2.1.17. Hermelina (Mustela erminea L.)Denumiri: Hermelină, hermină, helgă, nevăstuica mare.Descriere: Este un mustelid mic (0,1 - 0,3 kg), foarte agil, <strong>de</strong> culoare roşcatăcafenieîn timpul verii şi albă iarna. Specific este vârful cozii negru, atât vara cât şiiarna (planşa 30).Longevitate: Trăieşte circa 10 ani.Sunete: Când este speriată sau furioasă scoate un sunet ciudat, ca un ciripit <strong>de</strong>pasăre. Când vrea să ameninţe, exemplarele mature ţipă asemănător dihorului, dar maipuţin intens. Puii scot un ciripit şi un fluierat ca <strong>de</strong> greiere.Simţuri: Văzul, auzul şi mirosul sunt foarte fine.Urme: Sunt aşezate perechi ca şi la celelalte musteli<strong>de</strong>, dar mult mai mici şi maiapropiate <strong>de</strong>cât la j<strong>de</strong>r şi la nurcă. Sunt însă mai mari şi mai în<strong>de</strong>părtate puţin <strong>de</strong>cât lanevăstuică.Habitat: Preferă luncile, dar şi pădurile cu poieni, terenurile cu mărăcini şistufărişurile, <strong>de</strong> la munte până pe litoral. În aceste terenuri îşi alege adăpostul înadâncituri naturale <strong>de</strong> teren, cariere <strong>de</strong> piatră, construcţii părăsite, vizuini <strong>de</strong> iepuri <strong>de</strong>vizuină, găuri <strong>de</strong> bizami etc. La nevoie îşi sapă şi singură vizuini.Hrana: Şoareci, păsări mici, ouă, broaşte, peşti, pui mici <strong>de</strong> iepure, bizami etc.Este curajoasă şi atacă animale mult mai mari <strong>de</strong>cât talia ei.Duşmani: Vulpea, pisica, păsările prădătoare <strong>de</strong> zi şi <strong>de</strong> noapte.Sociabilitate: Trăieşte solitar, exceptând femela cu pui care formează câtevaluni o familie.Reproducere: Perioada <strong>de</strong> împerechere nu este clar <strong>de</strong>terminată. În principal seîmperechează în februarie-martie. Conform opiniei unor autori ar mai exista oîmperechere şi în iunie-iulie. În primul caz, gestaţia durează 8 săptămâni, iar în aldoilea ar dura 8-9 luni, cu o lungă perioadă <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare latentă a fătului. Fată în maiiunie,câte 4-7 pui, mici şi orbi. Puii <strong>de</strong>vin in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţi la 3-4 luni şi maturi sexual laaproape 2 ani.Vânare: Se vânează, întâmplător, între 15 septembrie-31 martie, cu arma lisă şicu cartuşe <strong>de</strong> 2,0 - 2,5 mm. Poate fi a<strong>de</strong>menită imitând chiţăitul şoarecilor. Blana albă<strong>de</strong> iarnă este consi<strong>de</strong>rată semivaloroasă şi constituie trofeu neconvenţional.Altădată se prin<strong>de</strong>a întâmplător şi în capcanele puse <strong>pentru</strong> alte specii.2.1.18. Nevăstuica (Mustela nivalis L.)Denumiri: Nevăstuică, nevăstuică mică.Descriere: Asemănătoare, până la i<strong>de</strong>ntificare cu hermelina, dar mai mică(0,050-0,150 kg) şi fără negru în vârful cozii (planşa 30). Nu <strong>de</strong>vine, întot<strong>de</strong>auna, albăintegral în perioada <strong>de</strong> iarnă.Dimorfismul sexual nu este vizibil.Longevitate: Trăieşte 7-8 ani.
