Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS

Importantă este existenţa locurilor sigure de retragere, în situaţia în care capra neagrăeste încolţită de duşmani (lup, câini etc.).Hrana: Capra neagră este considerată un animal fidel locului de trai şi extremde puţin pretenţios faţă de hrană. Consumă plante erbacee verzi şi uscate, lujeri şimuguri de foioase, licheni căzuţi din arbori şi de pe stânci şi, la nevoie, chiar ramurisubţiri şi cetină de răşinoase.Prin mişcări periodice spre pădure, atunci când ninge, şi spre golul de munte,unde zăpada este repede spulberată, mai ales atunci când în pădure stratul de zăpadă îiîmpiedică deplasarea, reuşeşte să aleagă, permanent, condiţiile cele mai favorabile dehrănire şi de vieţuire.Din aceste motive, nu este necesară hrănirea complementară a caprei negre, deşiaceasta acceptă uşor hrana administrată de om.Sarea, în schimb, este necesară şi căutată cu mare perseverenţă.Duşmani: Braconierii, câinii ciobăneşti, râsul, lupul în zonele mai joase şiacvilele-de-stâncă sunt principalii duşmani, care pot afecta, într-o măsură mai mică saumai mare, efectivele de capră neagră. Mai puţin periculoase sunt bufniţele, corbii, jderiişi vulpea, iar ursul pare cu totul inofensiv pentru această specie.Epizootiile transmise de animalele domestice urcate la păşunat s-au dovedit a fi,deşi arareori, foarte grave. Mai periculoase sunt parazitozele care acţionează insidios.Febra aftoasă, oftalmia purulentă, râia, căpiala, gălbeaza, dalacul, strongiloza,hipodermoza şi alte câteva boli parazitare transmise direct de oi, capre domestice şicâini pot produce scăderi serioase şi chiar prăbuşiri ale efectivelor de capră neagră înanumite zone.Sociabilitate: Capra neagră trăieşte în ciopoare de 3-20 indivizi şi chiar maimulţi. Numai cu puţin timp înaintea fătării se izolează, ca apoi să revină, foarte curând,cu iezii la ciopor. Începând din luna iulie, ciopoarele de capre negre sunt completate,din ele făcând parte iezii şi ţapii de 1-2 ani. Masculii, după vârsta de 3 ani, formeazăciopoare separate de 4-5 ţapi, iar cei mai bătrâni şi mai puternici trăiesc solitar. Foarterar se întâlneşte şi situaţia unui ţap şi al unei capre negre care formează o familie.Conducerea cioporului de capre este întotdeauna asigurată de către o capră cu ied, ceamai bătrână, cu cea mai multă experienţă.Reproducere: Alergatul începe în a doua jumătate a lunii octombrie şi durează, cuaproximaţie, până la jumătatea lunii noiembrie. Vremea caldă întârzie, iar frigul grăbeştedeclanşarea acestuia. Alergatul are loc ziua, capra neagră fiind un animal cu activitatepreponderent diurnă.Gestaţia durează aproximativ 26 de săptămâni, aşa încât fătarea are loc detimpuriu, la sfârşitul lunii aprilie - începutul lunii mai.Caprele fată de regulă un ied, mai rar doi.Maturitatea sexuală se atinge în al doilea an de viaţă.Vânare: Se face exclusiv la dibuit sau la pândă, goana fiind interzisă prin lege.Se pot utiliza arme cu glonţ şi cu calibrul de la 5,6 x 50 în sus. Trofeul convenţional îlconstituie bustul cu coarne sau coarnele cu craniul întreg ori cu parte din acesta, iar celeneconvenţionale „trofeul bezoar”, părul din „barbă” şi „crucea Hubertus”.Ocrotire şi îngrijire: În golul de munte urcă rar lupul şi râsul. Din acest motiv eipar mai puţin periculoşi pentru capra neagră decât câinii de la stâne, care prind nebănuitde mulţi iezi. Şi acvila-de-munte poate constitui un prădător de temut al iezilor mici.