Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS
Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS
cioturi, pe arbori tăiaţi, pe bălării. Excrementele nu sunt depuse numai de stăpânullocului, ci şi de alţi râşi care ajung în zonă.Habitat: Preferă pădurile întinse şi liniştite situate la altitudini ridicate. Coboarăînsă şi în zonele de dealuri înalte. În general este ataşat de locul său de trai, dar în lipsăde hrană face deplasări relativ lungi, de până la 40 - 50 km.Hrana: Râsul este, ca şi pisica sălbatică, un carnivor tipic, care preferă hranaproaspătă. Nu consumă cadavre vechi decât în mod excepţional, reîntorcându-se însăîntotdeauna la cadavrele proaspete ale animalelor doborâte de el. Se hrăneşte cucervide, godaci şi purcei, mamifere mai mici şi cu diverse păsări pe care le poateprinde. Pândeşte cu răbdare victimele cărora le sare în spate, fie de pe locuri înalte(ramuri groase, stânci), fie apropiindu-se furişat ca apoi, după câteva salturi, să-l facăpe cel decisiv în spatele victimei. La animalele de talie mare (la ciute, la cerbi, dar şi lavacile domestice) râsul se agaţă strâns de pulpele acestora, mâncând din zona anusuluipână ce prada cade epuizată de goană şi din cauza pierderilor de sânge. Rănile produsede râs şi urmele ghearelor acestuia sunt inconfundabile.Râsul îngroapă superficial, de foarte multe ori, cadavrul animalului doborât,neconsumat în întregime.Pagube: Prin modul în care se hrăneşte, râsul produce prejudicii în terenurile cucervide şi uneori în rândul efectivelor de cocoşi-de-munte. Foarte rar se nărăveşte laanimale domestice.Duşmani: Râsul matur nu are practic duşmani. De lup se fereşte. Puii de râs potsă cadă însă pradă atât lupilor, cât şi câinilor de la stâne şi acvilelor-de-munte.Sociabilitate: Râşii trăiesc solitar. Doar mama rămâne, împreună cu puii ei desub un an, într-o grupare familială temporară.Reproducere: Râşii se împerechează începând din luna februarie până laînceputul lunii aprilie. Sarcina durează 70 de zile, după care femela fată 2-3, uneori 4pui, care rămân orbi timp de 16-17 zile. Puii devin independenţi la vârsta de un an, iarmaturi sexual la 2 ani. Culcuşul, în special cel de fătare, şi-l amenajează în locuri foarteretrase (fisuri în stâncă, vizuini, scorburi sau, mai rar, sub arbori dezrădăcinaţi).Obiceiuri: Este un animal cu activitate preponderent nocturnă, care îşi păstreazăcu consecvenţă potecile.Vânare: Deşi este acum introdus în anexa speciilor strict interzise la vânătoare, seîmpuşcă limitat, cu aprobarea şi în condiţiile stabilite de autoritatea publică centrală carerăspunde de protecţia mediului. Se împuşcă pe bază de autorizaţie individuală, fie cuarma cu glonţ de calibru mic, de la 5,6 x 43 în sus, fie cu arma lisă şi alice de 4,5 mm.Iese întâmplător la goanele mixte. Poate da rezultate şi la vânătoarea la pândă şi, în maimică măsură, la dibuit. Pânda la cadavrul animalului proaspăt doborât de râs pare să fiecea mai sigură. Nu se poate spune însă că există o metodă sigură pentru vânarea râsului.Trofee convenţionale sunt considerate blănurile şi craniile.2.2.10. Pisica sălbatică (Felis silvestris L.)Denumiri: Cotoi, pisică, pisoi sau pisic sălbatic, motan sau mârtan.Descriere: Seamănă ca aspect cu pisica de casă. Are însă, întotdeauna, fondulcenuşiu tigrat cu dungi negre. Pe cap are 4 dungi longitudinale negricioase, de-a lungulspinării prezintă o dungă neagră mai lată, iar din aceasta se desprind spre flancuri 4-6tărcături mai închise la culoare. Se deosebeşte de pisica de casă prin mărime (3 -7, chiarpână la 10 kg), prin părul mai lung, prin forma cozii şi prin forma petelor de pe coatelepicioarelor. Coada este cilindrică şi groasă până la vârf, prezentând 4-8 inele, din ce în
