Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS

Incertitudinile care se amplifică, din cauza posibilităţii de degradare a climatuluigeneral într-un ritm surprinzător, au favorizat în acest context conturarea ideii deconservare a biodiversităţii la nivel global şi, mai ales, nevoia de cooperareinternaţională eficientă în acest sens.România - care aparţine geografic, istoric şi prin tradiţie civilizaţiei europene -s-a înscris în acest efort comun al omenirii pentru salvgardarea mediului înconjurător şia aderat la o serie întreagă de convenţii internaţionale în profil, încheind acorduri şiprotocoale concrete în acest scop. În plus, a luat în considerare şi respectă Directivele şiRecomandările europene, toate reflectându-se corect în legislaţia noastră naţională.În timp ce convenţiile, acordurile şi protocoalele internaţionale sunt înţelegeripentru armonizarea efortului comun al statelor într-un anume scop, directivele emise deU.E. au caracter de lege pentru statele membre. Nerespectarea întocmai a convenţiilor,acordurilor şi protocoalelor este sancţionabilă, de către statele parte, prin măsuricoercitive luate în comun, pe când neimplementarea directivelor europene poateconduce la o amendare a statului în cauză şi la trimiterea lui în faţa Curţii Europene deJustiţie, la cererea Comisiei Europene.Aşadar, implementarea Directivelor europene, nu însă şi a Recomandărilor, esteobligatorie.Politica U.E. pentru conservarea naturii în general şi a păsărilor migratoare înspecial se bazează tocmai pe două directive, cunoscute sub denumirea de DirectivaPăsări şi Directiva Habitate. De asemenea, se bazează pe un instrument specific definanţare „LIFE-NATURE” şi urmăreşte, cu prioritate, crearea unei reţele ecologiceeuropene, numită NATURA-2000, precum şi implementarea exigenţelor protecţieinaturii în celelalte domenii de activitate ale U.E., cum sunt agricultura, silvicultura,transportul şi dezvoltarea regională.România mai are foarte puţin de făcut până ce legislaţia naţională va fi perfectcompatibilă cu cea internaţională, ca o consecinţă a alinierii celei dintâi la exigenţeleconvenţiilor, protocoalelor şi acordurilor internaţionale la care a aderat, precum şipentru respectarea întocmai a Directivelor şi Recomandărilor Europene.În acelaşi timp, vânătorii români vor trebui să înţeleagă şi să respecte întocmailegislaţia îmbunătăţită şi, mai ales, să-şi amelioreze imaginea, prin demonstrareaschimbării comportamentului vânătoresc, care trebuie să fie, la rândul lui, în deplinacord cu noul concept al vânătorii desfăşurate durabil.6.1.2. Convenţii, protocoale şi acorduri internaţionale referitoare la faunade interes vânătorescConvenţia privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi naturalA fost încheiată în 16 noiembrie 1972, la Paris, de către Conferinţa generală aOrganizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (U.N.E.S.C.O.).România a aderat la această convenţie prin Decretul nr. 187/1990, publicat în MonitorulOficial nr. 46/31.03.1990.Statele care au aderat la această convenţie recunosc caracterul de universalitateal patrimoniului natural şi se obligă să coopereze cu celelalte state, parte ale convenţiei,pentru a asigura o conservare eficientă a acestuia.În ceea ce priveşte acest patrimoniu natural mondial, părţile şi-au asumaturmătoarele obligaţii: