Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS

După înţărcare, vulpile mature şi cele tinere trăiesc solitar. Se întâlneşte însăfrecvent situaţia în care mai multe vulpi folosesc aceeaşi vizuină.Reproducere: Maturitatea sexuală este atinsă la 8-10 luni. Perechile se caută dinluna decembrie, împerecherea are loc în luna februarie, iar fătarea după 52-53 de zile,în aprilie. Sunt şi femele care se împerechează la sfârşitul lunii ianuarie şi femele carese împerechează în martie.Vulpea fată o singură dată pe an, câte 4-7 pui orbi, de culoare cenuşie închis. La10-14 zile puii văd, la 4 săptămâni ies la gura vizuinii, iar după 60 de zile pot părăsivizuina. Sunt însă alăptaţi până la vârsta de 3 luni, vulpea trecându-i treptat pe hranăregurgitată, apoi pe hrană adusă, inclusiv în stare vie, pentru a-i învăţa să vâneze.Obiceiuri: Are activitate nocturnă, dar şi crepusculară şi aurorală. În locurileliniştite, când hrana devine deficitară, poate fi văzută şoricând toată ziua.Vânarea: Se poate face în timpul anului, la pândă, la dibuit şi la goană, cu saufără câini de vânătoare. O vânătoare aparte este vânătoarea cu câinii la vizuină, dar lafel de interesantă este şi vânătoarea cu chemătoarea. Dată fiind vigilenţa proverbială avulpii, dobândirea acesteia nu este întotdeauna uşoară. Se împuşcă folosind arma lisă şialice de 3,5-4,00 mm. Este sportivă însă şi vânarea vulpii cu arma cu glonţ, dincategoria 5,6 maximum 6,5 mm.Trofeu neconvenţional este considerată blana, iar convenţional craniul.Pagube: Judecând după contribuţia pe care o are în combaterea micilorrozătoare, se apreciază de multe ori că acest carnivor este mai mult folositor(agriculturii) decât dăunător (cinegeticii). În realitate, în terenurile cu vânat mic (fazani,potârnichi, iepuri) vulpea este un dăunător de temut. Stau mărturie, în această privinţă,resturile de iezi de căprioară, de pui de iepuri, de pui de fazani şi chiar de viţei de cerbşi de purcei, căraţi la vizuină în perioada creşterii puilor. Prejudicii mari produce şigospodăriilor de la sate, prin uciderea păsărilor domestice, mai ales în aceeaşi perioadăde creştere a progeniturii.Doar în terenurile de dealuri înalte şi de munte vulpea trebuie protejată, fiindcăaici prejudiciile cauzate nu sunt demne de luat în seamă.2.1.12. Şacalul (Canis aureus L.)Denumiri: Şacal, şacal mascul, şacal femelă sau căţea de şacal, pui de şacal.Descriere: Seamănă cu lupul ca aspect general şi culoare, dar este mult mai micdecât acesta, atingând doar 12 - 15 kg. Are coada vizibil mai scurtă, terminată ca şi cumar fi retezată, la majoritatea exemplarelor. Nuanţele culorii sunt în general mai diferitedecât la lup, îmbrăcând forme de la roşcat până la fumuriu închis pe spate. Dimorfismulsexual nu este evident (planşa 27).Longevitate: Se apreciază la 12-14 ani. Vârsta se determină, cu aproximaţie,după uzura danturii.Sunete: Urlete prelungi, amestecate cu schelălăituri şi vaiete, care se aud seara şinoaptea, pentru strângerea haitei. În perioada împerecherii urletul este mai frecvent, maiputernic şi mai modulat.Urme: Sunt foarte asemănătoare cu ale vulpii, dar cu puţin mai mari decâtacestea. Sunt uşor confundabile cu urmele unui câine de talie mică, de care sedeosebesc prin forma uşor mai alungită şi faptul că au perniţele şi unghiile mijlocii maiapropiat imprimate.