Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS

Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS

13.07.2015 Views

Nimeni nu are nimic împotriva servirii mesei în mijlocul naturii, dar nu putem fiîngăduitori cu cei ce lasă locul murdar ori focul nestins.Exemplificările a ceea ce este moral şi a ceea ce îi este interzis unui vânător înnatură sunt nenumărate. Cele de mai sus s-au dorit a fi doar un indiciu al drumului pecare trebuie să evolueze mentalitatea şi comportamentul vânătorului modern.Vânătorul, chiar atunci când este singur în mijlocul naturii, trebuie să fieconştient că nu este şi singurul utilizator al mediului şi resurselor acestuia. Şi nici celmai important dintre utilizatori.Mediul este utilizat, în principal, în scop agricol şi în scop silvic. Numai însubsidiar este utilizat şi din punct de vedere cinegetic. Altfel spus, interesele activităţiicinegetice se subordonează firesc intereselor activităţilor agricole şi silvice.Aşa stând lucrurile, vânătorii, în calitate de utilizatori ai resurselor cinegetice,trebuie să înţeleagă că sunt primii obligaţi să ţină cont de interesele celorlalţi, şi anumeale agricultorilor şi silvicultorilor. La rândul lor, aceştia din urmă nu pot nesocotiinteresele cinegetice.Armonizarea intereselor agricole şi silvice, pe de o parte, cu cele cinegetice, pede altă parte, se realizează, de foarte mulţi ani în România, prin dimensiunea efectiveloroptime, pe bază de raţionamente ştiinţifice, în structuri normale pe sexe şi categorii devârstă, la unele specii de vânat. Această armonizare a intereselor este reflectată în aşanumitulechilibru agro-silvo-cinegetic.Sunt lucruri cunoscute, asupra cărora nu insistăm.Importante sunt cele câteva reguli de comportament vânătoresc ce decurg dincontextul expus mai sus. Concis, principalele astfel de reguli le-am putea enunţa astfel: fii cât se poate de corect cu ceilalţi utilizatori ai naturii; evită orice fel de prejudicii aduse, direct sau indirect, exploatărilor agricole şisilvice, fie că acestea sunt publice, fie că sunt private; participă la prevenirea pagubelor cauzate de vânat culturilor agricole,animalelor domestice şi regenerărilor silvice; despăgubeşte la timp proprietarii culturilor agricole, forestiere, animalelordomestice şi regenerărilor forestiere dacă le-ai produs prejudicii, cu vinovăţie sau dinculpă; nu polua în nici un fel mediul agricol şi silvic; adună tuburile de cartuşe traseşi resturile rămase în natură;nu te ruşina să culegi astfel de resturi abandonate în pădure; aşa contribui laefortul, care ar trebui să fie comun, al tuturor locuitorilor planetei.5.5. Fii bun ocrotitor al vânatului !Relaţia vânător-vânat trebuie să fie dominată, întotdeauna, de frâna raţiunii.Înainte de a face uz de armă, în calitate de vânător competent, eşti dator săcunoşti foarte bine starea populaţiilor de vânat, precum şi greutăţile pe care le are acestade depăşit. Mai ales în perioada critică de iarnă, într-un habitat doar aparent natural,însă din ce în ce mai antropizat.Prelevarea surplusului populaţional ar trebui să lase în teren efective optime,normal structurate, ce se impune a fi ocrotite şi îngrijite împotriva braconajului şiduşmanilor naturali, şi ajutorate, inclusiv cu medicaţie şi hrană complementară, înperioadele critice din viaţa acestora.

Chiar dacă nu este considerat foarte etic amestecul nostru în viaţa vânatului,acest lucru este scuzabil şi acceptat în situaţiile critice pentru vânat, mai ales înhabitatele degradate datorită activităţilor, mai mult sau mai puţin cugetate, alefactorului antropic.Aşadar, ocrotirea şi îngrijirea raţională a stocurilor de reproducţie este acceptatăşi contribuie direct la creşterea ratei de supravieţuire, a surplusului natural şi a cotelorde recoltă.Amestecul fără limită în viaţa vânatului nu este însă deloc etic, mai ales atuncicând creează reflexe condiţionate acestuia, obişnuindu-l cu un mod leneş de viaţă şi uncomportament nenatural, uneori greu reversibil. Altfel spus, când schimbăcomportamentul său înnăscut şi se aduce vânatul în condiţii de cvasidependenţă faţă defactorul OM.Plecând de la această concepţie relativ nouă, de reconsiderare a vânatului cafiind cu adevărat sălbatic, dar obligat să vieţuiască într-un habitat din ce în ce maiantropizat, sistematizăm următoarele reguli de comportament vânătoresc: urmăreşte conservarea unor populaţii diversificate, optime şi sănătoase devânat, în echilibru cu habitatul acestora; controlează cu grijă evoluţia cantitativă şi calitativă a fiecărei populaţii devânat pentru o păstra permanent stocuri echilibrate de reproducători sălbatici; recunoaşte rolul esenţial al prădătorilor şi acceptă-i fără reticenţe ca fiindconcurenţi ai tăi la acelaşi surplus populaţional; alertează şi avertizează autorităţile competente în cazul apariţiei saususpiciunii de apariţie a unor boli specifice vânatului; renunţă la populări cu animale debile, degenerate sau bolnave, care incumbăriscuri genetice şi sanitare; renunţă la practica lansărilor de vânat în teren, înaintea sau în timpuldesfăşurării vânătorii; luptă deschis şi eficient contra braconajului; evită orice deranj inutil al vânatului în perioada de reproducere şi de creşterea progeniturii; militează pentru conservarea diversităţii habitatelor naturale, garant alperenităţii vânatului; luptă contra intenţiei de distrugere, în continuare, a zonelor umede,indispensabile vânatului de apă şi păsărilor migratoare; contribuie la refacerea habitatelor antropizate şi a zonelor umede, precum şila amenajarea de remize pentru vânat, aşa încât acestea să satisfacă exigenţelevânatului tot timpul anului; conlucrează cu agricultorii şi silvicultorii pentru limitarea pagubelor produsede vânat, precum şi a practicilor acestora dăunătoare vânatului şi habitateloracestuia.5.6. Fii responsabil de actele tale !Deţinerea şi folosirea armei de vânătoare incumbă o anumită responsabilitate,inclusiv socială, de care trebuie să fii permanent conştient, atât în timpul practicăriivânătorii, cât şi în afara acţiunilor de vânătoare.

