Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS
Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS
îndreptate în sus. Nuanţele culorii variază mult de la roşu deschis, cu nuanţe galbenesau alburii, până la brun-închis, înspicat sau nu. Vârfurile urechilor şi picioareleprezintă pete negre. La naştere puii sunt de culoare cenuşie-închis, însă din primelesăptămâni de viaţă nuanţa părului devine roşcată. Dimorfismul sexual nu este evident(planşa 27).Longevitate: Trăieşte 12-14 ani. Aprecierea vârstei se poate face, cu oarecareaproximaţie, după tocirea dentiţiei.Sunete: Puii flămânzi scâncesc. Juvenilii rămaşi singuri latră, aşa cum latră şimasculii în timpul împerecherii. Cel mai puternic şi frecvent lătrat este cel de chemare,care se aude în perioada împerecherii, scos de ambele sexe, şi lătratul insistent scos deambii părinţi pentru distragerea atenţiei potenţialilor duşmani de la puii mici aflaţi înpericol. În caz de pericol iminent, precum şi atunci când se bat între ei, masculii scot unmormăit. Când este prinsă de duşmani, vulpea ţipă. Foarte rar chefneşte după iepuriifugăriţi.Simţuri: Vulpea are auzul excepţional, mirosul foarte bun şi văzul bun.Urme: Urma-tipar a vulpii poate fi asemuită cu cea a unui câine de talie mică,dar prezintă, ca şi şacalul, o formă mai alungită (eliptică) şi degetele mijlocii mai strânspoziţionate, cu unghiile imprimate mai apropiat (planşa 27). Urma-pârtie este rectilinie,spre deosebire de cea de câine care este imprimată în zig-zag. Imprimarea urmelordiferă la mersul normal, când vulpea calcă urmă în urmă, faţă de deplasarea la trap,când urmele se imprimă două câte două, şi faţă de deplasarea în goană, când urmelepicioarelor din spate le depăşesc pe cele ale picioarelor anterioare.Excrementele sunt caracteristice, conţin hrană parţial nedigerată şi sunt depusede vulpoi pe ridicături, pietre şi altele asemenea locuri vizibile, în scopul marcăriiteritoriului. Teritoriul este marcat însă, în şi mai mare măsură, prin urinare, ca şi încazul lupului.Habitat: Vulpea este întâlnită din golul alpin până pe malul mării, în păduri, întufişuri, în stufărişuri sau în câmp deschis. Vizuina, pe care o sapă singură, are deregulă mai multe ieşiri şi este amplasată pe versanţi însoriţi, în diguri, în maluri depâraie, în ridicături de pământ, dar şi în câmp plan. Poate fi săpată şi în locuri acoperitede vegetaţie, dar şi în teren absolut descoperit. În multe cazuri ocupă vizuinile săpate deviezure, pe care le poate chiar împărţi cu acesta sau cu pisica sălbatică. Deosebirea întrevizuinile săpate de vulpe, care sunt mai înguste şi pornesc orizontal, faţă de cele săpatede viezure, care sunt mai largi şi pornesc îndreptate oblic în jos, este evidentă. De altfelşi curăţenia exemplară în cazul viezurelui, deosebeşte vizuinile ocupate de cele douăspecii. Este considerată fidelă faţă de locul obişnuit de trai, raza ei de activitate fiind 3-5 km, foarte rar de 10 km. Numai în mod excepţional se deplasează la distanţe maimari.Hrana: Este foarte variată, însă în spectrul alimentar al vulpii predominăcategoric şoarecii şi alte rozătoare mici. Mănâncă insecte, larve, râme, broaşte, peştimorţi, păsări, cadavre, dar şi fructe şi chiar cereale la nevoie. Lista sortimenteloralimentare explică larga răspândire a vulpii în România şi în Europa.Duşmani: Lupul, râsul, şacalul, câinele şi mai ales diversele boli comunecanidelor. Sunt periculoase pentru puii de vulpe, dar în mai mică măsură, şi păsărilerăpitoare mari: acvilele, vulturul codalb, buha şi chiar uliul găinilor.Sociabilitate: Vulpea este, în cea mai mare parte a anului, un animal solitar.Numai în timpul împerecherii vulpoiul caută vulpea, cu care rămâne până la creştereaprogeniturii. În cazul în care vulpea moare după ce puii au 4-5 săptămâni, vulpoiul îipreia sarcina creşterii puilor.