Sunete: Emite un şuierat ascuţit, melodios. Ţipă când se sperie sau cândameninţă. Puii scot un ciripit uşor.Simţuri: Excelente, mai ales auzul şi văzul.Urme: Asemănătoare cu ale hermelinei, <strong>de</strong>osebindu-se prin faptul că sunt maimici şi mai apropiate. Distanţa între urme, la mersul liniştit, este 20 - 30 cm, pe când lahermelină aceasta este <strong>de</strong> 40 - 60 cm.Habitat: Preferă terenurile mai uscate, inclusiv din localităţi, dar este întâlnităfrecvent şi pe malul apelor.Hrana: Are acelaşi spectru alimentar ca şi hermelina.Duşmani: Vulpea, pisica şi păsările prădătoare <strong>de</strong> zi şi noapte.Sociabilitate: Trăieşte solitar, exceptând femela cu pui.Reproducere: Împerecherea, ca şi la hermelină, nu este foarte bine localizată întimp. Pui se întâlnesc tot timpul anului. De aici a apărut concluzia conform căreianevăstuica se împerechează în tot cursul anului. Perioada <strong>de</strong> gestaţie este <strong>de</strong> 8-9săptămâni, după care femela fată 4-8 pui orbi, care <strong>de</strong>vin in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţi la 3-4 luni şimaturi sexual la circa 10 luni.Obiceiuri: Activează mai mult ziua <strong>de</strong>cât noaptea. Aşadar, nevăstuica este unanimal cu activitate prepon<strong>de</strong>rent diurnă.Vânare: Se vânează, absolut întâmplător, în perioada 15 septembrie-31 martie,cu arma lisă şi cu alice <strong>de</strong> 2,0 - 2,5 mm.2.2. Mamifere la care vânătoarea este interzisă, dar care se pot vânaprin <strong>de</strong>rogare <strong>de</strong> la lege2.2.1. Elanul (Alces alces L.)Denumiri: Masculul este <strong>de</strong>numit elan sau elan european <strong>pentru</strong> a-l <strong>de</strong>osebi <strong>de</strong>ruda sa apropiată, elanul canadian. Femela se numeşte ciută sau vacă <strong>de</strong> elan, iar puiul,ca şi la cerbi, poartă <strong>de</strong>numirea <strong>de</strong> viţel.Descriere: Este cel mai mare reprezentant al familiei Cervidae din Europa.Masculul cântăreşte 320 - 450 kg la maturitate, uneori chiar mai mult, iar femela 275 -375 kg. Culoarea generală este brună-închis, aproape neagră la unele exemplare, darbotul şi picioarele sunt mult mai <strong>de</strong>schise, până spre alburiu. Viţelul este brun-roşcat,fără pete. Caracteristice <strong>pentru</strong> mascul sunt coarnele <strong>de</strong> obicei lăţite, care cad înoctombrie-noiembrie şi cresc până în iunie-iulie, precum şi barba. Elanul mai prezintăun cap caracteristic, alungit, ce pare îngustat în regiunea ochilor, terminat printr-un botcu o buză superioară lată, foarte mobilă. Nasul cartilaginos, cu cocoaşă evi<strong>de</strong>ntă şi cunări larg <strong>de</strong>schise, conferă capului o formă inconfundabilă (planşa 31).Longevitate: 20-25 ani. Vârsta se apreciază după aspectul exterior şi trofeu, iarla exemplarul împuşcat după uzura <strong>de</strong>ntiţiei.Sunete: Un muget, care are o tonalitate intermediară între mugetul cerbuluicarpatin şi boncănitul lopătarului.Urme: Sunt relativ înguste, <strong>de</strong>spicate adânc, dar unite prin rămăşiţele uneipieliţe extensibile, ca adaptare la terenurile mlăştinoase pe care le preferă.Simţuri: Cel mai <strong>de</strong>zvoltat este simţul mirosului. Au<strong>de</strong> foarte bine, dar areve<strong>de</strong>rea mediocră.
- Page 3 and 4:
2.3. Păsări protejate, la care v
- Page 5 and 6:
4.2.10. Verificarea armelor de vân
- Page 7 and 8:
Din anul 1996, de pregătirea candi
- Page 10 and 11:
iodiversităţii florei şi faunei
- Page 12 and 13:
iniţiativa unor uzurpatori, care
- Page 14 and 15: populaţii vegetale şi animale, ca
- Page 16 and 17: sistematic, ţinând seama de rapor
- Page 18 and 19: Comportamentul de igienă, de confo
- Page 20 and 21: comportament se manifestă periodic
- Page 22 and 23: Astfel, capul, mai mult sau mai pu
- Page 24 and 25: tegumentare care oferă prima prote
- Page 26 and 27: stare să sesizeze mişcarea prăzi
- Page 28 and 29: Iniţial, vânatul mare, cunoscut
- Page 30 and 31: hârciogul (Cricetus cricetus L.)*.
- Page 32 and 33: subfamilia Tadornidae, care cuprind
- Page 34 and 35: coţofana (Pica pica L.); stăncuţ
- Page 36 and 37: Sunete: Sunt diferite de la o situa
- Page 38 and 39: domestice, deranjului în locurile
- Page 40 and 41: arealul lui. Atunci când arealuril
- Page 42 and 43: fructele de lemn câinesc, de măce
- Page 44 and 45: Importantă este existenţa locuril
- Page 46 and 47: Reproducere: Ambele sexe ating matu
- Page 48 and 49: Duşmani: Lupii sunt duşmanii prin
- Page 50 and 51: Între iepuri şi iepuroaice nu sun
- Page 52 and 53: Longevitate: Se apreciază la maxim
- Page 54 and 55: culoare spre vârf.Greutatea exempl
- Page 56 and 57: îndreptate în sus. Nuanţele culo
- Page 58 and 59: Simţuri: Văzul, mirosul şi auzul
- Page 60 and 61: Simţuri: Este înzestrat cu un mir
- Page 62 and 63: zona de câmpie şi în Lunca Dună
- Page 66 and 67: Habitat: Mediul cel mai propice de
- Page 68 and 69: Alte denumiri: castor european, bib
- Page 70 and 71: deveni la un moment dat explozivă,
- Page 72 and 73: culcuşul pentru iernat. În căuta
- Page 74 and 75: apropiate decât la câine. La trap
- Page 76 and 77: cioturi, pe arbori tăiaţi, pe bă
- Page 78 and 79: Denumiri: Vidră, lutră, pui de vi
- Page 80 and 81: Alte denumiri: Gâscă mare, gânsa
- Page 82 and 83: Alte denumiri: Raţă sălbatică m
- Page 84 and 85: Perioada de vânare este cuprinsă
- Page 86 and 87: iar abdomenul alb. Femela, mai disc
- Page 88 and 89: creştet, orientate transversal. Oc
- Page 90 and 91: Descriere: Dimorfismul sexual este
- Page 92 and 93: Vânarea trebuie efectuată cu mare
- Page 94 and 95: şi seminţe suculente, cereale de
- Page 96 and 97: La sfârşitul lunii aprilie - înc
- Page 98 and 99: Alte denumiri: Golumb, porumbel alb
- Page 100 and 101: Cuibăreşte în păduri, în parcu
- Page 102 and 103: Vânare: Vânătorii sunt conştien
- Page 104 and 105: Date fiind motivele evidenţiate ş
- Page 106 and 107: 2.4.5. Gâsca călugăriţă (Brant
- Page 108 and 109: octombrie şi pleacă în martie. A
- Page 110 and 111: Se întâlneşte de obicei în fân
- Page 112 and 113: dungi longitudinale închise la cul
- Page 114 and 115:
CAPITOLUL IIIGESTIONAREA VÂNATULUI
- Page 116 and 117:
anual evoluţia efectivelor speciil
- Page 118 and 119:
între categoriile de vârstă juve
- Page 120 and 121:
Prin însumarea efectivelor reale s
- Page 122 and 123:
eproducţie, trebuie ocrotite şi
- Page 124 and 125:
permanent locurile de înnoptare, t
- Page 126 and 127:
uscate, cereale etc.). De asemenea,
- Page 128 and 129:
dezafectării celor devenite neutil
