Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS

Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS

13.07.2015 Views

Convenţia condiţionează practic toate operaţiunile de export, import şi/saureexport, ale unor astfel de exemplare sau părţi din astfel de exemplare aparţinândspeciilor ameninţate şi vulnerabile, de eliberarea unui certificat care să aibă la bază: acordul autorităţilor ştiinţifice ale statelor exportatoare/importatoare prin carese atestă că exportul/importul nu prejudiciază supravieţuirea speciei respective; garantarea, de către autoritatea publică centrală care răspunde de activitatea derecoltare şi de valorificare a florei şi a faunei sălbatice din statul exportator/importator,că „obiectul” comerţului a fost dobândit pe căi legale şi că transportul acestuia, însituaţia în care se face în stare vie, nu incumbă riscul îmbolnăvirii, rănirii sau altratamentului inadecvat.Pentru aplicare unitară, Convenţia este completată cu 3 anexe distincte - partedin această convenţie - referitoare la: anexa I – lista speciilor ameninţate cu dispariţia, care au nevoie de certificatCITES pentru import, export şi reexport; anexa II - lista speciilor vulnerabile, care, deşi nu sunt ameninţate cudispariţia, ar putea fi în cazul în care comerţul cu astfel de specii nu ar fi supus unorreglementări stricte; anexa III – lista speciilor pe care unele state din Convenţie le declară supuse,în limitele competenţelor naţionale, unor reglementări care au drept scop restrângereaori interzicerea comerţului.Convenţia nu limitează dreptul ţărilor de a adopta măsuri interne mai strictedecât prevede aceasta.Dintre speciile de interes vânătoresc existente în România sunt înscrise, înanexele 1 şi 2 ale Convenţiei, următoarele: în anexa 1: ursul, lupul şi vidra; în anexa 2: pisica sălbatică.În anexa 3 nu este înscrisă nici o specie.Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice –Convenţia de la BonnConstituie în esenţă un amendament adus Convenţiei CITES.A fost încheiată în data de 23 iunie 1979, a fost adoptată la Bonn, de ConsiliulEuropei în data de 24.06.1982 şi a intrat în vigoare începând cu data de 1.11.1983.România a aderat la această convenţie prin Legea nr. 13/8.01.1998, publicată înMonitorul Oficial nr. 24/26.01.1998.La 12.02.1998, Consiliul Europei a modificat, prin decizie a Conferinţei părţilor,anexele acestei convenţii.Organul de decizie al Convenţiei este reprezentat de Conferinţa părţilor, care areca organ consultativ Consiliul ştiinţific.Convenţia cuprinde două anexe: anexa 1 - specii migratoare ameninţate; anexa 2 - specii migratoare care au o stare de conservare nefavorabilă şinecesită acorduri internaţionale pentru conservarea şi gestionarea lor durabilă. Estevorba de speciile vulnerabile.România nu are admisă la vânătoare nici o specie cuprinsă în anexa I. Aredeocamdată admise la vânătoare câteva specii din anexa II şi anume: prepeliţa, becaţinaşi sitarul, alături de lişiţă în bazinul Mării Negre. Pentru aceste 4 specii, ca de altfel

pentru toate celelalte specii migratoare, sunt asigurate însă, prin prevederilereglementărilor naţionale, măsurile necesare de protecţie eficientă şi de garantare a uneiexploatări durabile a lor, care incumbă aprobarea de cote de recoltă limitate în funcţiede evoluţia efectivelor.Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor – Convenţiade la BernaA fost adoptată la Berna în data de 19 septembrie 1979, dar a intrat în vigoaremai târziu, la data de 6 iunie 1982. România a aderat la această convenţie prin Legea nr.13/1993, publicată în Monitorul Oficial nr. 62/25.03.1993.Pentru punerea în aplicare a Convenţiei de la Berna funcţionează un ComitetPermanent, care poate fi convocat de Secretariatul general al Consiliului Europei.Convenţia are drept scop conservarea speciilor de floră şi faună sălbatică, precumşi protecţia habitatelor naturale ale acestora, ceea ce necesită o largă cooperareinternaţională în acest sens.Pentru conservarea populaţiilor de floră şi faună la un nivel corespunzătornevoilor ecologice, fiecare parte contractantă are următoarele obligaţii: să ia măsurile legislative şi administrative necesare pentru transpunereaprevederilor convenţiei în legislaţiile şi în reglementările naţionale referitoare laconservarea speciilor de floră şi faună sălbatică şi a habitatelor lor naturale, acordând oatenţie aparte speciilor ameninţate şi celor vulnerabile; să ia în considerare, în politica de amenajare şi dezvoltare a teritoriului,necesitatea conservării florei şi faunei sălbatice şi a habitatelor acestora; să încurajeze procesul educaţional şi difuzarea informaţiilor generale privindobligativitatea conservării speciilor şi habitatelor.Convenţia prevede şi posibilitatea unor derogări justificate de la prevederileacesteia, cu condiţia ca aceste derogări să nu pericliteze în vreun fel conservareaspeciilor ameninţate şi a celor vulnerabile.De exemplu, în unele ţări se pot vâna ursul, lupul, pisica sălbatică, vidra, nurcaşi alte specii strict protejate, cu condiţia aplicării unui management credibil, care săsusţină necesitatea extragerii pentru evitarea unor prejudicii aduse de acesteaactivităţilor umane şi, totodată, să garanteze lipsa de ameninţare a speciilor prinextragerea unui anumit număr de exemplare, într-o anume structură.Convenţia cuprinde 4 anexe referitoare la: anexa 1 – specii de floră strict protejate; anexa 2 – specii de faună strict protejate - în care sunt cuprinse: hârciogul,lupul, ursul, vidra, nurca şi pisica sălbatică; anexa 3 – specii de faună protejate – în care sunt cuprinse veveriţa, marmota,castorul, viezurele, hermelina, nevăstuica, jderii, dihorul pătat, râsul, cervidele, capraneagră şi toate speciile de păsări de interes vânătoresc, cu excepţia porumbeluluigulerat, graurului, coţofenei, gaiţei, ciorilor grive, ciorii-de-semănătură şi stăncuţei; anexa 4 – mijloace şi metode de vânătoare şi alte forme de exploatare interzise -printre care: otrava, capcanele, laţurile, cleiurile, înregistratoarele de sunete, oglinzile şiobiectele luminoase, lanternele, farurile, armele semiautomate cu mai mult de două cartuşeîn magazie, vehiculele în deplasare, explozivii, fileurile, dispozitivele de ochit pe timp denoapte şi altele asemenea.

