Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS
Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS
Denumiri: Vidră, lutră, pui de vidră.Descriere: Are corpul de talie medie (8 -11 kg, chiar 15 kg), lung şi mlădios, iarpicioare scurte şi prevăzute cu 5 degete unite parţial printr-o membrană interdigitală.Coada este relativ lungă şi groasă la bază, fiind folosită drept cârmă în timpul înotului.Urechile şi ochii sunt mici şi botul turtit. Prin conformaţie este adaptată perfectmediului acvatic în care vieţuieşte. Culoarea este brună, uşor mai deschisă pe abdomen,cu o pată mică albicioasă sub gât (planşa 34).Dimorfismul sexual nu este evident.Longevitate: Trăieşte 14-16 ani.Sunete: Vidra comunică cu semenii printr-un fluierat caracteristic. Atacată decâini, scoate un glas strident, amestecat cu un mârâit. Puii au un glas asemănător cubehăitul unui ied domestic.Simţuri: Auzul şi vederea sunt bune. Mirosul este considerat mediu. Cu toateacestea simte uşor prezenţa capcanei din fier camuflată bine sub nivelul apei.Urme: Sunt caracteristice datorită perniţelor eliptice, cu al cincilea degetimprimat lateral, călcâiului inconfundabil şi membranei interdigitale parţial vizibile.Urma-pârtie lăsată de vidra care se deplasează normal prezintă urme-perechi (de obiceicu amprenta din stânga în faţă), iar a celei ce se deplasează în goană (galop) prezintăcele 4 urme dispuse oblic pe aceeaşi linie (planşa 34).Excrementele, cu miros caracteristic, conţin solzi de peşte, cruste de raci ori cojide ouă şi sunt depuse pe malul apei, frecvent în locuri vizibile.Habitat: Trăieşte din zona de munte până în Delta Dunării. Existenţa ei estelegată nemijlocit de ape curate cu peşte. Preferă râurile şi pâraiele cu maluri împăduriteşi abrupte. Spaţiul necesar vieţuirii este relativ extins, întrucât zilnic are nevoie depeşte. Trăieşte în galerii săpate în mal, de regulă cu o ieşire sub apă, sau în cotloaneamenajate sub rădăcinile sălciilor. Nu este foarte ataşată de locul de trai şi nu seîndepărtează mult de apă.Hrana: Peştii constituie hrana de bază. Consumă, de asemenea, raci, şobolanide-apă,bizami şi broaşte. Răpeşte pui şi păsări de apă, consumând şi ouă din cuiburi.Pentru a consuma hrana scoate capul deasupra apei, iar când mănâncă peşti şi păsărimai mari iese pe mal.Duşmani: Nu are duşmani periculoşi, în afară de om. Doar accidental poate fiprinsă de câini, de care se apără însă cu ferocitate.Sociabilitate: Trăieşte solitar. După naştere, doar femela rămâne peste ½ an cupuii ei.Reproducere: Nu are o epocă de împerechere foarte bine determinată. Perioadaprincipală o constituie lunile februarie-martie, apoi luna iulie. Femela fată şi a douaoară, probabil în cazurile când îşi pierde prima progenitură. Durata gestaţiei este de 9săptămâni (60-63 de zile), după care femela naşte 2-4 pui, care rămân orbi doar 9-10zile. Puii sunt alăptaţi 8 săptămâni, rămânând cu mama lor până la o nouă împerechere,adică 8-10 luni. Devin maturi sexual la 2-3 ani.Obiceiuri: Vidra este un animal cu activitate nocturnă şi aurorală. Când îilipseşte hrana, se deplasează mult, depărtându-se de apă, putând trece la munte pestecumpăna apelor, dintr-un bazin hidrografic în altul.Puii pot fi uşor dresaţi de om.