ce mai estompate, care devin incomplete spre baza cozii. Pata neagră situată posteriorpiciorului din spate este de asemenea caracteristică, fiind redusă doar lângă călcâi, spredeosebire de cea a pisicii de casă care urcă până spre cotul piciorului (planşa 34).Dimorfismul sexual nu este evident.Longevitate: Trăieşte 12-15 ani. Vârsta se apreciază, cu aproximaţie, după uzuradanturii.Sunete: Miaună asemănător pisicii domestice, mai ales în perioada deîmperechere când indivizi din ambele sexe se cheamă. Când este atacată se strângeghem, mârâie ameninţător şi „scuipă” (pufneşte). Ţipă când este prinsă şi toarce, ca şipisica domestică, când este cu puii şi este mulţumită.Urme: Urmele sunt uşor eliptice, caracteristice pentru feline, cu perniţele ovaleşi fără a avea imprimată amprenta ghearelor. Urma-pârtie este liniară sau în uşor zigzag.Urma-tipar se deosebeşte de urma-tipar a pisicii de casă prin dimensiunile maimari şi forma mai alungită (planşa 34). Se deosebeşte şi de urma jderului-de-piatră, careare gheare şi al cincilea deget uşor imprimat.Simţuri: Este înzestrată cu auz şi văz excelente, dar şi cu miros bun. Vede bineşi pe întuneric.Habitat: Preferă pădurile întinse, dar şi pâraiele împădurite, mărăcinişurile şistufărişurile din câmpul agricol sau de lângă ape. Ziua, se retrage în prejma vizuinilor,în vizuină sau în scorburi încăpătoare. Este întâlnită din zona alpină până în LuncaDunării.Hrana: Este un animal prin excelenţă carnivor. Hrana principală o constituieşoarecii şi păsările. Atacă însă şi iepurii, bizamii, hamsterii, şobolanii, lapinii şi iezii decăprioară. Expuse atacului acesteia sunt, în primul rând, păsările care cuibăresc pe sol,printre care fazanul şi potârnichea, dar şi găina cocoşului-de-munte. Prin modul dehrănire poate produce pagube atât în efectivele de fazan şi de iepure, cât şi îngospodăriile izolate sau limitrofe localităţilor, atunci când se nărăveşte la păsări decurte.Duşmani: Râsul pare să fie principalul ei duşman natural. În categoriaduşmanilor intră însă şi lupul, şacalul, câinele şi chiar vulpea în cazul exemplarelortinere.Sociabilitate: Trăieşte solitar, exceptând femela în perioada creşteriiprogeniturii.Reproducere: Împerecherea are loc în lunile februarie-martie, când motanii sepot apropia de localităţi sau de gospodăriile izolate în căutarea pisicilor domestice cucare se împerechează frecvent. Mieunatul lor se aude de la distanţe mari, dar numai înaceastă perioadă. După 66-67 de zile pisica fată, în vizuină sau în scorbură, 3-4 pui cupăr, dar orbi în primele 14-17 zile, care rămân lângă mama lor aproximativ 10 luni.Atinge maturitatea sexuală la 22 de luni. Motanul părăseşte femela imediat dupăîmperechere.Vânare: Fiind pe cale de dispariţie în Europa, dar bine reprezentată în România,se vânează ca excepţie, în condiţiile stabilite de autoritatea publică centrală carerăspunde de protecţia mediului. La vânarea pisicii sălbatice se foloses, de obicei, armalisă şi alice de 3,0 - 3,5 mm.2.2.11. Vidra (Lutra lutra L.)