- Page 130 and 131:
Astfel, crestele munţilor şi o pa
- Page 132 and 133:
Astfel de plantaţii de ros în zon
- Page 134 and 135:
Acolo unde există linii parcelare
- Page 136 and 137:
Anatidele şi alte specii de păsă
- Page 138 and 139:
păsări de apă aflate în pasaj
- Page 140 and 141:
procurarea şi transportul material
- Page 142 and 143:
Asemenea crescătoriilor tradiţion
- Page 144 and 145:
aprobat ordonanţele şi hotărâri
- Page 146 and 147:
speciale de conservare a unor mamif
- Page 148 and 149:
- amenajarea de scăldători uscate
- Page 150 and 151:
neglijenţă, fondului cinegetic. M
- Page 152 and 153:
CAPITOLUL IVPRACTICA VÂNĂTORII4.1
- Page 154 and 155:
ezultate la vânarea speciilor de c
- Page 156 and 157:
de câte 50 m de sfoară cu stegule
- Page 158 and 159:
Profilul interior al ţevilor cupri
- Page 160 and 161:
Lungimea patului trebuie să fie eg
- Page 162 and 163:
apăsare minimă, astfel încât oc
- Page 164 and 165:
la şoc şi de a opune o oarecare r
- Page 166 and 167:
Presiunea dezvoltată de pulbere î
- Page 168 and 169:
incluse în containere inverse se p
- Page 170 and 171:
La tirul cu arma cu glonţ, spre de
- Page 172 and 173:
arma nu este nici justă, nici prec
- Page 174 and 175:
etonul (epagnelul Breton); pudel-po
- Page 176 and 177:
în desişuri, aportează foarte bi
- Page 178 and 179:
4.3.4. Întreţinerea şi îngrijir
- Page 180 and 181:
specializaţi. Din acelaşi motiv s
- Page 182 and 183:
tocul din pânză sau din alte mate
- Page 184 and 185:
1-2 zile mai devreme, când organiz
- Page 186 and 187:
Păsările. Lovite în plămân, fi
- Page 188 and 189:
deplasare al acestuia - cât de gra
- Page 190 and 191:
Dacă răcirea nu se face corect, m
- Page 192 and 193:
desconsiderând cultura cinegetică
- Page 194 and 195:
singure în privinţa acestor promo
- Page 196 and 197:
Atâta timp cât progresul tehnic a
- Page 198 and 199:
Nimeni nu are nimic împotriva serv
- Page 200 and 201:
În timpul actului vânătorii, arm
- Page 202 and 203:
dacă foloseşti chemători, nu abu
- Page 204 and 205:
Desigur că regulile de bună camar
- Page 206 and 207:
adună vânatul mic împuşcat lân
- Page 208 and 209:
Când totul este gata, vânătorii
- Page 210 and 211:
nici lăudăroşenia şi nici minci
- Page 212 and 213:
Incertitudinile care se amplifică,
- Page 214 and 215:
Convenţia condiţionează practic
- Page 216 and 217:
La 21 decembrie 1998, Consiliul Eur
- Page 218 and 219:
de nidificare şi pe parcursul înt
- Page 220 and 221:
anexa II /1 - cuprinde speciile de
- Page 222 and 223:
asistarea Comisiei Europene de un C
- Page 224 and 225:
neocupate, precum în vechiul drept
- Page 226 and 227:
În 21 august 1786, împăratul Ios
- Page 228 and 229:
ealizat prin Legea pentru protecţi
- Page 230 and 231:
fondul cinegetic naţional care cup
- Page 232 and 233:
Cap. I. - Principii şi dispoziţii
- Page 234 and 235:
Anexa IV - Zone construite.Fără a
- Page 236 and 237:
folosirea animalelor în scopuri ş
- Page 238 and 239:
CAPITOLUL IIStructura A.G.V.P.S.Art
- Page 240 and 241:
i) aprobă organigrama, statul de f
- Page 242 and 243:
(2) Pot deveni membre ale A.G.V.P.S
- Page 244 and 245:
e) fac dovada existenţei sediului
- Page 246 and 247:
decursul unui an calendaristic îş
- Page 248 and 249:
24. Şelaru, N. - Mistreţul - mono