Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS
Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS
subfamilia Tadornidae, care cuprinde călifarii, specii cucaractere intermediare între gâşte şi raţe: călifarul alb (Tadorna tadorna L.)*;călifarul roşu (Tadorna feruginea P.)*. Ordinul Pelicaniformes - cuprinde păsări acvatice, bune înotătoare.Se hrănesc preponderent cu peşte. Pielea de sub mandibula inferioară este golaşă şidilatabilă, sub formă de sac. Are picioarele cu degetele unite prin membranăinterdigitală. familia Phalacrocoracidae - cuprinde păsări care trăiesc încolonii, cu penaj întunecat, cioc încârligat la vârf şi comprimat lateral, prevăzut cu unsac submandibular: cormoranul mare (Phalacrocorax carbo B.)*;cormoranul mic (Phalacrocorax pygmaeus P.)*;cormoranul creţ (Phalacrocorax aristotelis P.)*. Ordinul Ciconeiformes - cuprinde berzele, stârcii şi ţigănuşul, păsăricare preferă locurile mlăştinoase. familia Ardeidae: stârcul cenuşiu (Ardea cinerea L.)*.familia Plataleidae:ţigănuşul (Plegadis falcinellus L.)*. Ordinul Gruiformes - cuprinde păsări omnivore, eterogene ca aspect,care trăiesc în medii foarte diferite, sunt zburătoare mai slabe şi au pui, în general,nidifugi. familia Rallidae - cuprinde specii alergătoare, terestre sausemi-acvatice, adaptate să trăiască în stufărişuri. Ca adaptare la mediu, rallidaele aucorpul comprimat lateral, capul mic, ciocul scurt şi picioarele de lungime mijlocie.Degetele lungi sunt sau nu prevăzute cu membrane interdigitale parţiale. lişiţa (Fulica atra L.); găinuşa-de-baltă (Gallinula choropus L.);cârsteiul-de-câmp (Crex crex L.)*;cârsteiul-de-baltă (Rallus aquaticus L.)*;cresteţul pestriţ (Porzana porzana L.)*.familia Gruidae:cocorul mare (Grus grus L.)*;cocorul mic (Anthropoides virgo L.)*.familia Otidae:dropia (Otis tarda L.)*;spârcaciul (Otis tetrax L.)*. Ordinul Charadriiformes - cuprinde păsări picioroange, terestre sauacvatice, de mărimi diferite. Ca adaptare la mediu prezintă picioare relativ lungi şitarsul golaş, cu degete libere sau cu membrane marginale acestora. Ciocul este lung şisubţire. familia Charadriidae - prezintă caracterele ordinului: sitarul-de-pădure (Scolopax rusticola L.); sitarul-de-mal (Limosa limosa)*; becaţina comună (Gallinago gallinago L.);becaţina mică (Lymnocryptes minimus B.);becaţina mare (Gallinago media Loth)*; bătăuşul (Philomachus pugnax)*;
nagâţul (Vanelus vanelus L.)*. Ordinul Galliformes - cuprinde păsări fitofage sau omnivore, terestresau arboricole, de talie mare, mijlocie sau mică, robuste, în general mai greoaie şi maislab zburătoare. Au picioare robuste, tetradactile, cu gheare puternice adaptate pentruscormonit. Majoritatea speciilor sunt poligame şi cuibăresc exclusiv pe sol. familia Tetraonidae - cuprinde păsări fără pinten pe tars, cuvârzobi iarna şi cu sprânceană roşie: cocoşul-de-munte (Tetrao urogallus L.);cocoşul-de-mesteacăn (Lyrurus tetrix L.)