Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS

Iniţial, vânatul mare, cunoscut şi sub denumirea de vânat nobil, cuprindea doarspeciile de vânat destinate nobilimii, iar vânatul mic, speciile de vânat destinate plebei.Deşi această clasificare s-a transmis până în prezent, criteriul clasificării şi apartenenţavânatului la o categorie sau la alta a suferit modificări. În prezent, această clasificare avânatului, în vânat mare şi vânat mic, are în vedere mărimea vânatului, raritateaacestuia şi dificultatea vânării. De asemenea, are în vedere tipul de cartuş cu care esteetică împuşcarea acestuia. Ţinând seamă de toate considerentele expuse, în categoriavânatului mare de la noi, intră: ursul, cerbul comun, capra neagră, mistreţul, cocoşulde-munte,cerbul lopătar, muflonul, lupul, şi, discutabil, căpriorul. În multe ţăricăpriorul este trecut în categoria vânatului mic, care se împuşcă folosind alice, ceea cenu este cazul în România.Mai trebuie reţinut faptul că nici una dintre clasificările prezentate mai sus nueste foarte rigidă. Aceste clasificări au fost folosite pe scară largă, sunt deja consacrateîn literatura de specialitate şi sunt utile pentru prezentarea şi pentru caracterizareavânatului.Singurul criteriu de actualitate, care nu poate fi pus sub semnul relativităţii, estecel ştiinţific, în baza căruia vânatul se sistematizează pe ordine şi familii. Aceastăcategorisire va fi utilizată, în continuare, la prezentarea speciilor de vânat, prilej cu carevor fi precizate şi denumirile ştiinţifice ale acestora.Aşa după cum apare necesar din lege, vânătorul trebuie să cunoască şi sărecunoască bine, înainte de a apăsa pe trăgaci, speciile care fac obiectul vânătorii.Toate celelalte sunt interzise la împuşcare. Fapta de a împuşca exemplare din alte speciidecât cele admise de lege la vânătoare este tot atât de gravă ca şi împuşcarea vânatuluiîn afara sezonului de vânătoare ori fără autorizaţia necesară. Este consideratăinfracţiune de braconaj şi sancţionată ca atare.1.7. Sistematica speciilor de interes vânătorescExtrem de diversificata lume vie, care înglobează totalitatea plantelor şi aanimalelor, a fost structurată de-a lungul timpului în: regnuri, încrengături, supraclase,clase, supraordine, ordine, familii şi genuri, astfel încât fiecare specie îşi are locul eiexact în sistematica acestei lumi vii şi o denumire ştiinţifică proprie.Speciile de interes vânătoresc aparţin, fără excepţie, încrengăturii vertebratelorcu fălci (subîncrengătura Gnathostoma) şi cu patru membre (supraclasa Tetrapoda),fiind cuprinse în clasa păsări (Aves) şi în clasa mamifere (Mammalia).În continuare, în cadrul acestor clase, speciile menţionate sunt încadrate însupraordine, ordine, familii şi genuri.1.7.1. Clasa MammaliaCuprinde, printre cele circa 3.200 de mamifere câte există în natură, 30 de speciide interes vânătoresc în România, dintre care 11 protejate acum datorită împuţinăriiefectivelor în Europa sau în lume. Toate au corpul acoperit cu păr şi nasc pui vii, pecare-i hrănesc cu lapte produs de mamele. Cele 30 de specii de interes vânătoresc dinRomânia, care aparţin acestei clase, sunt încadrate în 3 supraordine, 4 ordine şi 12familii.