Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS

cioturi, pe arbori tăiaţi, pe bălării. Excrementele nu sunt depuse numai de stăpânullocului, ci şi de alţi râşi care ajung în zonă.Habitat: Preferă pădurile întinse şi liniştite situate la altitudini ridicate. Coboarăînsă şi în zonele de dealuri înalte. În general este ataşat de locul său de trai, dar în lipsăde hrană face deplasări relativ lungi, de până la 40 - 50 km.Hrana: Râsul este, ca şi pisica sălbatică, un carnivor tipic, care preferă hranaproaspătă. Nu consumă cadavre vechi decât în mod excepţional, reîntorcându-se însăîntotdeauna la cadavrele proaspete ale animalelor doborâte de el. Se hrăneşte cucervide, godaci şi purcei, mamifere mai mici şi cu diverse păsări pe care le poateprinde. Pândeşte cu răbdare victimele cărora le sare în spate, fie de pe locuri înalte(ramuri groase, stânci), fie apropiindu-se furişat ca apoi, după câteva salturi, să-l facăpe cel decisiv în spatele victimei. La animalele de talie mare (la ciute, la cerbi, dar şi lavacile domestice) râsul se agaţă strâns de pulpele acestora, mâncând din zona anusuluipână ce prada cade epuizată de goană şi din cauza pierderilor de sânge. Rănile produsede râs şi urmele ghearelor acestuia sunt inconfundabile.Râsul îngroapă superficial, de foarte multe ori, cadavrul animalului doborât,neconsumat în întregime.Pagube: Prin modul în care se hrăneşte, râsul produce prejudicii în terenurile cucervide şi uneori în rândul efectivelor de cocoşi-de-munte. Foarte rar se nărăveşte laanimale domestice.Duşmani: Râsul matur nu are practic duşmani. De lup se fereşte. Puii de râs potsă cadă însă pradă atât lupilor, cât şi câinilor de la stâne şi acvilelor-de-munte.Sociabilitate: Râşii trăiesc solitar. Doar mama rămâne, împreună cu puii ei desub un an, într-o grupare familială temporară.Reproducere: Râşii se împerechează începând din luna februarie până laînceputul lunii aprilie. Sarcina durează 70 de zile, după care femela fată 2-3, uneori 4pui, care rămân orbi timp de 16-17 zile. Puii devin independenţi la vârsta de un an, iarmaturi sexual la 2 ani. Culcuşul, în special cel de fătare, şi-l amenajează în locuri foarteretrase (fisuri în stâncă, vizuini, scorburi sau, mai rar, sub arbori dezrădăcinaţi).Obiceiuri: Este un animal cu activitate preponderent nocturnă, care îşi păstreazăcu consecvenţă potecile.Vânare: Deşi este acum introdus în anexa speciilor strict interzise la vânătoare, seîmpuşcă limitat, cu aprobarea şi în condiţiile stabilite de autoritatea publică centrală carerăspunde de protecţia mediului. Se împuşcă pe bază de autorizaţie individuală, fie cuarma cu glonţ de calibru mic, de la 5,6 x 43 în sus, fie cu arma lisă şi alice de 4,5 mm.Iese întâmplător la goanele mixte. Poate da rezultate şi la vânătoarea la pândă şi, în maimică măsură, la dibuit. Pânda la cadavrul animalului proaspăt doborât de râs pare să fiecea mai sigură. Nu se poate spune însă că există o metodă sigură pentru vânarea râsului.Trofee convenţionale sunt considerate blănurile şi craniile.2.2.10. Pisica sălbatică (Felis silvestris L.)Denumiri: Cotoi, pisică, pisoi sau pisic sălbatic, motan sau mârtan.Descriere: Seamănă ca aspect cu pisica de casă. Are însă, întotdeauna, fondulcenuşiu tigrat cu dungi negre. Pe cap are 4 dungi longitudinale negricioase, de-a lungulspinării prezintă o dungă neagră mai lată, iar din aceasta se desprind spre flancuri 4-6tărcături mai închise la culoare. Se deosebeşte de pisica de casă prin mărime (3 -7, chiarpână la 10 kg), prin părul mai lung, prin forma cozii şi prin forma petelor de pe coatelepicioarelor. Coada este cilindrică şi groasă până la vârf, prezentând 4-8 inele, din ce în