Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS
Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS
Presiunea dezvoltată de pulbere în ţeavă mai depinde de forma tubuluicartuşului, de modul de presare al burei, de mărimea camerei cartuşului etc. Un tubconic (gâtuit), pulberea prea puternic presată şi camera cartuşului fără toleranţădetermină sporuri de presiune, ca de altfel şi sertizajul foarte rezistent.Presiunea dezvoltată prin arderea pulberii şi modul în care aceasta este eliberată,exploziv sau progresiv (expansiv) pe toată lungimea ţevii, determină viteza iniţială aîncărcăturii.Reculul este izbitura pe care vânătorul o simte în umăr, ca urmare a explozieideterminate de arderea pulberii în ţeava armei. Aceasta fiindcă presiunea gazelor, lamomentul exploziei, nu acţionează doar asupra încărcăturii de alice sau asupraproiectilului unic, ci şi înapoi asupra patului armei. Trebuie menţionat faptul că recululse simte numai după ce încărcătura a părăsit ţeava armei şi are loc destinderea gazelor,la momentul exploziei, la gura ţevii. Aşadar reculul nu influenţează direct preciziatragerii.Se mai poate aprecia că reculul este cu atât mai mare cu cât arma este maiuşoară şi încărcătura cartuşului mai puternică.Vibraţiile ţevii se produc la cursa prin ţeavă a încărcăturii cu alice sau aproiectilului unic. Evident că aceste vibraţii ale ţevii sunt foarte mici, dar pot influenţaprecizia tirului, mai ales în situaţia în care arma este rezemată pe un suport dur sau cândţeava armei cu glonţ este prinsă, rigid, de patul prelungit al acesteia.4.2.7. Balistica exterioarăElementele care caracterizează balistica încărcăturii sau a proiectilului unic,după părăsirea ţevii armei de vânătoare, sunt: viteza, traiectoria şi razanţa.Indiferent de viteza iniţială a încărcăturii, care se înregistrează la gura ţevii,traiectoria unui proiectil va fi o curbă care coboară treptat de la linia de tragere, aflată înprelungirea axei ţevii, spre pământ. Aceasta din cauza forţei gravitaţionale şi arezistenţei aerului.Cu cât viteza iniţială este mai mică şi cu cât greutatea proiectilului şi suprafaţasecţiunii acestuia sunt mai mari, cu atât căderea proiectilului va fi mai mare şi cu atâtunghiul de ochire, dintre linia de ochire şi cea de tragere, va trebui să fie şi el mai mare.Mai mare va fi şi săgeata traiectoriei. În continuare, cu cât săgeata este mai mare, cuatât razanţa traiectoriei este mai mică.Altfel spus, armele din care se trag proiectile grele sau leneşe (încete), curazanţa mică, sunt arme de pădure şi se poate trage cu ele suficient de precis doar lamică distanţă. Armele cu razanţă mare sunt în schimb arme de vânătoare recomandatepentru tirul în teren deschis, la mare distanţă.La tirul cu arma cu glonţ este important să fie reţinute două aspecte: o traiectorie cât mai razantă, aşadar cât mai apropiată de linia de ochire pe olungime cât mai mare a acesteia, se poate obţine reglând arma la distanţa optimăstabilită de către producătorii de muniţie. Această distanţă optimă de reglare a armeidepinde de calibrul acesteia, de viteza iniţială a proiectilului corelată cu greutatea lui şide suprafaţa secţiunii transversale. De asemenea depinde de forma proiectilului. Dupăcum se poate uşor înţelege, această distanţă optimă de reglare este mai mică la armelecu razanţă mică (săgeata mare) şi mai mare la celelalte. De obicei distanţa optimă de