Nimeni nu are nimic împotriva servirii mesei în mijlocul naturii, dar nu putem fiîngăduitori cu cei ce lasă locul murdar ori focul nestins.Exemplificările a ceea ce este moral şi a ceea ce îi este interzis unui vânător înnatură sunt nenumărate. Cele <strong>de</strong> mai sus s-au dorit a fi doar un indiciu al drumului pecare trebuie să evolueze mentalitatea şi comportamentul vânătorului mo<strong>de</strong>rn.Vânătorul, chiar atunci când este singur în mijlocul naturii, trebuie să fieconştient că nu este şi singurul utilizator al mediului şi resurselor acestuia. Şi nici celmai important dintre utilizatori.Mediul este utilizat, în principal, în scop agricol şi în scop silvic. Numai însubsidiar este utilizat şi din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re cinegetic. Altfel spus, interesele activităţiicinegetice se subordonează firesc intereselor activităţilor agricole şi silvice.Aşa stând lucrurile, vânătorii, în calitate <strong>de</strong> utilizatori ai resurselor cinegetice,trebuie să înţeleagă că sunt primii obligaţi să ţină cont <strong>de</strong> interesele celorlalţi, şi anumeale agricultorilor şi silvicultorilor. La rândul lor, aceştia din urmă nu pot nesocotiinteresele cinegetice.Armonizarea intereselor agricole şi silvice, pe <strong>de</strong> o parte, cu cele cinegetice, pe<strong>de</strong> altă parte, se realizează, <strong>de</strong> foarte mulţi ani în România, prin dimensiunea efectiveloroptime, pe bază <strong>de</strong> raţionamente ştiinţifice, în structuri normale pe sexe şi categorii <strong>de</strong>vârstă, la unele specii <strong>de</strong> vânat. Această armonizare a intereselor este reflectată în aşanumitulechilibru agro-silvo-cinegetic.Sunt lucruri cunoscute, asupra cărora nu insistăm.Importante sunt cele câteva reguli <strong>de</strong> comportament vânătoresc ce <strong>de</strong>curg dincontextul expus mai sus. Concis, principalele astfel <strong>de</strong> reguli le-am putea enunţa astfel: fii cât se poate <strong>de</strong> corect cu ceilalţi utilizatori ai naturii; evită orice fel <strong>de</strong> prejudicii aduse, direct sau indirect, exploatărilor agricole şisilvice, fie că acestea sunt publice, fie că sunt private; participă la prevenirea pagubelor cauzate <strong>de</strong> vânat culturilor agricole,animalelor domestice şi regenerărilor silvice; <strong>de</strong>spăgubeşte la timp proprietarii culturilor agricole, forestiere, animalelordomestice şi regenerărilor forestiere dacă le-ai produs prejudicii, cu vinovăţie sau dinculpă; nu polua în nici un fel mediul agricol şi silvic; adună tuburile <strong>de</strong> cartuşe traseşi resturile rămase în natură;nu te ruşina să culegi astfel <strong>de</strong> resturi abandonate în pădure; aşa contribui laefortul, care ar trebui să fie comun, al tuturor locuitorilor planetei.5.5. Fii bun ocrotitor al vânatului !Relaţia vânător-vânat trebuie să fie dominată, întot<strong>de</strong>auna, <strong>de</strong> frâna raţiunii.Înainte <strong>de</strong> a face uz <strong>de</strong> armă, în calitate <strong>de</strong> vânător competent, eşti dator săcunoşti foarte bine starea populaţiilor <strong>de</strong> vânat, precum şi greutăţile pe care le are acesta<strong>de</strong> <strong>de</strong>păşit. Mai ales în perioada critică <strong>de</strong> iarnă, într-un habitat doar aparent natural,însă din ce în ce mai antropizat.Prelevarea surplusului populaţional ar trebui să lase în teren efective optime,normal structurate, ce se impune a fi ocrotite şi îngrijite împotriva braconajului şiduşmanilor naturali, şi ajutorate, inclusiv cu medicaţie şi hrană complementară, înperioa<strong>de</strong>le critice din viaţa acestora.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!