Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS

Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS

13.07.2015 Views

Denumiri: Vidră, lutră, pui de vidră.Descriere: Are corpul de talie medie (8 -11 kg, chiar 15 kg), lung şi mlădios, iarpicioare scurte şi prevăzute cu 5 degete unite parţial printr-o membrană interdigitală.Coada este relativ lungă şi groasă la bază, fiind folosită drept cârmă în timpul înotului.Urechile şi ochii sunt mici şi botul turtit. Prin conformaţie este adaptată perfectmediului acvatic în care vieţuieşte. Culoarea este brună, uşor mai deschisă pe abdomen,cu o pată mică albicioasă sub gât (planşa 34).Dimorfismul sexual nu este evident.Longevitate: Trăieşte 14-16 ani.Sunete: Vidra comunică cu semenii printr-un fluierat caracteristic. Atacată decâini, scoate un glas strident, amestecat cu un mârâit. Puii au un glas asemănător cubehăitul unui ied domestic.Simţuri: Auzul şi vederea sunt bune. Mirosul este considerat mediu. Cu toateacestea simte uşor prezenţa capcanei din fier camuflată bine sub nivelul apei.Urme: Sunt caracteristice datorită perniţelor eliptice, cu al cincilea degetimprimat lateral, călcâiului inconfundabil şi membranei interdigitale parţial vizibile.Urma-pârtie lăsată de vidra care se deplasează normal prezintă urme-perechi (de obiceicu amprenta din stânga în faţă), iar a celei ce se deplasează în goană (galop) prezintăcele 4 urme dispuse oblic pe aceeaşi linie (planşa 34).Excrementele, cu miros caracteristic, conţin solzi de peşte, cruste de raci ori cojide ouă şi sunt depuse pe malul apei, frecvent în locuri vizibile.Habitat: Trăieşte din zona de munte până în Delta Dunării. Existenţa ei estelegată nemijlocit de ape curate cu peşte. Preferă râurile şi pâraiele cu maluri împăduriteşi abrupte. Spaţiul necesar vieţuirii este relativ extins, întrucât zilnic are nevoie depeşte. Trăieşte în galerii săpate în mal, de regulă cu o ieşire sub apă, sau în cotloaneamenajate sub rădăcinile sălciilor. Nu este foarte ataşată de locul de trai şi nu seîndepărtează mult de apă.Hrana: Peştii constituie hrana de bază. Consumă, de asemenea, raci, şobolanide-apă,bizami şi broaşte. Răpeşte pui şi păsări de apă, consumând şi ouă din cuiburi.Pentru a consuma hrana scoate capul deasupra apei, iar când mănâncă peşti şi păsărimai mari iese pe mal.Duşmani: Nu are duşmani periculoşi, în afară de om. Doar accidental poate fiprinsă de câini, de care se apără însă cu ferocitate.Sociabilitate: Trăieşte solitar. După naştere, doar femela rămâne peste ½ an cupuii ei.Reproducere: Nu are o epocă de împerechere foarte bine determinată. Perioadaprincipală o constituie lunile februarie-martie, apoi luna iulie. Femela fată şi a douaoară, probabil în cazurile când îşi pierde prima progenitură. Durata gestaţiei este de 9săptămâni (60-63 de zile), după care femela naşte 2-4 pui, care rămân orbi doar 9-10zile. Puii sunt alăptaţi 8 săptămâni, rămânând cu mama lor până la o nouă împerechere,adică 8-10 luni. Devin maturi sexual la 2-3 ani.Obiceiuri: Vidra este un animal cu activitate nocturnă şi aurorală. Când îilipseşte hrana, se deplasează mult, depărtându-se de apă, putând trece la munte pestecumpăna apelor, dintr-un bazin hidrografic în altul.Puii pot fi uşor dresaţi de om.

