Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS

CAPITOLUL VIREGLEMENTĂRI INTERNAŢIONALE ŞI NAŢIONALEÎN MATERIE DE MEDIU ŞI VÂNĂTOARE6.1. Reglementări internaţionale6.1.1. Punere în temăDegradarea habitatelor naturale la nivel planetar - prin fragmentarea acestora,defrişări, desecări, destufizări, mecanizare, pesticizare şi poluare în general, precum şiprin supraexploatarea resurselor naturale regenerabile - a condus, în timp, la extincţiaunor specii, la ameninţarea altora şi la vulnerabilitatea multora dintre cele pe carecontinuăm să le exploatăm.Nici speciile de vânat nu au făcut excepţie. Unele dintre acestea au dispărutdeja, altele au fost trecute pe lista roşie a speciilor strict interzise a se mai vâna, iarmulte dintre cele pe care continuăm să le vânăm sunt astăzi vulnerabile, susceptibile dea îmbogăţi lista roşie menţionată.Cauza a constituit-o şi o constituie degradarea habitatelor, sub presiunea„civilizaţiei”, nicidecum „vânătoarea”, restricţionată de regulă la timp şi fărămenajamente pentru vânători. Totuşi, fenomenul se perpetuează.În acest context au apărut o serie de organisme naţionale şi internaţionale deprotecţie a vânatului, apoi de protecţie a mediului, care au militat şi militează pentrupromovarea principiilor şi practicilor durabile în materie de management al activităţilorcu impact asupra mediului, printre care vânătoarea.Au apărut şi asociaţii extremiste care s-au declarat şi se declară împotrivaoricărui mod de a vâna şi chiar de a utiliza noţiunea de „vânat”, ca termen genericpentru speciile de interes vânătoresc, considerând-o inadecvată fiindcă predestinează unanumit sfârşit tragic al faunei din această categorie.Din astfel de controverse s-a conturat, începând încă din secolul trecut, ideeaexploatării durabile a resurselor naturale regenerabile la nivel mondial, în principalpentru obţinerea de fonduri financiare necesare protecţiei acestora şi a mediului lor îngeneral.Ideea este valabilă şi în activitatea de vânătoare.Această activitate este percepută în prezent, atât de Uniunea Internaţionalăpentru Conservarea Naturii (I.U.N.C.), cât şi de Comisia Europeană (C.E.), ca oactivitate tradiţională, desfăşurată în scop de subzistenţă în fiordurile nordice şi AfricaSubsahariteană, precum şi pentru menţinerea echilibrului în natură în celelalte zone alelumii civilizate.Federaţia Asociaţiilor de Vânători şi de Protecţie a Faunei Sălbatice dinComunitatea Europeană (F.A.C.E.) şi Consiliul Internaţional al Vânătorii şi ProtecţieiVânatului (C.I.C.), din care AGVPS din România face parte în calitate de membră cudrepturi depline, susţin acest concept al vânătorii practicate durabil.