Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS

de nidificare şi pe parcursul întoarcerii spre locurile de nidificare; dinaceastă categorie fac parte 6 specii de interes vânătoresc întâlnite înRomânia, pe care le amintim: gâsca mare, gârliţa mare, raţafluierătoare, raţa pestriţă, raţa suliţar şi raţa-cu-cap-castaniu;- categoria C – celelalte specii din anexa 2 la Acord, pentru care nu seprevăd nici un fel de restricţii, deoarece prezintă o stare favorabilă deconservare.În România, speciile din categoria C sunt tratate, din punct de vederevânătoresc, ca şi speciile din categoria B.Derogări de la acest acord se pot face doar în situaţii de excepţie: în interesulsecurităţii aeriene, în scopul repopulărilor, al reproducerii dirijate şi în scopul cercetăriiştiinţifice.Părţile sunt obligate să adopte în legislaţia naţională prevederile acestui acord.6.1.3. Directive europene referitoare la conservarea speciilor de interesvânătoresc şi a habitatelor acestoraÎn Uniunea Europeană (U.E.), deciziile strategice referitoare la conservareanaturii, care includ şi fauna de interes vânătoresc, sunt luate la nivel comunitar. În acestscop, organismul competent al U.E., care este Consiliul Europei, emite directive.Aceste Directive sunt legi ale U.E., obligatoriu de respectat de toate statele membre.Statele membre au doar libertatea de a decide asupra modalităţilor de aplicare aprevederilor directivelor, nicidecum dacă le aplică sau nu.Aşadar, implementarea directivelor este obligatorie pentru toate statele membreale U.E. şi pentru cele în curs de aderare.Politica U.E. în domeniul conservării naturii, care include şi fauna de interesvânătoresc, se realizează, în principal, prin două directive: Directiva Păsări Directiva HabitateAceste două directive asigură un cadru general pentru desfăşurarea politicii deconservare a naturii, în două tipuri de reţele de arii protejate, şi anume: arii special protejate – delimitate în baza Directivei Păsări; arii speciale de conservare – delimitate în baza Directivei Habitate.Aceste două tipuri de arii protejate alcătuiesc împreună reţeaua ecologicătransfrontalieră Natura 2000.Procesul de aderare a României la U.E. presupune implementarea celor douădirective menţionate şi definitivarea constituirii reţelei ecologice Natura 2000.Această acţiune de constituire a reţelei Natura 2000 s-a suprapus unei alteiniţiative de acest gen, de realizare a încă unei reţele internaţionale de „arii de interesconservator special” denumită Emerald, delimitată însă în baza Convenţiei privindconservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor (Convenţia de la Berna).Toate aceste arii special protejate, arii speciale de conservare şi arii de interesconservator special conturează împreună reţeaua naţională de arii naturale speciale,inclusă în reţelele internaţionale Natura 2000 şi Emerald.Ele sunt considerate sanctuare de conservare şi/sau de renaturalizare aecosistemelor naturale circumscrise acestora, cu foarte multe restricţii în privinţadesfăşurării activităţilor tradiţionale. Conform cerinţelor, în aceste zone se va evitaorice deranj cu efect semnificativ din partea omului, asupra obiectivelor protejate,