Vânare: Din cauza diminuării efectivelor de vidră în Europa, aceasta a fost strictprotejată prin convenţii internaţionale. Efectivele ei s-au refăcut în ultima vreme,îndeosebi în România unde au crescut surprinzător ca urmare a scăderii poluării şicreşterii populaţiilor de peşte din râurile interioare. În aceste condiţii, autoritateapublică centrală care răspunde de protecţia mediului poate autoriza vânarea ei în coterezonabile, mai ales acolo unde efectivele sunt mari şi unde vidra produce prejudicii înbazinele piscicole în care se practică acvacultura. Perioada optimă de vânare esteconsiderată a fi 1 octombrie-31 martie, cu toate că blana vidrei este valoroasă tot timpulanului. Se împuşcă la pândă, cu arma lisă şi cartuşe de 3,5 - 4,0 mm. Trofeeneconvenţionale sunt considerate blănurile, craniile şi osul penian.Blana vidrei este considerată una dintre cele mai valoroase blănuri de vânat.2.2.12. Nurca (Lutreola lutreola L)Denumiri: Nurcă, noriţă, vison european, vidră mică, dihor de apă.Descriere: Seamănă cu o vidră în miniatură (0,5 - 0,8 kg). Spre deosebire deaceasta, are coada mai mică în raport cu corpul şi uniform de groasă. Membranainterdigitală este doar schiţată. Prezintă o culoare generală brună şi buza de sus pătatăcu alb, sub nas, ca de altfel şi buza de jos în zona limitrofă gurii (planşa 34).Longevitate: Trăieşte 8-10 ani.Sunete: Emite un fluierat subţire. În caz de pericol ţipă puternic.Simţuri: Auzul şi vederea sunt bune, dar mirosul mediocru.Urme: Sunt asemănătoare cu cele de vidră, dar sunt mai reduse ca dimensiuni.Nu se pot confunda cu cele de hermelină, deoarece sunt mai mari decât acestea.Habitat: Coincide cu habitatul vidrei. Efectivele cele mai numeroase se găsescîn Lunca şi în Delta Dunării. Trăieşte însă şi de-a lungul celorlalte ape curgătoare şistătătoare din zonele de munte, de deal şi de şes în care se găseşte peşte. Îşi amenajeazăculcuşul în vizuini săpate în malul apelor, dar şi în scorburi, ori sub rădăcini.Hrana: Se hrăneşte cu peşti, raci, broaşte, rozătoare mici, bizami, ouă, pui depăsări de baltă etc.Duşmani: Vidra şi duşmanii vidrei, plus păsările prădătoare de noapte şi de zi.Sociabilitate: Trăieşte solitar, exceptând perioada în care mama îşi creşteprogenitura.Reproducere: Împerecherea are loc în aprilie-mai. Sarcina durează 63 de zile,după care femela fată 3-7 pui orbi, care devin independenţi la 3 luni şi ating maturitateasexuală la 9 luni.Vânare: Se vânează în aceleaşi condiţii ca şi vidra, blana constituind trofeuneconvenţional.Notă: În libertate, este întâlnită şi nurca americană (Lutreola vizon), scăpatădin crescătorii. Culorile acesteia variază mult, de la alb la negru. Frecvent au fostîntâlnite în sălbăticie nurcile de culoare standard, dar şi nurci negre şi albe.2.3. Păsări protejate, la care vânătoarea este permisă în România2.3.1. Gâsca-de-vară (Anser anser L.)

