong>de</strong> cereale etc.Duşmani: Păsările răpitoare <strong>de</strong> zi şi <strong>de</strong> noapte, j<strong>de</strong>rul şi pisica sălbatică, ciorileşi coţofenele care distrug, în general, doar ouăle şi puii nezburători.Reproducere: Este specie strict monogamă, care <strong>de</strong>pune două ponte, <strong>de</strong> câtedouă ouă, în perioada aprilie - iunie. Cuiburile sunt amenajate în arbori. Uneori ocupăcuiburi părăsite <strong>de</strong> alte păsări.Clocesc alternativ ambii părinţi, timp <strong>de</strong> 17-19 zile. Puii sunt nidicoli, fiindhrăniţi în prima săptămână cu o secreţie a guşii (lapte <strong>de</strong> porum), apoi cu seminţeregurgitate timp <strong>de</strong> 3-4 săptămâni. Încă o săptămână stau pe crengi şi sunt hrăniţiasemănător. Devin repe<strong>de</strong> in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţi după plecarea din cuib, dar se adună în stoluridoar toamna.Vânare: Se vânează în perioada 15 august – 28(29) februarie, cu arma lisă şialice <strong>de</strong> 2,5 - 3,0 mm.Meto<strong>de</strong>le <strong>de</strong> vânătoare practicate sunt: apropierea, a<strong>de</strong>menirea porumbeluluiprin imitarea glasului acestuia şi mai ales pânda la locurile <strong>de</strong> trecere, <strong>de</strong> adăpat sau <strong>de</strong>hrănire, folosindu-se sau nu atrape.2.3.26. Porumbelul-<strong>de</strong>-scorbură (Columba oenas L.)
- Page 3 and 4:
2.3. Păsări protejate, la care v
- Page 5 and 6:
4.2.10. Verificarea armelor de vân
- Page 7 and 8:
Din anul 1996, de pregătirea candi
- Page 10 and 11:
iodiversităţii florei şi faunei
- Page 12 and 13:
iniţiativa unor uzurpatori, care
- Page 14 and 15:
populaţii vegetale şi animale, ca
- Page 16 and 17:
sistematic, ţinând seama de rapor
- Page 18 and 19:
Comportamentul de igienă, de confo
- Page 20 and 21:
comportament se manifestă periodic
- Page 22 and 23:
Astfel, capul, mai mult sau mai pu
- Page 24 and 25:
tegumentare care oferă prima prote
- Page 26 and 27:
stare să sesizeze mişcarea prăzi
- Page 28 and 29:
Iniţial, vânatul mare, cunoscut
- Page 30 and 31:
hârciogul (Cricetus cricetus L.)*.
- Page 32 and 33:
subfamilia Tadornidae, care cuprind
- Page 34 and 35:
coţofana (Pica pica L.); stăncuţ
- Page 36 and 37:
Sunete: Sunt diferite de la o situa
- Page 38 and 39:
domestice, deranjului în locurile
- Page 40 and 41:
arealul lui. Atunci când arealuril
- Page 42 and 43:
fructele de lemn câinesc, de măce
- Page 44 and 45:
Importantă este existenţa locuril
- Page 46 and 47: Reproducere: Ambele sexe ating matu
- Page 48 and 49: Duşmani: Lupii sunt duşmanii prin
- Page 50 and 51: Între iepuri şi iepuroaice nu sun
- Page 52 and 53: Longevitate: Se apreciază la maxim
- Page 54 and 55: culoare spre vârf.Greutatea exempl
- Page 56 and 57: îndreptate în sus. Nuanţele culo
- Page 58 and 59: Simţuri: Văzul, mirosul şi auzul
- Page 60 and 61: Simţuri: Este înzestrat cu un mir
- Page 62 and 63: zona de câmpie şi în Lunca Dună
- Page 64 and 65: 2.1.17. Hermelina (Mustela erminea
- Page 66 and 67: Habitat: Mediul cel mai propice de
- Page 68 and 69: Alte denumiri: castor european, bib
- Page 70 and 71: deveni la un moment dat explozivă,
- Page 72 and 73: culcuşul pentru iernat. În căuta
- Page 74 and 75: apropiate decât la câine. La trap
- Page 76 and 77: cioturi, pe arbori tăiaţi, pe bă
- Page 78 and 79: Denumiri: Vidră, lutră, pui de vi
- Page 80 and 81: Alte denumiri: Gâscă mare, gânsa
- Page 82 and 83: Alte denumiri: Raţă sălbatică m
- Page 84 and 85: Perioada de vânare este cuprinsă
- Page 86 and 87: iar abdomenul alb. Femela, mai disc
- Page 88 and 89: creştet, orientate transversal. Oc
- Page 90 and 91: Descriere: Dimorfismul sexual este
- Page 92 and 93: Vânarea trebuie efectuată cu mare
- Page 94 and 95: şi seminţe suculente, cereale de
- Page 98 and 99: Alte denumiri: Golumb, porumbel alb
- Page 100 and 101: Cuibăreşte în păduri, în parcu
- Page 102 and 103: Vânare: Vânătorii sunt conştien