Vânare: Din cauza diminuării efectivelor de vidră în Europa, aceasta a fost strictprotejată prin convenţii internaţionale. Efectivele ei s-au refăcut în ultima vreme,îndeosebi în România unde au crescut surprinzător ca urmare a scăderii poluării şicreşterii populaţiilor de peşte din râurile interioare. În aceste condiţii, autoritateapublică centrală care răspunde de protecţia mediului poate autoriza vânarea ei în coterezonabile, mai ales acolo unde efectivele sunt mari şi unde vidra produce prejudicii înbazinele piscicole în care se practică acvacultura. Perioada optimă de vânare esteconsiderată a fi 1 octombrie-31 martie, cu toate că blana vidrei este valoroasă tot timpulanului. Se împuşcă la pândă, cu arma lisă şi cartuşe de 3,5 - 4,0 mm. Trofeeneconvenţionale sunt considerate blănurile, craniile şi osul penian.Blana vidrei este considerată una dintre cele mai valoroase blănuri de vânat.2.2.12. Nurca (Lutreola lutreola L)Denumiri: Nurcă, noriţă, vison european, vidră mică, dihor de apă.Descriere: Seamănă cu o vidră în miniatură (0,5 - 0,8 kg). Spre deosebire deaceasta, are coada mai mică în raport cu corpul şi uniform de groasă. Membranainterdigitală este doar schiţată. Prezintă o culoare generală brună şi buza de sus pătatăcu alb, sub nas, ca de altfel şi buza de jos în zona limitrofă gurii (planşa 34).Longevitate: Trăieşte 8-10 ani.Sunete: Emite un fluierat subţire. În caz de pericol ţipă puternic.Simţuri: Auzul şi vederea sunt bune, dar mirosul mediocru.Urme: Sunt asemănătoare cu cele de vidră, dar sunt mai reduse ca dimensiuni.Nu se pot confunda cu cele de hermelină, deoarece sunt mai mari decât acestea.Habitat: Coincide cu habitatul vidrei. Efectivele cele mai numeroase se găsescîn Lunca şi în Delta Dunării. Trăieşte însă şi de-a lungul celorlalte ape curgătoare şistătătoare din zonele de munte, de deal şi de şes în care se găseşte peşte. Îşi amenajeazăculcuşul în vizuini săpate în malul apelor, dar şi în scorburi, ori sub rădăcini.Hrana: Se hrăneşte cu peşti, raci, broaşte, rozătoare mici, bizami, ouă, pui depăsări de baltă etc.Duşmani: Vidra şi duşmanii vidrei, plus păsările prădătoare de noapte şi de zi.Sociabilitate: Trăieşte solitar, exceptând perioada în care mama îşi creşteprogenitura.Reproducere: Împerecherea are loc în aprilie-mai. Sarcina durează 63 de zile,după care femela fată 3-7 pui orbi, care devin independenţi la 3 luni şi ating maturitateasexuală la 9 luni.Vânare: Se vânează în aceleaşi condiţii ca şi vidra, blana constituind trofeuneconvenţional.Notă: În libertate, este întâlnită şi nurca americană (Lutreola vizon), scăpatădin crescătorii. Culorile acesteia variază mult, de la alb la negru. Frecvent au fostîntâlnite în sălbăticie nurcile de culoare standard, dar şi nurci negre şi albe.2.3. Păsări protejate, la care vânătoarea este permisă în România2.3.1. Gâsca-de-vară (Anser anser L.)
- Page 28 and 29: Iniţial, vânatul mare, cunoscut
- Page 30 and 31: hârciogul (Cricetus cricetus L.)*.
- Page 32 and 33: subfamilia Tadornidae, care cuprind
- Page 34 and 35: coţofana (Pica pica L.); stăncuţ
- Page 36 and 37: Sunete: Sunt diferite de la o situa
- Page 38 and 39: domestice, deranjului în locurile
- Page 40 and 41: arealul lui. Atunci când arealuril
- Page 42 and 43: fructele de lemn câinesc, de măce
- Page 44 and 45: Importantă este existenţa locuril
- Page 46 and 47: Reproducere: Ambele sexe ating matu
- Page 48 and 49: Duşmani: Lupii sunt duşmanii prin
- Page 50 and 51: Între iepuri şi iepuroaice nu sun
- Page 52 and 53: Longevitate: Se apreciază la maxim
- Page 54 and 55: culoare spre vârf.Greutatea exempl
- Page 56 and 57: îndreptate în sus. Nuanţele culo
- Page 58 and 59: Simţuri: Văzul, mirosul şi auzul
- Page 60 and 61: Simţuri: Este înzestrat cu un mir
- Page 62 and 63: zona de câmpie şi în Lunca Dună
- Page 64 and 65: 2.1.17. Hermelina (Mustela erminea
- Page 66 and 67: Habitat: Mediul cel mai propice de
- Page 68 and 69: Alte denumiri: castor european, bib
- Page 70 and 71: deveni la un moment dat explozivă,
- Page 72 and 73: culcuşul pentru iernat. În căuta
- Page 74 and 75: apropiate decât la câine. La trap
- Page 76 and 77: cioturi, pe arbori tăiaţi, pe bă
- Page 80 and 81: Alte denumiri: Gâscă mare, gânsa
- Page 82 and 83: Alte denumiri: Raţă sălbatică m
- Page 84 and 85: Perioada de vânare este cuprinsă
- Page 86 and 87: iar abdomenul alb. Femela, mai disc
- Page 88 and 89: creştet, orientate transversal. Oc
- Page 90 and 91: Descriere: Dimorfismul sexual este
- Page 92 and 93: Vânarea trebuie efectuată cu mare
