Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS

semivaloroasă prezintă puf şi spic, păstrându-şi parţial calitatea şi în perioada de vară.Năpârlirea începe în aprilie, lună din care bizamul nu se mai împuşcă. De remarcatpicioarele scurte adaptate pentru înot, prin existenţa unor peri tari între degete, şi coadalungă, caracteristică, turtită lateral spre vârf şi acoperită cu solzi, folosită drept cârmă(planşa 26).Printr-o glandă perianală produce o substanţă mirositoare specifică (mosc), careiserveşte la delimitarea teritoriului.Longevitate: 3-5 ani.Sunete: Un chiţăit abia perceptibil care se distinge totuşi clar în perioada deîmperechere. În momentul în care simte pericol se scufundă în apă, producând unzgomot caracteristic, asemenea unei plescăituri puternice.Urme: Alungite, cu degete lungi, răsfirate şi gheare vizibil imprimate. Prezintă 4degete la picioarele anterioare şi 5 la cele posterioare.Simţuri: Văzul este bun, dar nu excelent, urmând, în ordine descrescătoare caacuitate, auzul şi mirosul.Habitat: Deşi este o specie alohtonă, originară din America de Nord, a imigratdin Europa Centrală în România în jurul anului 1940. În Europa fusese colonizat înanul 1905. S-a instalat în bazinele acvatice curgătoare şi stătătoare din toată ţara, maipuţin în zona apelor reci de munte. Îşi sapă galerii şi cotloane în malurile apelor,întotdeauna cu intrare sub nivelul apei şi cu răsuflătoare pe uscat, pentru aerisire.Dacă malurile nu-l satisfac pe deplin, în condiţii de densitate mare sau din altemotive, bizamul îşi clădeşte în apă platforme plutitoare (căpiţe), în care locuieşte deobicei vara.Hrana: Consumă plante acvatice, în special papură şi rizomi de stuf, ierburi depe maluri, lujeri din apropierea apei etc. Ocazional consumă şi hrană de natură animală(larve, scoici). Se susţine că ar consuma uneori şi peşte, ceea ce nu este însă deloc sigur.Duşmani: Vidra, nurca şi dihorul în primul rând, apoi enotul, vulpea, câinele şialţi prădători care-l pot surprinde pe uscat.Sociabilitate: Trăieşte în familii şi iernează împreună cu progenitura.Reproducere: Împerecherea are loc din martie până în septembrie. Fată de 3-4ori pe an, câte 4-12 pui golaşi şi alburii în primele 11 zile. Se dezvoltă însă rapid şipărăsesc cotlonul la 18 zile. Gestaţia durează 28-30 zile.Obiceiuri: Este un animal cu activitate preponderent nocturnă. Când alăpteazăsau când ziua este scurtă şi este frig (iarna), pot fi văzute şi exemplare, de obiceifemele, cu activitate diurnă. O astfel de activitate au în mod obişnuit şi masculii înperioada împerecherii. Este considerat ataşat faţă de locul de trai, dar migrează o datăcu creşterea densităţii, în special toamna şi primăvara, în căutare de locuri maifavorabile, în care să-şi întemeieze noi familii.Vânare: Se vânează în perioada 1 septembrie – 15 aprilie, cu arma lisă şi cualice de 2,5 mm. Trofee neconvenţionale sunt considerate blănurile şi uneori craniile şidinţii incisivi.Pagube: În principal poate dăuna construcţiilor hidrotehnice, prin perforarea şislăbirea digurilor situate între bazinele piscicole sau în aval de acestea.2.1.11. Vulpea (Vulpes vulpes L.)Denumiri: Vulpoi, vulpe şi pui sau căţel de vulpe.Descriere: Este un mamifer de talie medie, de 4-8 sau chiar 10 kg, de culoareroşcată sau roşie, cu coada lungă bogat îmbrăcată în păr şi cu urechile ascuţite,