*; ierunca (Tetrastes bonnasia L.). familia Phasianidae - cuprinde specii care trăiesc cu precăderepe sol, unele prezentând pinteni şi dimorfism sexual accentuat: fazanul (Phasianus colchicus L.); potârnichea (Perdix perdix L.);potârnichea-de-stâncă (Alectoris greca saxatilis)*; prepeliţa (Coturnix coturnix L.).familia Meleagrididae – care cuprinde păsări cu aspect greoi,ce au capul şi partea superioară a gâtului golaşe şi acoperite cu negi (mărgele):curcanul sălbatic ( Meleagris galopavo). Ordinul Columbiformes - grupează păsări monogame, cu zbor iute,terestre sau arboricole, de talie mijlocie sau mică: familia Columbidae: porumbelul gulerat (Columba palumbus L.); porumbelul-de-scorbură (Columba oenas L.); turturica (Streptopelia turtur L.); guguştiucul (Streptopelia decaocto F.). Ordinul Passeriformes - reuneşte un număr mare de specii terestre,dar şi acvatice, arboricole şi căţărătoare, fără excepţie bune zburătoare. Sunt în generalde talie mică, dar există şi multe specii de talie medie. Unele dintre acestea se comportăca păsări răpitoare. familia Turdidae - cuprinde doar specii de talie mică, acesteafiind cunoscute sub denumirea de sturzi: sturzul-de-iarnă (Turdus pilaris L.); sturzul-de-vâsc (Turdus viscivorus L.); sturzul cântător (Turdus philomelos); sturzul-de-vii (Turdus iliacus). familia Sturnidae - cuprinde graurii şi alte păsări arboricole,care trăiesc în stoluri mari: graurul (Sturnus vulgaris). familia Alaudidae - cuprinde păsări terestre migratoare,cunoscute sub numele de ciocârlii, răspândite în câmpii şi în stepe: ciocârlia (Alauda arvensis L.);ciocârlanul (Galerida cristata L.)*. familia Corvidae - cuprinde cele mai mari şi mai puternicepăsări din ordinul Passeriformes. Au cioc puternic, relativ lung şi ascuţit, înconjurat labază de pene scurte şi tari (vibrize), iar picioarele sunt puternice. Uneori, se comportăca păsări de pradă, producând, în general, pagube altor specii de vânat: cioara grivă (Corvus corone L.); cioara de semănătură (Corvus frugilegus L.);
- Page 3 and 4: 2.3. Păsări protejate, la care v
- Page 5 and 6: 4.2.10. Verificarea armelor de vân
- Page 7 and 8: Din anul 1996, de pregătirea candi
- Page 10 and 11: iodiversităţii florei şi faunei
- Page 12 and 13: iniţiativa unor uzurpatori, care
- Page 14 and 15: populaţii vegetale şi animale, ca
- Page 16 and 17: sistematic, ţinând seama de rapor
- Page 18 and 19: Comportamentul de igienă, de confo
- Page 20 and 21: comportament se manifestă periodic
- Page 22 and 23: Astfel, capul, mai mult sau mai pu
- Page 24 and 25: tegumentare care oferă prima prote
- Page 26 and 27: stare să sesizeze mişcarea prăzi
- Page 28 and 29: Iniţial, vânatul mare, cunoscut
- Page 30 and 31: hârciogul (Cricetus cricetus L.)*.
- Page 34 and 35: coţofana (Pica pica L.); stăncuţ
- Page 36 and 37: Sunete: Sunt diferite de la o situa
- Page 38 and 39: domestice, deranjului în locurile
- Page 40 and 41: arealul lui. Atunci când arealuril
- Page 42 and 43: fructele de lemn câinesc, de măce
- Page 44 and 45: Importantă este existenţa locuril
- Page 46 and 47: Reproducere: Ambele sexe ating matu
- Page 48 and 49: Duşmani: Lupii sunt duşmanii prin
- Page 50 and 51: Între iepuri şi iepuroaice nu sun
- Page 52 and 53: Longevitate: Se apreciază la maxim
- Page 54 and 55: culoare spre vârf.Greutatea exempl
- Page 56 and 57: îndreptate în sus. Nuanţele culo
- Page 58 and 59: Simţuri: Văzul, mirosul şi auzul
- Page 60 and 61: Simţuri: Este înzestrat cu un mir
- Page 62 and 63: zona de câmpie şi în Lunca Dună
- Page 64 and 65: 2.1.17. Hermelina (Mustela erminea
- Page 66 and 67: Habitat: Mediul cel mai propice de
- Page 68 and 69: Alte denumiri: castor european, bib
- Page 70 and 71: deveni la un moment dat explozivă,
