Astfel, capul, mai mult sau mai puţin sferic, este prelungit în faţă printr-un ciocconic scurt (prepeliţă), mediu (coţofană) sau lung (sitar), drept (becaţină, culic, sitar),încovoiat (cocoş-<strong>de</strong>-munte) sau turtit dorso-ventral (raţă, gâscă). Ochii sunt aşezaţilateral, permiţând însă şi ve<strong>de</strong>rea în faţă, iar gâtul, <strong>de</strong> regulă scurt, face trecerea spre uncorp fusiform (becaţină), alungit (ţigănuş), turtit dorso-ventral (raţă, gâscă), ori rotunjit(porumbel, potârniche). Coada, alcătuită exclusiv din pene, este <strong>de</strong> obicei mai scurtă<strong>de</strong>cât trunchiul şi are rol <strong>de</strong> cârmă în timpul zborului. Excepţie <strong>de</strong> la regulă face, <strong>de</strong>exemplu, fazanul, a cărui coadă <strong>de</strong>corativă are caracter <strong>de</strong> pregnantă diferenţiere asexelor. Membrele anterioare sunt transformate în aripi, iar cele posterioare au patru<strong>de</strong>gete la toate păsările <strong>de</strong> interes vânătoresc, dintre care unul îndreptat înapoi. La uneledintre aceste specii, care trăiesc în mediu acvatic, apar, ca adaptare la înot, membranainterdigitală completă (raţe, gâşte) sau lobi interdigitali (lişiţă). La alte specii, cum suntcocoşul-<strong>de</strong>-munte şi ierunca, apar doar iarna, ca adaptare <strong>pentru</strong> mersul pe zăpadă,vârzobii. Aceştia sunt excrescenţe cornoase, asemănătoare dinţilor <strong>de</strong> pieptene, situatepe <strong>de</strong>getele picioarelor, cu rol în mărirea suprafeţei <strong>de</strong> sprijin.Segmentul <strong>de</strong> picior care prece<strong>de</strong> <strong>de</strong>getele poartă <strong>de</strong>numirea <strong>de</strong> tars, scurt încazul unor specii acvatice şi terestre bune zburătoare (raţe, gâşte, potârnichi, porumbei)şi foarte lung în cazul speciilor limicole (becaţine, ţigănuş, bătăuş) sau al altor specii <strong>de</strong>mal (stârci). Aceste păsări, care păşesc frecvent prin nămol, au în plus tarsul lipsitcomplet <strong>de</strong> pene.Aspectul cu totul şi cu totul particular al păsărilor este dat însă <strong>de</strong> învelişul dinpene (penaj), care sunt formaţiuni cornoase ale pielii (epi<strong>de</strong>rmei), uscate şi lipsite <strong>de</strong>glan<strong>de</strong>. De natură epi<strong>de</strong>rmică mai sunt ciocul, care acoperă fălcile, solzii <strong>de</strong> pe picioareşi ghearele.Toate cele <strong>de</strong> mai sus sugerează, aşa după cum s-a precizat, urmarea firească aadaptării morfologice a păsărilor la modalitatea <strong>de</strong> <strong>de</strong>plasare prin zbor, dar şi lacondiţiile concrete <strong>de</strong> biotop în care diversele păsări vieţuiesc.Adaptări, în acelaşi sens, sunt regăsite şi din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re anatomic.În primul rând, penajul uşor şi aripile mari ca suprafaţă în comparaţie cu corpulasigură păsărilor o mare portanţă în aer, favorabilă plutirii. În continuare, scheletulrelativ uşor, alcătuit din multe oase umplute cu aer şi existenţa sacilor aerieni aflaţi înlegătură directă cu plămânii, dar şi cu unele spaţii goale din piele, sporesc portanţaamintită. Legat însă direct <strong>de</strong> zbor şi <strong>de</strong> staţiunea bipedă a păsărilor sunt <strong>de</strong> remarcatmuşchii pectorali ai acestora, cel mai puternic <strong>de</strong>zvoltaţi, care ridică şi trag aripile întimpul <strong>de</strong>plasării prin aer, iar la unele specii, care se <strong>de</strong>plasează frecvent terestru sauprin înot, muşchii picioarelor.Asemenea adaptărilor morfologice, şi adaptările anatomice diferă mult <strong>de</strong> la ospecie la alta, în funcţie <strong>de</strong> condiţiile <strong>de</strong> biotop