Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS

La sfârşitul lunii aprilie - începutul lunii mai, găinuşa depune într-un cuibrudimentar amenajat pe pământ, în culturi sau la margine de desişuri, 10-20 de ouă, înfiecare zi câte unul. Clocitul începe după depunerea ultimului ou şi durează 23-25 dezile. Cloceşte exclusiv găinuşa, însă la creşterea puilor participă ambii părinţi.De remarcat că părinţii imită convingător păsările rănite, în caz de pericolpentru ouă sau pentru pui, atrăgând astfel atenţia duşmanilor asupra lor, pentru a leabate atenţia de la ceea ce protejează.Dacă prima pontă este distrusă, potârnichea depune a doua pontă, mai redusăînsă ca număr de ouă decât prima.Puii sunt nidifugi şi reuşesc să zboare la 14-18 zile.La vârsta de 10 luni aceştia devin maturi sexual.Vânare: Se practică în perioada 15 septembrie - 31 decembrie, cu arma lisă şialice de 2,5 mm. Metodele de vânare admise de lege sunt „la picior” (la sărite), cu saufără câine prepelicar, şi „la goană”. Nu este admisă vânarea „la pândă”.2.3.24. Prepeliţa (Coturnix coturnix L.)Alte denumiri: Pitpalac, pitpalacă.Descriere: Este o pasăre migratoare, oaspete de vară, care soseşte spre sfârşitullunii aprilie şi pleacă în a doua jumătate a lunii septembrie. Are talie mică (100-150 g)şi culoarea generală brună-cenuşie, brăzdată cu dungi longitudinale şi transversalegalbene. Pe cap se pot remarca 3 dungi longitudinale galbene, iar abdomenul este albgălbui-rozaliu.Ciocul este brun cenuşiu. Dimorfismul sexual este slab evident şi constăîntr-o pată neagră pe guşă, existentă doar la cocoşeii adulţi (planşa 45).Prezenţa prepeliţei în teren se constată, în principal, după glas.Aude şi vede bine. Preferă să fugă pe jos şi să se ascundă, decât să zboare.Habitat: Este o pasăre de câmpie, care preferă terenurile agricole cultivate cugrâu, mei, trifoi, lucernă, floarea soarelui etc. Se întâlneşte însă frecvent şi în zonacolinară şi de deal, mai ales în fâneţe umede. În verile secetoase preferă terenurileagricole irigate sau pe cele poziţionate pe lângă canalele cu apă.Hrana: Asemănătoare cu cea a potârnichii.Duşmani: De la nevăstuică până la vulpe şi câine, precum şi păsările răpitoarede zi de noapte, îndeosebi cele de talie mică, toate afectează prepeliţa. Nici prădătoriinaturali şi nici vânătoarea cu arma nu pot însă influenţa negativ efectivele de prepeliţe,mai mult decât starea vremii. Este specia asupra efectivelor căreia se susţine căintensitatea vânării cu arma nu are nici un efect.Obiceiuri: Iernează în Africa Centrală, fiind însă întâlnită şi în Africa de Sud. Îndrumul de reîntoarcere spre Europa, o mare parte dintre exemplare scot un rând de puiîn nordul Africii, după care sosesc cu puii tineri şi mai scot un rând de pui în Europa.Majoritatea prepeliţelor sosesc însă direct în Europa, unde scot două serii de pui pe an.Migrează doar noaptea, mai ales în nopţile cu lună plină. Uneori când au hrană dinabundenţă şi timpul se menţine toamna călduros, întârzie migraţia până după 15octombrie.Reproducere: În literatura de specialitate este citată atât ca specie monogamă,cât şi ca specie poligamă. Se comportă totuşi ca o specie poligamă, mascululneparticipând la clocit şi la creşterea puilor. Femela depune 8-15 ouă în luna mai. Pontecomplete se întâlnesc însă şi în luna iunie, în luna iulie şi chiar la început de august.