Convenţia condiţionează practic toate operaţiunile <strong>de</strong> export, import şi/saureexport, ale unor astfel <strong>de</strong> exemplare sau părţi din astfel <strong>de</strong> exemplare aparţinândspeciilor ameninţate şi vulnerabile, <strong>de</strong> eliberarea unui certificat care să aibă la bază: acordul autorităţilor ştiinţifice ale statelor exportatoare/importatoare prin carese atestă că exportul/importul nu prejudiciază supravieţuirea speciei respective; garantarea, <strong>de</strong> către autoritatea publică centrală care răspun<strong>de</strong> <strong>de</strong> activitatea <strong>de</strong>recoltare şi <strong>de</strong> valorificare a florei şi a faunei sălbatice din statul exportator/importator,că „obiectul” comerţului a fost dobândit pe căi legale şi că transportul acestuia, însituaţia în care se face în stare vie, nu incumbă riscul îmbolnăvirii, rănirii sau altratamentului ina<strong>de</strong>cvat.Pentru aplicare unitară, Convenţia este completată cu 3 anexe distincte - partedin această convenţie - referitoare la: anexa I – lista speciilor ameninţate cu dispariţia, care au nevoie <strong>de</strong> certificatCITES <strong>pentru</strong> import, export şi reexport; anexa II - lista speciilor vulnerabile, care, <strong>de</strong>şi nu sunt ameninţate cudispariţia, ar putea fi în cazul în care comerţul cu astfel <strong>de</strong> specii nu ar fi supus unorreglementări stricte; anexa III – lista speciilor pe care unele state din Convenţie le <strong>de</strong>clară supuse,în limitele competenţelor naţionale, unor reglementări care au drept scop restrângereaori interzicerea comerţului.Convenţia nu limitează dreptul ţărilor <strong>de</strong> a adopta măsuri interne mai stricte<strong>de</strong>cât preve<strong>de</strong> aceasta.Dintre speciile <strong>de</strong> interes vânătoresc existente în România sunt înscrise, înanexele 1 şi 2 ale Convenţiei, următoarele: în anexa 1: ursul, lupul şi vidra; în anexa 2: pisica sălbatică.În anexa 3 nu este înscrisă nici o specie.Convenţia privind conservarea speciilor migratoare <strong>de</strong> animale sălbatice –Convenţia <strong>de</strong> la BonnConstituie în esenţă un amendament adus Convenţiei CITES.A fost încheiată în data <strong>de</strong> 23 iunie 1979, a fost adoptată la Bonn, <strong>de</strong> ConsiliulEuropei în data <strong>de</strong> 24.06.1982 şi a intrat în vigoare începând cu data <strong>de</strong> 1.11.1983.România a a<strong>de</strong>rat la această convenţie prin Legea nr. 13/8.01.1998, publicată înMonitorul Oficial nr. 24/26.01.1998.La 12.02.1998, Consiliul Europei a modificat, prin <strong>de</strong>cizie a Conferinţei părţilor,anexele acestei convenţii.Organul <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie al Convenţiei este reprezentat <strong>de</strong> Conferinţa părţilor, care areca organ consultativ Consiliul ştiinţific.Convenţia cuprin<strong>de</strong> două anexe: anexa 1 - specii migratoare ameninţate; anexa 2 - specii migratoare care au o stare <strong>de</strong> conservare nefavorabilă şinecesită acorduri internaţionale <strong>pentru</strong> conservarea şi gestionarea lor durabilă. Estevorba <strong>de</strong> speciile vulnerabile.România nu are admisă la vânătoare nici o specie cuprinsă în anexa I. Are<strong>de</strong>ocamdată admise la vânătoare câteva specii din anexa II şi anume: prepeliţa, becaţinaşi sitarul, alături <strong>de</strong> lişiţă în bazinul Mării Negre. Pentru aceste 4 specii, ca <strong>de</strong> altfel

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!