eglare, ca şi corecţiile de ochire, în sus sau în jos, la diferite distanţe (50, 100, 150 250şi 300 m) sunt înscrise pe cutiile de cartuşe cu glonţ; la tirul orientat de sus în jos sau de jos în sus, aprecierea distanţei la care se aflăvânatul, comparativ cu distanţa optimă de reglare a armei, este extrem de importantă.Înăuntrul acestei distanţe optime se impune ochirea la baza ţintei, cu atenţie sporită,deoarece aceasta se vede îngustată din cauza unghiului sub care se observă. Peste aceastădistanţă optimă de reglare a armei, se impune ochirea la partea superioară a ţintei şi chiarmai sus (planşa 63).Mai complicată decât balistica exterioară a glonţului este balistica exterioară aalicelor, interesantă fiind, de fapt, balistica snopului de alice.Din cauza frecării de peretele interior al ţevii, îndeosebi în dreptul conurilor deracordare la ţeava propriu-zisă şi la şoc, alicele de la periferia snopului vor avea oviteză iniţială mai mică, pe când cele din centru o viteză iniţială mai mare. Intervine, înplus, şi o deformare mai mare a alicelor de la marginea snopului din cauza frecăriiacestora de pereţii ţevii, ceea ce determină o pierdere ulterioară mai rapidă a vitezei lorşi, totodată, o dispersie mai mare a lor în plan frontal. Deformarea accentuează însă şidispersia în plan lateral. Rezultatul fenomenelor de balistică exterioară, astfeldeterminate de balistica interioară a snopului de alice, se reflectă într-o formă „de bici”a snopului de alice în aer.Acest fenomen trebuie avut în vedere la tirul cu alice, pentru a încerca lovireavânatului cu centrul snopului. Atunci când loviturile sunt la cap, corecţia de ochire esteprea mare, vânatul fiind atins de coada snopului de alice, pe când loviturile în coadăînseamnă corecţii prea mici de ochire, vânatul fiind atins târziu de vârful snopului dealice.Mai trebuie reţinut, în legătură cu eficienţa snopului de alice, că distanţa optimăde tras, cu cartuşe normale, este considerată 35 m (la alicele de 3,5 mm), după careeficienţa focului scade, dispersia împuţinând şansele ca vânatul să fie lovit de un numărsuficient de mare de alice pentru a-i produce moartea.Pentru contracararea efectului frecării alicelor de interiorul ţevii, care determinăulterior o anumită expansiune în aer a snopului de alice, în lungime şi în lăţime, diverşiifabricanţi de muniţie au conceput, în timp, diferite tipuri de containere (păhărelele) încare închid alicele. Încărcătura de alice conţinută de container trece mult mai uşor prininteriorul ţevii, fără deformări şi frecări demne de luat în discuţie, ceea ce face casnopul de alice să fie în exterior mult mai compact, atât în privinţa lungimii acestuia câtşi a diametrului.Imaginaţia fabricanţilor a mers mai departe, de ultimă oră fiind confecţionatecartuşe cu alice cu containere-păhărel invers poziţionate. Astfel de containere inverspoziţionate menţin alicele închise până la 40-60 m distanţă de gura ţevii, ca apoi să sedezechilibreze şi să se întoarcă eliberând alicele pe direcţia de tras. Avantajul unor astfelde încărcături pare incredibil în privinţa distanţei de tragere. Având o viteză iniţială maimare, care se păstrează în aer pe o distanţă mai mare, şi un snop compact de alicemenţinut în container până la 40-60 m, se obţine un grupaj bun până la 70-80 m distanţă.Aceste cartuşe permit aşadar tirul, deşi foarte dificil, din cauza corecţiilor de ochire greude apreciat, până la o astfel de distanţă până de curând incredibilă. Tirul rămâne însăfoarte dificil, din cauza corecţiilor de ochire la care am făcut referire şi discutabil dinpunct de vedere al eficienţei focului, la o distanţă la care puterea de penetrare a aliceloreste scăzută. Deşi nu este etic acest tir la mare distanţă, cu astfel de cartuşe cu alice