- Page 72 and 73: culcuşul pentru iernat. În căuta
- Page 74 and 75: apropiate decât la câine. La trap
- Page 76 and 77: cioturi, pe arbori tăiaţi, pe bă
- Page 78 and 79: Denumiri: Vidră, lutră, pui de vi
- Page 80 and 81: Alte denumiri: Gâscă mare, gânsa
nagâţul (Vanelus vanelus L.)*. Ordinul Galliformes - cuprin<strong>de</strong> păsări fitofage sau omnivore, terestresau arboricole, <strong>de</strong> talie mare, mijlocie sau mică, robuste, în general mai greoaie şi maislab zburătoare. Au picioare robuste, tetradactile, cu gheare puternice adaptate <strong>pentru</strong>scormonit. Majoritatea speciilor sunt poligame şi cuibăresc exclusiv pe sol. familia Tetraonidae - cuprin<strong>de</strong> păsări fără pinten pe tars, cuvârzobi iarna şi cu sprânceană roşie: cocoşul-<strong>de</strong>-munte (Tetrao urogallus L.);cocoşul-<strong>de</strong>-mesteacăn (Lyrurus tetrix L.)*; ierunca (Tetrastes bonnasia L.). familia Phasianidae - cuprin<strong>de</strong> specii care trăiesc cu precă<strong>de</strong>repe sol, unele prezentând pinteni şi dimorfism sexual accentuat: fazanul (Phasianus colchicus L.); potârnichea (Perdix perdix L.);potârnichea-<strong>de</strong>-stâncă (Alectoris greca saxatilis)*; prepeliţa (Coturnix coturnix L.).familia Meleagrididae – care cuprin<strong>de</strong> păsări cu aspect greoi,ce au capul şi partea superioară a gâtului golaşe şi acoperite cu negi (mărgele):curcanul sălbatic ( Meleagris galopavo). Ordinul Columbiformes - grupează păsări monogame, cu zbor iute,terestre sau arboricole, <strong>de</strong> talie mijlocie sau mică: familia Columbidae: porumbelul gulerat (Columba palumbus L.); porumbelul-<strong>de</strong>-scorbură (Columba oenas L.); turturica (Streptopelia turtur L.); guguştiucul (Streptopelia <strong>de</strong>caocto F.). Ordinul Passeriformes - reuneşte un număr mare <strong>de</strong> specii terestre,dar şi acvatice, arboricole şi căţărătoare, fără excepţie bune zburătoare. Sunt în general<strong>de</strong> talie mică, dar există şi multe specii <strong>de</strong> talie medie. Unele dintre acestea se comportăca păsări răpitoare. familia Turdidae - cuprin<strong>de</strong> doar specii <strong>de</strong> talie mică, acesteafiind cunoscute sub <strong>de</strong>numirea <strong>de</strong> sturzi: sturzul-<strong>de</strong>-iarnă (Turdus pilaris L.); sturzul-<strong>de</strong>-vâsc (Turdus viscivorus L.); sturzul cântător (Turdus philomelos); sturzul-<strong>de</strong>-vii (Turdus iliacus). familia Sturnidae - cuprin<strong>de</strong> graurii şi alte păsări arboricole,care trăiesc în stoluri mari: graurul (Sturnus vulgaris). familia Alaudidae - cuprin<strong>de</strong> păsări terestre migratoare,cunoscute sub numele <strong>de</strong> ciocârlii, răspândite în câmpii şi în stepe: ciocârlia (Alauda arvensis L.);ciocârlanul (Galerida cristata L.)*. familia Corvidae - cuprin<strong>de</strong> cele mai mari şi mai puternicepăsări din ordinul Passeriformes. Au cioc puternic, relativ lung şi ascuţit, înconjurat labază <strong>de</strong> pene scurte şi tari (vibrize), iar picioarele sunt puternice. Uneori, se comportăca păsări <strong>de</strong> pradă, producând, în general, pagube altor specii <strong>de</strong> vânat: cioara grivă (Corvus corone L.); cioara <strong>de</strong> semănătură (Corvus frugilegus L.);