13.07.2015 Views

Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS

Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS

Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

La sfârşitul lunii aprilie - începutul lunii mai, găinuşa <strong>de</strong>pune într-un cuibrudimentar amenajat pe pământ, în culturi sau la margine <strong>de</strong> <strong>de</strong>sişuri, 10-20 <strong>de</strong> ouă, înfiecare zi câte unul. Clocitul începe după <strong>de</strong>punerea ultimului ou şi durează 23-25 <strong>de</strong>zile. Cloceşte exclusiv găinuşa, însă la creşterea puilor participă ambii părinţi.De remarcat că părinţii imită convingător păsările rănite, în caz <strong>de</strong> pericol<strong>pentru</strong> ouă sau <strong>pentru</strong> pui, atrăgând astfel atenţia duşmanilor asupra lor, <strong>pentru</strong> a leabate atenţia <strong>de</strong> la ceea ce protejează.Dacă prima pontă este distrusă, potârnichea <strong>de</strong>pune a doua pontă, mai redusăînsă ca număr <strong>de</strong> ouă <strong>de</strong>cât prima.Puii sunt nidifugi şi reuşesc să zboare la 14-18 zile.La vârsta <strong>de</strong> 10 luni aceştia <strong>de</strong>vin maturi sexual.Vânare: Se practică în perioada 15 septembrie - 31 <strong>de</strong>cembrie, cu arma lisă şialice <strong>de</strong> 2,5 mm. Meto<strong>de</strong>le <strong>de</strong> vânare admise <strong>de</strong> lege sunt „la picior” (la sărite), cu saufără câine prepelicar, şi „la goană”. Nu este admisă vânarea „la pândă”.2.3.24. Prepeliţa (Coturnix coturnix L.)Alte <strong>de</strong>numiri: Pitpalac, pitpalacă.Descriere: Este o pasăre migratoare, oaspete <strong>de</strong> vară, care soseşte spre sfârşitullunii aprilie şi pleacă în a doua jumătate a lunii septembrie. Are talie mică (100-150 g)şi culoarea generală brună-cenuşie, brăzdată cu dungi longitudinale şi transversalegalbene. Pe cap se pot remarca 3 dungi longitudinale galbene, iar abdomenul este albgălbui-rozaliu.Ciocul este brun cenuşiu. Dimorfismul sexual este slab evi<strong>de</strong>nt şi constăîntr-o pată neagră pe guşă, existentă doar la cocoşeii adulţi (planşa 45).Prezenţa prepeliţei în teren se constată, în principal, după glas.Au<strong>de</strong> şi ve<strong>de</strong> bine. Preferă să fugă pe jos şi să se ascundă, <strong>de</strong>cât să zboare.Habitat: Este o pasăre <strong>de</strong> câmpie, care preferă terenurile agricole cultivate cugrâu, mei, trifoi, lucernă, floarea soarelui etc. Se întâlneşte însă frecvent şi în zonacolinară şi <strong>de</strong> <strong>de</strong>al, mai ales în fâneţe ume<strong>de</strong>. În verile secetoase preferă terenurileagricole irigate sau pe cele poziţionate pe lângă canalele cu apă.Hrana: Asemănătoare cu cea a potârnichii.Duşmani: De la nevăstuică până la vulpe şi câine, precum şi păsările răpitoare<strong>de</strong> zi <strong>de</strong> noapte, în<strong>de</strong>osebi cele <strong>de</strong> talie mică, toate afectează prepeliţa. Nici prădătoriinaturali şi nici vânătoarea cu arma nu pot însă influenţa negativ efectivele <strong>de</strong> prepeliţe,mai mult <strong>de</strong>cât starea vremii. Este specia asupra efectivelor căreia se susţine căintensitatea vânării cu arma nu are nici un efect.Obiceiuri: Iernează în Africa Centrală, fiind însă întâlnită şi în Africa <strong>de</strong> Sud. Îndrumul <strong>de</strong> reîntoarcere spre Europa, o mare parte dintre exemplare scot un rând <strong>de</strong> puiîn nordul Africii, după care sosesc cu puii tineri şi mai scot un rând <strong>de</strong> pui în Europa.Majoritatea prepeliţelor sosesc însă direct în Europa, un<strong>de</strong> scot două serii <strong>de</strong> pui pe an.Migrează doar noaptea, mai ales în nopţile cu lună plină. Uneori când au hrană dinabun<strong>de</strong>nţă şi timpul se menţine toamna călduros, întârzie migraţia până după 15octombrie.Reproducere: În literatura <strong>de</strong> specialitate este citată atât ca specie monogamă,cât şi ca specie poligamă. Se comportă totuşi ca o specie poligamă, mascululneparticipând la clocit şi la creşterea puilor. Femela <strong>de</strong>pune 8-15 ouă în luna mai. Pontecomplete se întâlnesc însă şi în luna iunie, în luna iulie şi chiar la început <strong>de</strong> august.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!