După înţărcare, vulpile mature şi cele tinere trăiesc solitar. Se întâlneşte însăfrecvent situaţia în care mai multe vulpi folosesc aceeaşi vizuină.Reproducere: Maturitatea sexuală este atinsă la 8-10 luni. Perechile se caută dinluna decembrie, împerecherea are loc în luna februarie, iar fătarea după 52-53 de zile,în aprilie. Sunt şi femele care se împerechează la sfârşitul lunii ianuarie şi femele carese împerechează în martie.Vulpea fată o singură dată pe an, câte 4-7 pui orbi, de culoare cenuşie închis. La10-14 zile puii văd, la 4 săptămâni ies la gura vizuinii, iar după 60 de zile pot părăsivizuina. Sunt însă alăptaţi până la vârsta de 3 luni, vulpea trecându-i treptat pe hranăregurgitată, apoi pe hrană adusă, inclusiv în stare vie, pentru a-i învăţa să vâneze.Obiceiuri: Are activitate nocturnă, dar şi crepusculară şi aurorală. În locurileliniştite, când hrana devine deficitară, poate fi văzută şoricând toată ziua.Vânarea: Se poate face în timpul anului, la pândă, la dibuit şi la goană, cu saufără câini de vânătoare. O vânătoare aparte este vânătoarea cu câinii la vizuină, dar lafel de interesantă este şi vânătoarea cu chemătoarea. Dată fiind vigilenţa proverbială avulpii, dobândirea acesteia nu este întotdeauna uşoară. Se împuşcă folosind arma lisă şialice de 3,5-4,00 mm. Este sportivă însă şi vânarea vulpii cu arma cu glonţ, dincategoria 5,6 maximum 6,5 mm.Trofeu neconvenţional este considerată blana, iar convenţional craniul.Pagube: Judecând după contribuţia pe care o are în combaterea micilorrozătoare, se apreciază de multe ori că acest carnivor este mai mult folositor(agriculturii) decât dăunător (cinegeticii). În realitate, în terenurile cu vânat mic (fazani,potârnichi, iepuri) vulpea este un dăunător de temut. Stau mărturie, în această privinţă,resturile de iezi de căprioară, de pui de iepuri, de pui de fazani şi chiar de viţei de cerbşi de purcei, căraţi la vizuină în perioada creşterii puilor. Prejudicii mari produce şigospodăriilor de la sate, prin uciderea păsărilor domestice, mai ales în aceeaşi perioadăde creştere a progeniturii.Doar în terenurile de dealuri înalte şi de munte vulpea trebuie protejată, fiindcăaici prejudiciile cauzate nu sunt demne de luat în seamă.2.1.12. Şacalul (Canis aureus L.)Denumiri: Şacal, şacal mascul, şacal femelă sau căţea de şacal, pui de şacal.Descriere: Seamănă cu lupul ca aspect general şi culoare, dar este mult mai micdecât acesta, atingând doar 12 - 15 kg. Are coada vizibil mai scurtă, terminată ca şi cumar fi retezată, la majoritatea exemplarelor. Nuanţele culorii sunt în general mai diferitedecât la lup, îmbrăcând forme de la roşcat până la fumuriu închis pe spate. Dimorfismulsexual nu este evident (planşa 27).Longevitate: Se apreciază la 12-14 ani. Vârsta se determină, cu aproximaţie,după uzura danturii.Sunete: Urlete prelungi, amestecate cu schelălăituri şi vaiete, care se aud seara şinoaptea, pentru strângerea haitei. În perioada împerecherii urletul este mai frecvent, maiputernic şi mai modulat.Urme: Sunt foarte asemănătoare cu ale vulpii, dar cu puţin mai mari decâtacestea. Sunt uşor confundabile cu urmele unui câine de talie mică, de care sedeosebesc prin forma uşor mai alungită şi faptul că au perniţele şi unghiile mijlocii maiapropiat imprimate.