Denumiri: Vidră, lutră, pui <strong>de</strong> vidră.Descriere: Are corpul <strong>de</strong> talie medie (8 -11 kg, chiar 15 kg), lung şi mlădios, iarpicioare scurte şi prevăzute cu 5 <strong>de</strong>gete unite parţial printr-o membrană interdigitală.Coada este relativ lungă şi groasă la bază, fiind folosită drept cârmă în timpul înotului.Urechile şi ochii sunt mici şi botul turtit. Prin conformaţie este adaptată perfectmediului acvatic în care vieţuieşte. Culoarea este brună, uşor mai <strong>de</strong>schisă pe abdomen,cu o pată mică albicioasă sub gât (planşa 34).Dimorfismul sexual nu este evi<strong>de</strong>nt.Longevitate: Trăieşte 14-16 ani.Sunete: Vidra comunică cu semenii printr-un fluierat caracteristic. Atacată <strong>de</strong>câini, scoate un glas stri<strong>de</strong>nt, amestecat cu un mârâit. Puii au un glas asemănător cubehăitul unui ied domestic.Simţuri: Auzul şi ve<strong>de</strong>rea sunt bune. Mirosul este consi<strong>de</strong>rat mediu. Cu toateacestea simte uşor prezenţa capcanei din fier camuflată bine sub nivelul apei.Urme: Sunt caracteristice datorită perniţelor eliptice, cu al cincilea <strong>de</strong>getimprimat lateral, călcâiului inconfundabil şi membranei interdigitale parţial vizibile.Urma-pârtie lăsată <strong>de</strong> vidra care se <strong>de</strong>plasează normal prezintă urme-perechi (<strong>de</strong> obiceicu amprenta din stânga în faţă), iar a celei ce se <strong>de</strong>plasează în goană (galop) prezintăcele 4 urme dispuse oblic pe aceeaşi linie (planşa 34).Excrementele, cu miros caracteristic, conţin solzi <strong>de</strong> peşte, cruste <strong>de</strong> raci ori coji<strong>de</strong> ouă şi sunt <strong>de</strong>puse pe malul apei, frecvent în locuri vizibile.Habitat: Trăieşte din zona <strong>de</strong> munte până în Delta Dunării. Existenţa ei estelegată nemijlocit <strong>de</strong> ape curate cu peşte. Preferă râurile şi pâraiele cu maluri împăduriteşi abrupte. Spaţiul necesar vieţuirii este relativ extins, întrucât zilnic are nevoie <strong>de</strong>peşte. Trăieşte în galerii săpate în mal, <strong>de</strong> regulă cu o ieşire sub apă, sau în cotloaneamenajate sub rădăcinile sălciilor. Nu este foarte ataşată <strong>de</strong> locul <strong>de</strong> trai şi nu seîn<strong>de</strong>părtează mult <strong>de</strong> apă.Hrana: Peştii constituie hrana <strong>de</strong> bază. Consumă, <strong>de</strong> asemenea, raci, şobolani<strong>de</strong>-apă,bizami şi broaşte. Răpeşte pui şi păsări <strong>de</strong> apă, consumând şi ouă din cuiburi.Pentru a consuma hrana scoate capul <strong>de</strong>asupra apei, iar când mănâncă peşti şi păsărimai mari iese pe mal.Duşmani: Nu are duşmani periculoşi, în afară <strong>de</strong> om. Doar acci<strong>de</strong>ntal poate fiprinsă <strong>de</strong> câini, <strong>de</strong> care se apără însă cu ferocitate.Sociabilitate: Trăieşte solitar. După naştere, doar femela rămâne peste ½ an cupuii ei.Reproducere: Nu are o epocă <strong>de</strong> împerechere foarte bine <strong>de</strong>terminată. Perioadaprincipală o constituie lunile februarie-martie, apoi luna iulie. Femela fată şi a douaoară, probabil în cazurile când îşi pier<strong>de</strong> prima progenitură. Durata gestaţiei este <strong>de</strong> 9săptămâni (60-63 <strong>de</strong> zile), după care femela naşte 2-4 pui, care rămân orbi doar 9-10zile. Puii sunt alăptaţi 8 săptămâni, rămânând cu mama lor până la o nouă împerechere,adică 8-10 luni. Devin maturi sexual la 2-3 ani.Obiceiuri: Vidra este un animal cu activitate nocturnă şi aurorală. Când îilipseşte hrana, se <strong>de</strong>plasează mult, <strong>de</strong>părtându-se <strong>de</strong> apă, putând trece la munte pestecumpăna apelor, dintr-un bazin hidrografic în altul.Puii pot fi uşor dresaţi <strong>de</strong> om.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!