- Page 94 and 95: şi seminţe suculente, cereale de
- Page 96 and 97: La sfârşitul lunii aprilie - înc
- Page 98 and 99: Alte denumiri: Golumb, porumbel alb
- Page 100 and 101: Cuibăreşte în păduri, în parcu
- Page 102 and 103: Vânare: Vânătorii sunt conştien
- Page 104 and 105: Date fiind motivele evidenţiate ş
- Page 106 and 107: 2.4.5. Gâsca călugăriţă (Brant
- Page 108 and 109: octombrie şi pleacă în martie. A
- Page 110 and 111: Se întâlneşte de obicei în fân
- Page 112 and 113: dungi longitudinale închise la cul
- Page 114 and 115: CAPITOLUL IIIGESTIONAREA VÂNATULUI
- Page 116 and 117: anual evoluţia efectivelor speciil
- Page 118 and 119: între categoriile de vârstă juve
- Page 120 and 121: Prin însumarea efectivelor reale s
- Page 122 and 123: eproducţie, trebuie ocrotite şi
- Page 124 and 125: permanent locurile de înnoptare, t
- Page 126 and 127: uscate, cereale etc.). De asemenea,
Vânare: Din cauza diminuării efectivelor <strong>de</strong> vidră în Europa, aceasta a fost strictprotejată prin convenţii internaţionale. Efectivele ei s-au refăcut în ultima vreme,în<strong>de</strong>osebi în România un<strong>de</strong> au crescut surprinzător ca urmare a scă<strong>de</strong>rii poluării şicreşterii populaţiilor <strong>de</strong> peşte din râurile interioare. În aceste condiţii, autoritateapublică centrală care răspun<strong>de</strong> <strong>de</strong> protecţia mediului poate autoriza vânarea ei în coterezonabile, mai ales acolo un<strong>de</strong> efectivele sunt mari şi un<strong>de</strong> vidra produce prejudicii înbazinele piscicole în care se practică acvacultura. Perioada optimă <strong>de</strong> vânare esteconsi<strong>de</strong>rată a fi 1 octombrie-31 martie, cu toate că blana vidrei este valoroasă tot timpulanului. Se împuşcă la pândă, cu arma lisă şi cartuşe <strong>de</strong> 3,5 - 4,0 mm. Trofeeneconvenţionale sunt consi<strong>de</strong>rate blănurile, craniile şi osul penian.Blana vidrei este consi<strong>de</strong>rată una dintre cele mai valoroase blănuri <strong>de</strong> vânat.2.2.12. Nurca (Lutreola lutreola L)Denumiri: Nurcă, noriţă, vison european, vidră mică, dihor <strong>de</strong> apă.Descriere: Seamănă cu o vidră în miniatură (0,5 - 0,8 kg). Spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong>aceasta, are coada mai mică în raport cu corpul şi uniform <strong>de</strong> groasă. Membranainterdigitală este doar schiţată. Prezintă o culoare generală brună şi buza <strong>de</strong> sus pătatăcu alb, sub nas, ca <strong>de</strong> altfel şi buza <strong>de</strong> jos în zona limitrofă gurii (planşa 34).Longevitate: Trăieşte 8-10 ani.Sunete: Emite un fluierat subţire. În caz <strong>de</strong> pericol ţipă puternic.Simţuri: Auzul şi ve<strong>de</strong>rea sunt bune, dar mirosul mediocru.Urme: Sunt asemănătoare cu cele <strong>de</strong> vidră, dar sunt mai reduse ca dimensiuni.Nu se pot confunda cu cele <strong>de</strong> hermelină, <strong>de</strong>oarece sunt mai mari <strong>de</strong>cât acestea.Habitat: Coinci<strong>de</strong> cu habitatul vidrei. Efectivele cele mai numeroase se găsescîn Lunca şi în Delta Dunării. Trăieşte însă şi <strong>de</strong>-a lungul celorlalte ape curgătoare şistătătoare din zonele <strong>de</strong> munte, <strong>de</strong> <strong>de</strong>al şi <strong>de</strong> şes în care se găseşte peşte. Îşi amenajeazăculcuşul în vizuini săpate în malul apelor, dar şi în scorburi, ori sub rădăcini.Hrana: Se hrăneşte cu peşti, raci, broaşte, rozătoare mici, bizami, ouă, pui <strong>de</strong>păsări <strong>de</strong> baltă etc.Duşmani: Vidra şi duşmanii vidrei, plus păsările prădătoare <strong>de</strong> noapte şi <strong>de</strong> zi.Sociabilitate: Trăieşte solitar, exceptând perioada în care mama îşi creşteprogenitura.Reproducere: Împerecherea are loc în aprilie-mai. Sarcina durează 63 <strong>de</strong> zile,după care femela fată 3-7 pui orbi, care <strong>de</strong>vin in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţi la 3 luni şi ating maturitateasexuală la 9 luni.Vânare: Se vânează în aceleaşi condiţii ca şi vidra, blana constituind trofeuneconvenţional.Notă: În libertate, este întâlnită şi nurca americană (Lutreola vizon), scăpatădin crescătorii. Culorile acesteia variază mult, <strong>de</strong> la alb la negru. Frecvent au fostîntâlnite în sălbăticie nurcile <strong>de</strong> culoare standard, dar şi nurci negre şi albe.2.3. Păsări protejate, la care vânătoarea este permisă în România2.3.1. Gâsca-<strong>de</strong>-vară (Anser anser L.)