- Page 116 and 117: anual evoluţia efectivelor speciil
- Page 118 and 119: între categoriile de vârstă juve
- Page 120 and 121: Prin însumarea efectivelor reale s
- Page 122 and 123: eproducţie, trebuie ocrotite şi
- Page 124 and 125: permanent locurile de înnoptare, t
- Page 126 and 127: uscate, cereale etc.). De asemenea,
- Page 128 and 129: dezafectării celor devenite neutil
- Page 130 and 131: Astfel, crestele munţilor şi o pa
- Page 132 and 133: Astfel de plantaţii de ros în zon
- Page 134 and 135: Acolo unde există linii parcelare
- Page 136 and 137: Anatidele şi alte specii de păsă
- Page 138 and 139: păsări de apă aflate în pasaj
- Page 140 and 141: procurarea şi transportul material
- Page 142 and 143: Asemenea crescătoriilor tradiţion
- Page 144 and 145: aprobat ordonanţele şi hotărâri
- Page 146 and 147: speciale de conservare a unor mamif
- Page 148 and 149: - amenajarea de scăldători uscate
- Page 150 and 151: neglijenţă, fondului cinegetic. M
- Page 152 and 153: CAPITOLUL IVPRACTICA VÂNĂTORII4.1
- Page 154 and 155: ezultate la vânarea speciilor de c
- Page 156 and 157: de câte 50 m de sfoară cu stegule
- Page 158 and 159: Profilul interior al ţevilor cupri
- Page 160 and 161: Lungimea patului trebuie să fie eg
- Page 162 and 163: apăsare minimă, astfel încât oc
- Page 164 and 165: la şoc şi de a opune o oarecare r
- Page 168 and 169: incluse în containere inverse se p
- Page 170 and 171: La tirul cu arma cu glonţ, spre de
- Page 172 and 173: arma nu este nici justă, nici prec
- Page 174 and 175: etonul (epagnelul Breton); pudel-po
- Page 176 and 177: în desişuri, aportează foarte bi
- Page 178 and 179: 4.3.4. Întreţinerea şi îngrijir
- Page 180 and 181: specializaţi. Din acelaşi motiv s
- Page 182 and 183: tocul din pânză sau din alte mate
- Page 184 and 185: 1-2 zile mai devreme, când organiz
- Page 186 and 187: Păsările. Lovite în plămân, fi
- Page 188 and 189: deplasare al acestuia - cât de gra
- Page 190 and 191: Dacă răcirea nu se face corect, m
- Page 192 and 193: desconsiderând cultura cinegetică
- Page 194 and 195: singure în privinţa acestor promo
- Page 196 and 197: Atâta timp cât progresul tehnic a
- Page 198 and 199: Nimeni nu are nimic împotriva serv
- Page 200 and 201: În timpul actului vânătorii, arm
- Page 202 and 203: dacă foloseşti chemători, nu abu
- Page 204 and 205: Desigur că regulile de bună camar
- Page 206 and 207: adună vânatul mic împuşcat lân
- Page 208 and 209: Când totul este gata, vânătorii
- Page 210 and 211: nici lăudăroşenia şi nici minci
- Page 212 and 213: Incertitudinile care se amplifică,
- Page 214 and 215: Convenţia condiţionează practic
Presiunea <strong>de</strong>zvoltată <strong>de</strong> pulbere în ţeavă mai <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> forma tubuluicartuşului, <strong>de</strong> modul <strong>de</strong> presare al burei, <strong>de</strong> mărimea camerei cartuşului etc. Un tubconic (gâtuit), pulberea prea puternic presată şi camera cartuşului fără toleranţă<strong>de</strong>termină sporuri <strong>de</strong> presiune, ca <strong>de</strong> altfel şi sertizajul foarte rezistent.Presiunea <strong>de</strong>zvoltată prin ar<strong>de</strong>rea pulberii şi modul în care aceasta este eliberată,exploziv sau progresiv (expansiv) pe toată lungimea ţevii, <strong>de</strong>termină viteza iniţială aîncărcăturii.Reculul este izbitura pe care vânătorul o simte în umăr, ca urmare a exploziei<strong>de</strong>terminate <strong>de</strong> ar<strong>de</strong>rea pulberii în ţeava armei. Aceasta fiindcă presiunea gazelor, lamomentul exploziei, nu acţionează doar asupra încărcăturii <strong>de</strong> alice sau asupraproiectilului unic, ci şi înapoi asupra patului armei. Trebuie menţionat faptul că recululse simte numai după ce încărcătura a părăsit ţeava armei şi are loc <strong>de</strong>stin<strong>de</strong>rea gazelor,la momentul exploziei, la gura ţevii. Aşadar reculul nu influenţează direct preciziatragerii.Se mai poate aprecia că reculul este cu atât mai mare cu cât arma este maiuşoară şi încărcătura cartuşului mai puternică.Vibraţiile ţevii se produc la cursa prin ţeavă a încărcăturii cu alice sau aproiectilului unic. Evi<strong>de</strong>nt că aceste vibraţii ale ţevii sunt foarte mici, dar pot influenţaprecizia tirului, mai ales în situaţia în care arma este rezemată pe un suport dur sau cândţeava armei cu glonţ este prinsă, rigid, <strong>de</strong> patul prelungit al acesteia.4.2.7. Balistica exterioarăElementele care caracterizează balistica încărcăturii sau a proiectilului unic,după părăsirea ţevii armei <strong>de</strong> vânătoare, sunt: viteza, traiectoria şi razanţa.Indiferent <strong>de</strong> viteza iniţială a încărcăturii, care se înregistrează la gura ţevii,traiectoria unui proiectil va fi o curbă care coboară treptat <strong>de</strong> la linia <strong>de</strong> tragere, aflată înprelungirea axei ţevii, spre pământ. Aceasta din cauza forţei gravitaţionale şi arezistenţei aerului.Cu cât viteza iniţială este mai mică şi cu cât greutatea proiectilului şi suprafaţasecţiunii acestuia sunt mai mari, cu atât că<strong>de</strong>rea proiectilului va fi mai mare şi cu atâtunghiul <strong>de</strong> ochire, dintre linia <strong>de</strong> ochire şi cea <strong>de</strong> tragere, va trebui să fie şi el mai mare.Mai mare va fi şi săgeata traiectoriei. În continuare, cu cât săgeata este mai mare, cuatât razanţa traiectoriei este mai mică.Altfel spus, armele din care se trag proiectile grele sau leneşe (încete), curazanţa mică, sunt arme <strong>de</strong> pădure şi se poate trage cu ele suficient <strong>de</strong> precis doar lamică distanţă. Armele cu razanţă mare sunt în schimb arme <strong>de</strong> vânătoare recomandate<strong>pentru</strong> tirul în teren <strong>de</strong>schis, la mare distanţă.La tirul cu arma cu glonţ este important să fie reţinute două aspecte: o traiectorie cât mai razantă, aşadar cât mai apropiată <strong>de</strong> linia <strong>de</strong> ochire pe olungime cât mai mare a acesteia, se poate obţine reglând arma la distanţa optimăstabilită <strong>de</strong> către producătorii <strong>de</strong> muniţie. Această distanţă optimă <strong>de</strong> reglare a armei<strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> calibrul acesteia, <strong>de</strong> viteza iniţială a proiectilului corelată cu greutatea lui şi<strong>de</strong> suprafaţa secţiunii transversale. De asemenea <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> forma proiectilului. Dupăcum se poate uşor înţelege, această distanţă optimă <strong>de</strong> reglare este mai mică la armelecu razanţă mică (săgeata mare) şi mai mare la celelalte. De obicei distanţa optimă <strong>de</strong>