- Page 26 and 27: stare să sesizeze mişcarea prăzi
- Page 28 and 29: Iniţial, vânatul mare, cunoscut
- Page 30 and 31: hârciogul (Cricetus cricetus L.)*.
- Page 32 and 33: subfamilia Tadornidae, care cuprind
- Page 34 and 35: coţofana (Pica pica L.); stăncuţ
- Page 36 and 37: Sunete: Sunt diferite de la o situa
- Page 38 and 39: domestice, deranjului în locurile
- Page 40 and 41: arealul lui. Atunci când arealuril
- Page 42 and 43: fructele de lemn câinesc, de măce
- Page 44 and 45: Importantă este existenţa locuril
- Page 46 and 47: Reproducere: Ambele sexe ating matu
- Page 48 and 49: Duşmani: Lupii sunt duşmanii prin
- Page 50 and 51: Între iepuri şi iepuroaice nu sun
- Page 52 and 53: Longevitate: Se apreciază la maxim
- Page 54 and 55: culoare spre vârf.Greutatea exempl
- Page 56 and 57: îndreptate în sus. Nuanţele culo
- Page 58 and 59: Simţuri: Văzul, mirosul şi auzul
- Page 60 and 61: Simţuri: Este înzestrat cu un mir
- Page 62 and 63: zona de câmpie şi în Lunca Dună
- Page 64 and 65: 2.1.17. Hermelina (Mustela erminea
- Page 66 and 67: Habitat: Mediul cel mai propice de
- Page 68 and 69: Alte denumiri: castor european, bib
- Page 70 and 71: deveni la un moment dat explozivă,
- Page 72 and 73: culcuşul pentru iernat. În căuta
- Page 74 and 75: apropiate decât la câine. La trap
- Page 78 and 79: Denumiri: Vidră, lutră, pui de vi
- Page 80 and 81: Alte denumiri: Gâscă mare, gânsa
- Page 82 and 83: Alte denumiri: Raţă sălbatică m
- Page 84 and 85: Perioada de vânare este cuprinsă
- Page 86 and 87: iar abdomenul alb. Femela, mai disc
- Page 88 and 89: creştet, orientate transversal. Oc
- Page 90 and 91: Descriere: Dimorfismul sexual este
- Page 92 and 93: Vânarea trebuie efectuată cu mare
- Page 94 and 95: şi seminţe suculente, cereale de
- Page 96 and 97: La sfârşitul lunii aprilie - înc
- Page 98 and 99: Alte denumiri: Golumb, porumbel alb
- Page 100 and 101: Cuibăreşte în păduri, în parcu
- Page 102 and 103: Vânare: Vânătorii sunt conştien
- Page 104 and 105: Date fiind motivele evidenţiate ş
- Page 106 and 107: 2.4.5. Gâsca călugăriţă (Brant
- Page 108 and 109: octombrie şi pleacă în martie. A
- Page 110 and 111: Se întâlneşte de obicei în fân
- Page 112 and 113: dungi longitudinale închise la cul
- Page 114 and 115: CAPITOLUL IIIGESTIONAREA VÂNATULUI
- Page 116 and 117: anual evoluţia efectivelor speciil
- Page 118 and 119: între categoriile de vârstă juve
- Page 120 and 121: Prin însumarea efectivelor reale s
- Page 122 and 123: eproducţie, trebuie ocrotite şi
- Page 124 and 125: permanent locurile de înnoptare, t
ce mai estompate, care <strong>de</strong>vin incomplete spre baza cozii. Pata neagră situată posteriorpiciorului din spate este <strong>de</strong> asemenea caracteristică, fiind redusă doar lângă călcâi, spre<strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> cea a pisicii <strong>de</strong> casă care urcă până spre cotul piciorului (planşa 34).Dimorfismul sexual nu este evi<strong>de</strong>nt.Longevitate: Trăieşte 12-15 ani. Vârsta se apreciază, cu aproximaţie, după uzuradanturii.Sunete: Miaună asemănător