- Page 104 and 105: Date fiind motivele evidenţiate ş
- Page 106 and 107: 2.4.5. Gâsca călugăriţă (Brant
- Page 108 and 109: octombrie şi pleacă în martie. A
- Page 110 and 111: Se întâlneşte de obicei în fân
- Page 112 and 113: dungi longitudinale închise la cul
- Page 114 and 115: CAPITOLUL IIIGESTIONAREA VÂNATULUI
- Page 116 and 117: anual evoluţia efectivelor speciil
- Page 118 and 119: între categoriile de vârstă juve
- Page 120 and 121: Prin însumarea efectivelor reale s
- Page 122 and 123: eproducţie, trebuie ocrotite şi
- Page 124 and 125: permanent locurile de înnoptare, t
- Page 126 and 127: uscate, cereale etc.). De asemenea,
- Page 128 and 129: dezafectării celor devenite neutil
- Page 130 and 131: Astfel, crestele munţilor şi o pa
- Page 132 and 133: Astfel de plantaţii de ros în zon
- Page 134 and 135: Acolo unde există linii parcelare
- Page 136 and 137: Anatidele şi alte specii de păsă
- Page 138 and 139: păsări de apă aflate în pasaj
- Page 140 and 141: procurarea şi transportul material
- Page 142 and 143: Asemenea crescătoriilor tradiţion
- Page 144 and 145: aprobat ordonanţele şi hotărâri
- Page 146 and 147:
speciale de conservare a unor mamif
- Page 148 and 149:
- amenajarea de scăldători uscate
- Page 150 and 151:
neglijenţă, fondului cinegetic. M
- Page 152 and 153:
CAPITOLUL IVPRACTICA VÂNĂTORII4.1
- Page 154 and 155:
ezultate la vânarea speciilor de c
- Page 156 and 157:
de câte 50 m de sfoară cu stegule
- Page 158 and 159:
Profilul interior al ţevilor cupri
- Page 160 and 161:
Lungimea patului trebuie să fie eg
- Page 162 and 163:
apăsare minimă, astfel încât oc
- Page 164 and 165:
la şoc şi de a opune o oarecare r
- Page 166 and 167:
Presiunea dezvoltată de pulbere î
- Page 168 and 169:
incluse în containere inverse se p
- Page 170 and 171:
La tirul cu arma cu glonţ, spre de
- Page 172 and 173:
arma nu este nici justă, nici prec
- Page 174 and 175:
etonul (epagnelul Breton); pudel-po
- Page 176 and 177:
în desişuri, aportează foarte bi
- Page 178 and 179:
4.3.4. Întreţinerea şi îngrijir
- Page 180 and 181:
specializaţi. Din acelaşi motiv s
- Page 182 and 183:
tocul din pânză sau din alte mate
- Page 184 and 185:
1-2 zile mai devreme, când organiz
- Page 186 and 187:
Păsările. Lovite în plămân, fi
- Page 188 and 189:
deplasare al acestuia - cât de gra
- Page 190 and 191:
Dacă răcirea nu se face corect, m
- Page 192 and 193:
desconsiderând cultura cinegetică
- Page 194 and 195:
singure în privinţa acestor promo
- Page 196 and 197:
Atâta timp cât progresul tehnic a
- Page 198 and 199:
Nimeni nu are nimic împotriva serv
- Page 200 and 201:
În timpul actului vânătorii, arm
- Page 202 and 203:
dacă foloseşti chemători, nu abu
- Page 204 and 205:
Desigur că regulile de bună camar
- Page 206 and 207:
adună vânatul mic împuşcat lân
- Page 208 and 209:
Când totul este gata, vânătorii
- Page 210 and 211:
nici lăudăroşenia şi nici minci
- Page 212 and 213:
Incertitudinile care se amplifică,
- Page 214 and 215:
Convenţia condiţionează practic
- Page 216 and 217:
La 21 decembrie 1998, Consiliul Eur
- Page 218 and 219:
de nidificare şi pe parcursul înt
- Page 220 and 221:
anexa II /1 - cuprinde speciile de
- Page 222 and 223:
asistarea Comisiei Europene de un C
- Page 224 and 225:
neocupate, precum în vechiul drept
- Page 226 and 227:
În 21 august 1786, împăratul Ios
- Page 228 and 229:
ealizat prin Legea pentru protecţi
- Page 230 and 231:
fondul cinegetic naţional care cup
- Page 232 and 233:
Cap. I. - Principii şi dispoziţii
- Page 234 and 235:
Anexa IV - Zone construite.Fără a
- Page 236 and 237:
folosirea animalelor în scopuri ş
- Page 238 and 239:
CAPITOLUL IIStructura A.G.V.P.S.Art
- Page 240 and 241:
i) aprobă organigrama, statul de f
- Page 242 and 243:
(2) Pot deveni membre ale A.G.V.P.S
- Page 244 and 245:
e) fac dovada existenţei sediului
- Page 246 and 247:
decursul unui an calendaristic îş
- Page 248 and 249:
24. Şelaru, N. - Mistreţul - mono