Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS

mai deosebeşte şi prin lipsa petei mai deschise de deasupra ochiului, care la majoritateafemelelor este evidentă.Exemplarele tinere, de până la un an, se deosebesc, la rândul lor, de cele adulteprin culoarea galbenă a picioarelor, prin primele două remige mai ascuţite la vârfcomparativ cu aceleaşi pene mai rotunjite la exemplarele mature, prin ciocul mai puţinîncovoiat şi prin potcoava de pe piept mai conturată (planşa 46).Se apreciază că puţine potârnichi pot depăşi în libertate vârsta de 3-4 ani.Glasul, auzit mai des în perioada împerecherii, este emis de cocoşei. Deasemenea, este auzit atunci când aceştia conduc cârdul în zbor sau când vor să-l adune.Puii scot un piuit slab.Văzul şi auzul sunt la fel de dezvoltate ca şi la fazan.Urma este asemănătoare cu a fazanului, dar mai mică. Se deosebeşte de urmelede mărimi asemănătoare ale altor păsări prin unghiul mai mare dintre degete, precum şiprin urma degetului din spate, mai scurt şi mai oblic aşezată. Urma pârtie se compunedin şiraguri de urme aproximativ paralele, lăsate separat de către indivizii stolului.Habitat: Preferă terenurile agricole din câmpie şi de pe coline, cu pârloage,tufărişuri, spinării, remize şi crânguri, care le asigură ascunzişuri naturale adecvate şihrană din abundenţă. La deal, populează izlazurile cu mărăcinişuri şi cătinişuri, iar lamunte golurile mari din interiorul sau de deasupra pădurii, precum şi unele parcheteexploatate ras din apropierea acestor goluri.Hrana: Constă în seminţe de plante sălbatice, cereale, vegetale, insecte, larve,râme, melci, ouă de furnică, fructe, frunze verzi, ierburi etc.Duşmani: Cvasitotalitatea prădătorilor sălbatici cu păr şi pene, precum şi câiniişi pisicile hoinare. În timpul clocitului găinuşa este mai expusă pierderilor decâtcocoşelul, ceea ce explică disproporţia existentă între sexe în favoarea masculilor. Poatesuferi pierderi grele iarna, pe zăpadă, mai ales în terenurile fără adăposturi, când devinemai vizibilă pentru duşmanii aerieni.Regresul potârnichii pare să fi fost cauzat, până de curând, de extindereamonoculturilor, de mecanizarea lucrărilor agricole şi, mai ales, de chimizarea exagerată.În prezent, se constată o reversie neaşteptat de bună a efectivelor, în multe zone dinţară, ca urmare a involuţiei agriculturii moderne. Substanţele chimice periculoasepentru animalele cu sânge cald rămân, ca şi în cazul fazanilor, responsabile de cele maimari pierderi ale efectivelor speciei.Obiceiuri: Este o pasăre sedentară, fidelă locului de trai, care nu se îndepărteazămai mult de 1-2 km faţă de locul de baştină. Are activitate exclusiv diurnă. Este demenţionat adaptarea de a înnopta iarna în cerc strâns, pentru a crea un microclimat cucâteva grade în plus faţă de mediul înconjurător. Interesantă este şi mişcareapermanentă, pe parcursul nopţilor geroase, pe care o fac potârnichile de la margineacercului intrând înspre interior pentru a se încălzi. De asemenea, obiceiul de a înnoptaîn tunele sub zăpada proaspăt căzută şi de a se ascunde uneori de duşmani sub aceasta.Reproducere: Stolurile de potârnichi se desfac în perechi, la sfârşitul luniifebruarie sau începutul lunii martie, ocupând fiecare un anumit teritoriu, în careurmează să scoată şi să crească puii. Acest teritoriu este apărat împotriva eventualilorintruşi.În cazul potârnichii, femela este cea care alege bărbătuşul. Fidelitatea perechiise menţine cel puţin până în primăvara următoare, dar şi mai mulţi ani la rând dacăambele exemplare scapă de bătaia puştii şi de duşmani.