pisicii domestice, mai ales în perioada <strong>de</strong>împerechere când indivizi din ambele sexe se cheamă. Când este atacată se strângeghem, mârâie ameninţător şi „scuipă” (pufneşte). Ţipă când este prinsă şi toarce, ca şipisica domestică, când este cu puii şi este mulţumită.Urme: Urmele sunt uşor eliptice, caracteristice <strong>pentru</strong> feline, cu perniţele ovaleşi fără a avea imprimată amprenta ghearelor. Urma-pârtie este liniară sau în uşor zigzag.Urma-tipar se <strong>de</strong>osebeşte <strong>de</strong> urma-tipar a pisicii <strong>de</strong> casă prin dimensiunile maimari şi forma mai alungită (planşa 34). Se <strong>de</strong>osebeşte şi <strong>de</strong> urma j<strong>de</strong>rului-<strong>de</strong>-piatră, careare gheare şi al cincilea <strong>de</strong>get uşor imprimat.Simţuri: Este înzestrată cu auz şi văz excelente, dar şi cu miros bun. Ve<strong>de</strong> bineşi pe întuneric.Habitat: Preferă pădurile întinse, dar şi pâraiele împădurite, mărăcinişurile şistufărişurile din câmpul agricol sau <strong>de</strong> lângă ape. Ziua, se retrage în prejma vizuinilor,în vizuină sau în scorburi încăpătoare. Este întâlnită din zona alpină până în LuncaDunării.Hrana: Este un animal prin excelenţă carnivor. Hrana principală o constituieşoarecii şi păsările. Atacă însă şi iepurii, bizamii, hamsterii, şobolanii, lapinii şi iezii <strong>de</strong>căprioară. Expuse atacului acesteia sunt, în primul rând, păsările care cuibăresc pe sol,printre care fazanul şi potârnichea, dar şi găina cocoşului-<strong>de</strong>-munte. Prin modul <strong>de</strong>hrănire poate produce pagube atât în efectivele <strong>de</strong> fazan şi <strong>de</strong> iepure, cât şi îngospodăriile izolate sau limitrofe localităţilor, atunci când se nărăveşte la păsări <strong>de</strong>curte.Duşmani: Râsul pare să fie principalul ei duşman natural. În categoriaduşmanilor intră însă şi lupul, şacalul, câinele şi chiar vulpea în cazul exemplarelortinere.Sociabilitate: Trăieşte solitar, exceptând femela în perioada creşteriiprogeniturii.Reproducere: Împerecherea are loc în lunile februarie-martie, când motanii sepot apropia <strong>de</strong> localităţi sau <strong>de</strong> gospodăriile izolate în căutarea pisicilor domestice cucare se împerechează frecvent. Mieunatul lor se au<strong>de</strong> <strong>de</strong> la distanţe mari, dar numai înaceastă perioadă. După 66-67 <strong>de</strong> zile pisica fată, în vizuină sau în scorbură, 3-4 pui cupăr, dar orbi în primele 14-17 zile, care rămân lângă mama lor aproximativ 10 luni.Atinge maturitatea sexuală la 22 <strong>de</strong> luni. Motanul părăseşte femela imediat dupăîmperechere.Vânare: Fiind pe cale <strong>de</strong> dispariţie în Europa, dar bine reprezentată în România,se vânează ca excepţie, în condiţiile stabilite <strong>de</strong> autoritatea publică centrală carerăspun<strong>de</strong> <strong>de</strong> protecţia mediului. La vânarea pisicii sălbatice se foloses, <strong>de</strong> obicei, armalisă şi alice <strong>de</strong> 3,0 - 3,5 mm.2.2.11. Vidra (Lutra lutra L.)