Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS

poartă întotdeauna arma de vânătoare ca şi cum ar fi încărcată, deoarece nicio senzaţie nu poate fi mai şocantă pentru un camarad decât o armă cu ţeava îndreptatăîn direcţia lui; cu atât mai puţin pot fi trecute cu vederea glumele de prost gust făcutecu arma îndreptată spre om; ocupă locul în ţiitoare conform numărului tras la sorţi sau la indicaţiaorganizatorului, după caz, şi mulţumeşte-i acestuia pentru locul oferit chiar dacă loculnu-ţi inspiră încredere; aşadar, trebuie să fii întotdeauna disciplinat şi politicos cuorganizatorul vânătorii, pentru a te bucura de un tratament similar din parteaacestuia; respectă, cu sfinţenie, regula din bătrâni conform căreia vânatul mic aparţinevânătorului care a tras ultimul foc, bineînţeles dacă animalul mai fugea încă; nu estecazul vânatului care se mai zbate pe loc sau se mai târăşte fără posibilitate de a se maiascunde; vânatul mare aparţine însă vânătorului care a tras primul foc mortal, înurma căruia ar fi fost, cu certitudine, recuperat; nu este cazul vânatului uşor rănit,care prin deplasarea la mare distanţă s-ar pierde; oferă vecinului vânatul mic la care aţi tras concomitent, dacă acest vânat afost mai aproape de vecin; elegant este, în astfel de situaţii, să adresezi şi scuzevecinului pentru faptul de a te fi grăbit; când situaţia este inversă dar vecinul nucunoaşte regula, când este începător sau când insistă că este singurul care a lovitvânatul, trebuie, de asemenea, să i-l oferi cu resemnare pentru a se evita discuţiipenibile; mulţumirea ta nu trebuie să rezide din numărul mare de piese doborâte, ci înmodul în care le-ai dobândit şi purtarea ta; arată-te îndatoritor faţă de vecini, oferindu-le ajutor la căutarea vânatuluicăzut în desişuri sau a celui rănit, dar să-i ajuţi efectiv numai dacă aceştiaîncuviinţează să o faci; arată-te îndatoritor faţă de camarazi, oferindu-le sub formă de împrumutcartuşe, atunci când aceştia nu mai au; oferă-le orice sprijin în situaţia în care aceştiaau nevoie de ajutor şi îl acceptă; preţuieşte ajutorul câinilor de vânătoare ai camarazilor şi abţine-te de lacomentarii, mai ales nedrepte, pe seama acestora; nu da semne de vizibilă nerăbdare şinu comite greşeala de a propune abandonarea câinilor pierduţi sau a celor careîntârzie să se reîntoarcă din teren; hotărârea trebuie să aparţină stăpânilor acestora,care au la rândul lor obligaţia morală să se gândească la camarazii lor şi la restulprogramului de vânătoare; consideră paznicul de vânătoare, chiar dacă acesta este remunerat să prestezeun anumit serviciu în slujba vânătorilor, ca pe oricare altul dintre camarazi în ziua devânătoare; numai retribuţia nu poate răsplăti efortul acestuia pentru sporirea şanselorde reuşită a vânătorii; o mână întinsă în semn de mulţumire şi de apreciere constituieun gest firesc, care-l obligă şi mai mult, pe viitor; paznicii necorespunzători sauneînţelegători trebuie eliminaţi, nu jigniţi; apreciază strădania şi efortul gonacilor, oameni cărora le datorezi în mareparte izbânzile din ziua de vânătoare; ca şi în cazul paznicilor de vânătoare, aceştiaaşteaptă, în afara retribuţiei, un tratament uman din partea vânătorilor; ei îşi dorescaprecierea celor pentru care trudesc, apreciere care îi obligă pe viitor;nu face glume pe seama vânătorilor cătrăniţi din cauza lipsei de noroc sau alipsei de formă din ziua de vânătoare; şi tachinările sunt uneori prea mult în astfel desituaţii.