- Page 5 and 6: 4.2.10. Verificarea armelor de vân
- Page 7 and 8: Din anul 1996, de pregătirea candi
- Page 10 and 11: iodiversităţii florei şi faunei
- Page 12 and 13: iniţiativa unor uzurpatori, care
- Page 14 and 15: populaţii vegetale şi animale, ca
- Page 16 and 17: sistematic, ţinând seama de rapor
- Page 18 and 19: Comportamentul de igienă, de confo
- Page 20 and 21: comportament se manifestă periodic
- Page 22 and 23: Astfel, capul, mai mult sau mai pu
- Page 24 and 25: tegumentare care oferă prima prote
- Page 26 and 27: stare să sesizeze mişcarea prăzi
- Page 28 and 29: Iniţial, vânatul mare, cunoscut
- Page 30 and 31: hârciogul (Cricetus cricetus L.)*.
- Page 32 and 33: subfamilia Tadornidae, care cuprind
- Page 34 and 35: coţofana (Pica pica L.); stăncuţ
- Page 36 and 37: Sunete: Sunt diferite de la o situa
- Page 38 and 39: domestice, deranjului în locurile
- Page 40 and 41: arealul lui. Atunci când arealuril
- Page 42 and 43: fructele de lemn câinesc, de măce
- Page 44 and 45: Importantă este existenţa locuril
- Page 46 and 47: Reproducere: Ambele sexe ating matu
- Page 48 and 49: Duşmani: Lupii sunt duşmanii prin
- Page 50 and 51: Între iepuri şi iepuroaice nu sun
- Page 52 and 53: Longevitate: Se apreciază la maxim
- Page 54 and 55: culoare spre vârf.Greutatea exempl
- Page 58 and 59: Simţuri: Văzul, mirosul şi auzul
- Page 60 and 61: Simţuri: Este înzestrat cu un mir
- Page 62 and 63: zona de câmpie şi în Lunca Dună
- Page 64 and 65: 2.1.17. Hermelina (Mustela erminea
- Page 66 and 67: Habitat: Mediul cel mai propice de
- Page 68 and 69: Alte denumiri: castor european, bib
- Page 70 and 71: deveni la un moment dat explozivă,
- Page 72 and 73: culcuşul pentru iernat. În căuta
- Page 74 and 75: apropiate decât la câine. La trap
- Page 76 and 77: cioturi, pe arbori tăiaţi, pe bă
- Page 78 and 79: Denumiri: Vidră, lutră, pui de vi
- Page 80 and 81: Alte denumiri: Gâscă mare, gânsa
- Page 82 and 83: Alte denumiri: Raţă sălbatică m
- Page 84 and 85: Perioada de vânare este cuprinsă
- Page 86 and 87: iar abdomenul alb. Femela, mai disc
- Page 88 and 89: creştet, orientate transversal. Oc
- Page 90 and 91: Descriere: Dimorfismul sexual este
- Page 92 and 93: Vânarea trebuie efectuată cu mare
- Page 94 and 95: şi seminţe suculente, cereale de
- Page 96 and 97: La sfârşitul lunii aprilie - înc
- Page 98 and 99: Alte denumiri: Golumb, porumbel alb
- Page 100 and 101: Cuibăreşte în păduri, în parcu
- Page 102 and 103: Vânare: Vânătorii sunt conştien
- Page 104 and 105: Date fiind motivele evidenţiate ş
După înţărcare, vulpile mature şi cele tinere trăiesc solitar. Se întâlneşte însăfrecvent situaţia în care mai multe vulpi folosesc aceeaşi vizuină.Reproducere: Maturitatea sexuală este atinsă la 8-10 luni. Perechile se caută dinluna <strong>de</strong>cembrie, împerecherea are loc în luna februarie, iar fătarea după 52-53 <strong>de</strong> zile,în aprilie. Sunt şi femele care se împerechează la sfârşitul lunii ianuarie şi femele carese împerechează în martie.Vulpea fată o singură dată pe an, câte 4-7 pui orbi, <strong>de</strong> culoare cenuşie închis. La10-14 zile puii văd, la 4 săptămâni ies la gura vizuinii, iar după 60 <strong>de</strong> zile pot părăsivizuina. Sunt însă alăptaţi până la vârsta <strong>de</strong> 3 luni, vulpea trecându-i treptat pe hranăregurgitată, apoi pe hrană adusă, inclusiv în stare vie, <strong>pentru</strong> a-i învăţa să vâneze.Obiceiuri: Are activitate nocturnă, dar şi crepusculară şi aurorală. În locurileliniştite, când hrana <strong>de</strong>vine <strong>de</strong>ficitară, poate fi văzută şoricând toată ziua.Vânarea: Se poate face în timpul anului, la pândă, la dibuit şi la goană, cu saufără câini <strong>de</strong> vânătoare. O vânătoare aparte este vânătoarea cu câinii la vizuină, dar lafel <strong>de</strong> interesantă este şi vânătoarea cu chemătoarea. Dată fiind vigilenţa proverbială avulpii, dobândirea acesteia nu este întot<strong>de</strong>auna uşoară. Se împuşcă folosind arma lisă şialice <strong>de</strong> 3,5-4,00 mm. Este sportivă însă şi vânarea vulpii cu arma cu glonţ, dincategoria 5,6 maximum 6,5 mm.Trofeu neconvenţional este consi<strong>de</strong>rată blana, iar convenţional craniul.Pagube: Ju<strong>de</strong>când după contribuţia pe care o are în combaterea micilorrozătoare, se apreciază <strong>de</strong> multe ori că acest carnivor este mai mult folositor(agriculturii) <strong>de</strong>cât dăunător (cinegeticii). În realitate, în terenurile cu vânat mic (fazani,potârnichi, iepuri) vulpea este un dăunător <strong>de</strong> temut. Stau mărturie, în această privinţă,resturile <strong>de</strong> iezi <strong>de</strong> căprioară, <strong>de</strong> pui <strong>de</strong> iepuri, <strong>de</strong> pui <strong>de</strong> fazani şi chiar <strong>de</strong> viţei <strong>de</strong> cerbşi <strong>de</strong> purcei, căraţi la vizuină în perioada creşterii puilor. Prejudicii mari produce şigospodăriilor <strong>de</strong> la sate, prin uci<strong>de</strong>rea păsărilor domestice, mai ales în aceeaşi perioadă<strong>de</strong> creştere a progeniturii.Doar în terenurile <strong>de</strong> <strong>de</strong>aluri înalte şi <strong>de</strong> munte vulpea trebuie protejată, fiindcăaici prejudiciile cauzate nu sunt <strong>de</strong>mne <strong>de</strong> luat în seamă.2.1.12. Şacalul (Canis aureus L.)Denumiri: Şacal, şacal mascul, şacal femelă sau căţea <strong>de</strong> şacal, pui <strong>de</strong> şacal.Descriere: Seamănă cu lupul ca aspect general şi culoare, dar este mult mai mic<strong>de</strong>cât acesta, atingând doar 12 - 15 kg. Are coada vizibil mai scurtă, terminată ca şi cumar fi retezată, la majoritatea exemplarelor. Nuanţele culorii sunt în general mai diferite<strong>de</strong>cât la lup, îmbrăcând forme <strong>de</strong> la roşcat până la fumuriu închis pe spate. Dimorfismulsexual nu este evi<strong>de</strong>nt (planşa 27).Longevitate: Se apreciază la 12-14 ani. Vârsta se <strong>de</strong>termină, cu aproximaţie,după uzura danturii.Sunete: Urlete prelungi, amestecate cu schelălăituri şi vaiete, care se aud seara şinoaptea, <strong>pentru</strong> strângerea haitei. În perioada împerecherii urletul este mai frecvent, maiputernic şi mai modulat.Urme: Sunt foarte asemănătoare cu ale vulpii, dar cu puţin mai mari <strong>de</strong>câtacestea. Sunt uşor confundabile cu urmele unui câine <strong>de</strong> talie mică, <strong>de</strong> care se<strong>de</strong>osebesc prin forma uşor mai alungită şi faptul că au perniţele şi unghiile mijlocii maiapropiat imprimate.