specific, dar şi în legătură cu alteadaptări evolutive, precum cele comportamentale. Înmulţirea păsărilor se face exclusivprin ouă, iar năpârlirea lor este periodică. De remarcat că la unele specii, care-şidobân<strong>de</strong>sc hrana zburând, năpârlirea are loc treptat, pe când la altele, <strong>de</strong> exemplu lacele <strong>de</strong> baltă, năpârlirea are loc brusc.De regulă, năpârlirea are loc după perioada <strong>de</strong> reproducere. Există şi specii lacare năpârlirea parţială are loc înainte <strong>de</strong> aceasta, când îmbracă aşa-numitul penaj <strong>de</strong>nuntă. Este cazul acelor specii la care dimorfismul sexual este puternic evi<strong>de</strong>nt.1.5.2. Unele adaptări morfologice şi anatomice întâlnite la mamifere
Morfologia mamiferelor, inclusiv a celor <strong>de</strong> interes vânătoresc, este maidiversificată <strong>de</strong>cât a păsărilor, din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al dimensiunilor, al formei şi almărimii corpului, al gâtului, trunchiului, cozii şi membrelor. Existenţa coarnelor sau,după caz, a colţilor transformaţi în <strong>de</strong>fense, în cazul unor specii numai la masculi, iar încazul altora la indivizi aparţinând ambelor sexe, sporesc diversitatea morfologicăamintită.Morfologia mamiferelor, ca şi a păsărilor, reprezintă urmarea firească aadaptării acestora la principala modalitate <strong>de</strong> <strong>de</strong>plasare (terestră), dar, în mai maremăsură, la condiţiile <strong>de</strong> biotop specific.Astfel, membrele anterioare prinse liber <strong>de</strong> corp, care asigură susţinerea acestuia şio mare mobilitate <strong>de</strong> mişcare, şi membrele posterioare articulate <strong>de</strong> bazin, care asigură doarmişcare limitată în plan paralel cu corpul, sunt primele la care poate fi observată claradaptarea la substratul utilizat <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>plasare, la biotopul preferat şi modul <strong>de</strong> viaţă. Deexemplu, speciile căţărătoare sau ocazional căţărătoare sunt echipate cu gheare retractile(pisica, râsul) sau nu (veveriţa, j<strong>de</strong>rul), cele care se <strong>de</strong>plasează pe sol tare au copite (cerb,căprior, mistreţ, capră neagră), prădătorii au perniţe <strong>pentru</strong> a se putea <strong>de</strong>plasa fără zgomot(lup, vulpe), iar cele adaptate la mediul acvatic prezintă membrane interdigitale (vidră,nurcă, bizam). Diferenţieri apar şi în privinţa picioarelor anterioare care sunt <strong>de</strong>zvoltate şiadaptate <strong>pentru</strong> săpat vizuini la unele specii (marmotă, viezure, j<strong>de</strong>r-<strong>de</strong>-piatră, dihor), iar laaltele <strong>pentru</strong> amenajat cuiburi (veveriţă). Exemplificările în această privinţă ar puteacontinua.Dar adaptările nu se opresc la membre. Capul, gâtul şi trunchiul sunt adaptate<strong>pentru</strong> străpuns tufişuri (mistreţ şi zimbru), <strong>pentru</strong> viaţa în goluri alpine sau în locuri cuvegetaţie rară (capră neagră, cerb), <strong>pentru</strong> înot (vidră, nurcă) ş.a.m.d. Însăşi coada, laveveriţe, j<strong>de</strong>ri, dar şi la vidre, este <strong>de</strong>zvoltată şi utilizată drept cârmă la salturile aerienemari ori la înot, după caz.Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re anatomic, părul, prin structura şi aşezarea sa, precum şimuşchii, extrem <strong>de</strong> diferenţiaţi şi strict specializaţi la unele specii, reprezintă, <strong>de</strong>asemenea, adaptări vizibile la condiţiile obişnuite <strong>de</strong> viaţă.1.5.3. Noţiuni <strong>de</strong> anatomia vânatuluiDin punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re anatomic, vânatul - fie mamifer, fie pasăre - are ca elementprincipal <strong>de</strong> susţinere a corpului scheletul. Acesta este alcătuit dintr-o regiune axială acraniului şi coloanei vertebrale şi dintr-o regiune zonală a cozii, a coastelor şi asternului (planşa 4).Pe schelet sunt grefaţi, prin tendoane, muşchii. Aceştia sunt coordonaţi, înmarea lor majoritate, <strong>de</strong> sistemul nervos central, contractându-se şi relaxându-se dirijat.Există însă şi unii muşchi, puţini la număr, acţionaţi inconştient, cum sunt <strong>de</strong> exemplumuşchii care acţionează asupra pielii. Rolul principal al muşchilor este <strong>de</strong> a asiguramişcarea, importantă fiind şi contribuţia acestora în funcţionarea organelor interne.În partea exterioară, muşchii, susţinuţi <strong>de</strong> schelet, sunt acoperiţi <strong>de</strong> piele.Aceasta, împreună cu formaţiunile şi glan<strong>de</strong>le tegumentare, constituie element <strong>de</strong> bazăal analizei exterioare. În primul rând, sunt vizibile părul şi penele, ca formaţiuni
- Page 3 and 4: 2.3. Păsări protejate, la care v
- Page 5 and 6: 4.2.10. Verificarea armelor de vân
- Page 7 and 8: Din anul 1996, de pregătirea candi
- Page 10 and 11: iodiversităţii florei şi faunei
- Page 12 and 13: iniţiativa unor uzurpatori, care
- Page 14 and 15: populaţii vegetale şi animale, ca
- Page 16 and 17: sistematic, ţinând seama de rapor
- Page 18 and 19: Comportamentul de igienă, de confo
- Page 20 and 21: comportament se manifestă periodic
- Page 24 and 25: tegumentare care oferă prima prote
- Page 26 and 27: stare să sesizeze mişcarea prăzi
- Page 28 and 29: Iniţial, vânatul mare, cunoscut
- Page 30 and 31: hârciogul (Cricetus cricetus L.)*.
- Page 32 and 33: subfamilia Tadornidae, care cuprind
- Page 34 and 35: coţofana (Pica pica L.); stăncuţ
- Page 36 and 37: Sunete: Sunt diferite de la o situa
- Page 38 and 39: domestice, deranjului în locurile
- Page 40 and 41: arealul lui. Atunci când arealuril
- Page 42 and 43: fructele de lemn câinesc, de măce
- Page 44 and 45: Importantă este existenţa locuril
- Page 46 and 47: Reproducere: Ambele sexe ating matu
- Page 48 and 49: Duşmani: Lupii sunt duşmanii prin
- Page 50 and 51: Între iepuri şi iepuroaice nu sun
- Page 52 and 53: Longevitate: Se apreciază la maxim
- Page 54 and 55: culoare spre vârf.Greutatea exempl
- Page 56 and 57: îndreptate în sus. Nuanţele culo
- Page 58 and 59: Simţuri: Văzul, mirosul şi auzul
- Page 60 and 61: Simţuri: Este înzestrat cu un mir
- Page 62 and 63: zona de câmpie şi în Lunca Dună
- Page 64 and 65: 2.1.17. Hermelina (Mustela erminea
- Page 66 and 67: Habitat: Mediul cel mai propice de
- Page 68 and 69: Alte denumiri: castor european, bib
- Page 70 and 71: deveni la un moment dat explozivă,
- Page 72 and 73:
culcuşul pentru iernat. În căuta
- Page 74 and 75:
apropiate decât la câine. La trap
- Page 76 and 77:
cioturi, pe arbori tăiaţi, pe bă
- Page 78 and 79:
Denumiri: Vidră, lutră, pui de vi
- Page 80 and 81:
Alte denumiri: Gâscă mare, gânsa
- Page 82 and 83:
Alte denumiri: Raţă sălbatică m
- Page 84 and 85:
Perioada de vânare este cuprinsă
- Page 86 and 87:
iar abdomenul alb. Femela, mai disc
- Page 88 and 89:
creştet, orientate transversal. Oc
- Page 90 and 91:
Descriere: Dimorfismul sexual este
- Page 92 and 93:
Vânarea trebuie efectuată cu mare
- Page 94 and 95:
şi seminţe suculente, cereale de
- Page 96 and 97:
La sfârşitul lunii aprilie - înc
- Page 98 and 99:
Alte denumiri: Golumb, porumbel alb
- Page 100 and 101:
Cuibăreşte în păduri, în parcu
- Page 102 and 103:
Vânare: Vânătorii sunt conştien
- Page 104 and 105:
Date fiind motivele evidenţiate ş
- Page 106 and 107:
2.4.5. Gâsca călugăriţă (Brant
- Page 108 and 109:
octombrie şi pleacă în martie. A
- Page 110 and 111:
Se întâlneşte de obicei în fân
- Page 112 and 113:
dungi longitudinale închise la cul
- Page 114 and 115:
CAPITOLUL IIIGESTIONAREA VÂNATULUI
- Page 116 and 117:
anual evoluţia efectivelor speciil
- Page 118 and 119:
între categoriile de vârstă juve
- Page 120 and 121:
Prin însumarea efectivelor reale s
- Page 122 and 123:
eproducţie, trebuie ocrotite şi
- Page 124 and 125:
permanent locurile de înnoptare, t
- Page 126 and 127:
uscate, cereale etc.). De asemenea,
- Page 128 and 129:
dezafectării celor devenite neutil
- Page 130 and 131:
Astfel, crestele munţilor şi o pa
- Page 132 and 133:
Astfel de plantaţii de ros în zon
- Page 134 and 135:
Acolo unde există linii parcelare
- Page 136 and 137:
Anatidele şi alte specii de păsă
- Page 138 and 139:
păsări de apă aflate în pasaj
- Page 140 and 141:
procurarea şi transportul material
- Page 142 and 143:
Asemenea crescătoriilor tradiţion
- Page 144 and 145:
aprobat ordonanţele şi hotărâri
- Page 146 and 147:
speciale de conservare a unor mamif
- Page 148 and 149:
- amenajarea de scăldători uscate
- Page 150 and 151:
neglijenţă, fondului cinegetic. M
- Page 152 and 153:
CAPITOLUL IVPRACTICA VÂNĂTORII4.1
- Page 154 and 155:
ezultate la vânarea speciilor de c
- Page 156 and 157:
de câte 50 m de sfoară cu stegule
- Page 158 and 159:
Profilul interior al ţevilor cupri
- Page 160 and 161:
Lungimea patului trebuie să fie eg
- Page 162 and 163:
apăsare minimă, astfel încât oc
- Page 164 and 165:
la şoc şi de a opune o oarecare r
- Page 166 and 167:
Presiunea dezvoltată de pulbere î
- Page 168 and 169:
incluse în containere inverse se p
- Page 170 and 171:
La tirul cu arma cu glonţ, spre de
- Page 172 and 173:
arma nu este nici justă, nici prec
- Page 174 and 175:
etonul (epagnelul Breton); pudel-po
- Page 176 and 177:
în desişuri, aportează foarte bi
- Page 178 and 179:
4.3.4. Întreţinerea şi îngrijir
- Page 180 and 181:
specializaţi. Din acelaşi motiv s
- Page 182 and 183:
tocul din pânză sau din alte mate
- Page 184 and 185:
1-2 zile mai devreme, când organiz
- Page 186 and 187:
Păsările. Lovite în plămân, fi
- Page 188 and 189:
deplasare al acestuia - cât de gra
- Page 190 and 191:
Dacă răcirea nu se face corect, m
- Page 192 and 193:
desconsiderând cultura cinegetică
- Page 194 and 195:
singure în privinţa acestor promo
- Page 196 and 197:
Atâta timp cât progresul tehnic a
- Page 198 and 199:
Nimeni nu are nimic împotriva serv
- Page 200 and 201:
În timpul actului vânătorii, arm
- Page 202 and 203:
dacă foloseşti chemători, nu abu
- Page 204 and 205:
Desigur că regulile de bună camar
- Page 206 and 207:
adună vânatul mic împuşcat lân
- Page 208 and 209:
Când totul este gata, vânătorii
- Page 210 and 211:
nici lăudăroşenia şi nici minci
- Page 212 and 213:
Incertitudinile care se amplifică,
- Page 214 and 215:
Convenţia condiţionează practic
- Page 216 and 217:
La 21 decembrie 1998, Consiliul Eur
- Page 218 and 219:
de nidificare şi pe parcursul înt
- Page 220 and 221:
anexa II /1 - cuprinde speciile de
- Page 222 and 223:
asistarea Comisiei Europene de un C
- Page 224 and 225:
neocupate, precum în vechiul drept
- Page 226 and 227:
În 21 august 1786, împăratul Ios
- Page 228 and 229:
ealizat prin Legea pentru protecţi
- Page 230 and 231:
fondul cinegetic naţional care cup
- Page 232 and 233:
Cap. I. - Principii şi dispoziţii
- Page 234 and 235:
Anexa IV - Zone construite.Fără a
- Page 236 and 237:
folosirea animalelor în scopuri ş
- Page 238 and 239:
CAPITOLUL IIStructura A.G.V.P.S.Art
- Page 240 and 241:
i) aprobă organigrama, statul de f
- Page 242 and 243:
(2) Pot deveni membre ale A.G.V.P.S
- Page 244 and 245:
e) fac dovada existenţei sediului
- Page 246 and 247:
decursul unui an calendaristic îş
- Page 248 and 249:
24. Şelaru, N. - Mistreţul - mono