Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS
Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS
la şoc şi de a opune o oarecare rezistenţă după explozia pulberii, ceea ce favorizeazăarderea completă a pulberii şi viteza iniţială mai mare a alicelor.Având în vedere cele expuse şi cunoştinţele dobândite, în plus, de la vânătoriicu experienţă, cartuşele de vânătoare pot fi încărcate de orice vânător. Pentru unii dintreaceştia, această îndeletnicire poate constitui un hobby sau un preludiu al actuluivânătorii. Oricât de experimentat ar fi însă vânătorul aflat într-o astfel de situaţie,trebuie să acorde atenţie deosebită dozajului pulberii şi alicelor, puterii capsei, burajuluişi sertizajului, urmărind ulterior randamentul cartuşului confecţionat prin prismaprocentajului, grupajului şi regularităţii răspândirii alicelor trase din arma cu carevânează. Altfel, poate avea multiple deziluzii.4.2.5. Cartuşe pentru armele cu glonţPrezintă o şi mai mare varietate decât cartuşele cu alice, datorită, în primul rând,diversităţii calibrelor acestora. Componenţa lor este însă mai simplă, fiind compuse dintub, capsă, pulbere şi glonţ (planşa 61).Tubul se confecţionează din oţel sau din alamă şi are o formă uşor conică,pentru a se putea extrage fără dificultate din camera cartuşului. Prezintă un locaş centralpentru capsă şi ramă sau un şanţ pentru extragere, după tipul extractorului armei dincare se trage. De regulă, cartuşele folosite în armele basculante prezintă ramă, iar celefolosite în armele cu ţevi fixe prezintă şanţ. Există însă şi abateri de la această regulă.Sunt frecvente armele moderne basculante din care se trag cartuşe cu şanţ.La un tub deosebim corpul tubului, a cărui lungime exprimată în milimetriîntregeşte definirea calibrului armei, şi gâtul tubului, care prin ambutisarea pe glonţasigură sertizajul.Capsa este confecţionată asemănător capsei cartuşelor cu alice, prezentând însăşi varianta simplificată, în care nicovala constituie parte a tubului.Pulberea folosită la cartuşele cu glonţ moderne este pulberea vie, care dezvoltăo presiune în ţeavă mult mai mare (cca. 3800 atm.) decât cea dezvoltată în cazulcartuşelor cu alice (600-700 atm.). Caracteristică acestei pulberi este ardereaprogresivă, mai lentă decât în cazul pulberilor folosite la cartuşele cu alice. Demenţionat că pulberile folosite pentru încărcarea cartuşelor cu glonţ sunt de foarte multetipuri şi compoziţii, ceea ce determină o mare varietate a presiunilor dezvoltate laacelaşi volum, motiv pentru care nu se recomandă încărcarea cartuşelor cu glonţ decătre amatori.Proiectilul, denumit şi glonţ, a avut o evoluţie continuă în decursul timpului, pemăsura perfecţionărilor aduse ţevilor şi pulberilor folosite, în scopul îmbunătăţiriiefectului omorâtor şi al coeficientului său balistic.Gloanţele moderne îmbină armonios anumite pretenţii de razanţă a traiectoriei şide precizie la ţintă, cu efectul lor omorâtor, dat de deformarea controlată a glonţului şide rămânerea acestuia în organismul vânatului. Aşadar, glonţul, în cazul armelor devânătoare, trebuie să fie expansiv sau controlat expansiv, motiv pentru care esteconfecţionat din plumb, iar blindajul folosit este, de regulă, parţial. Doar în cazurispeciale pot fi utilizate proiectilele cu blindaj complet sau, mai nou, proiectileleconfecţionate din alte materiale decât plumb.Modalităţile de determinare a expansivităţii glonţului sunt de a limita blindajul,mai mult sau mai puţin spre vârf, şi de a da o formă potrivită vârfului de plumb, care
poate fi ascuţit, rotunjit sau tronconic. La unele gloanţe se practică, în acelaşi scop, unorificiu conic ce pătrunde dinspre vârf spre interior. La gloanţele moderne se practicăînsă o combinaţie de plumb moale spre vârf şi plumb mai dur spre bază, îmbinându-seastfel benefic deformarea cu puterea de penetraţie a glonţului. Un efect asemănător seobţine prin folosirea unor cămăşi tari la baza glonţului şi moi spre vârf.Indiferent de modul în care este confecţionat glonţul, efectul lui omorâtor estedeterminat, pe de o parte, de capacitatea pătrunderii acestuia în organismul animaluluişi de mărimea leziunilor provocate aici, iar pe de altă parte, de efectul şocului produscorespunzător energiei consumate la trecerea glonţului prin organism. Aşadar glonţulnu trebuie să fie exagerat de moale, aşa încât să se sfărâme ori să rămână în piele şi lasuprafaţa oaselor, dar nici exagerat de puternic şi de tare, încât să perforeze corpulvânatului fără a produce efectul omorâtor scontat.4.2.6. Noţiuni de balistică interioarăSunt cunoscute elementele componente ale unui cartuş de vânătoare. Dinmomentul percutării capsei, în interiorul ţevii se produc, aproape instantaneu, douăfenomene distincte: aprinderea capsei şi a pulberii, urmate de arderea acesteia şidezvoltarea concomitentă a unui volum foarte mare de gaze care împing încărcăturaspre gura ţevii.Aprinderea capsei şi a pulberii se produc, practic, în acelaşi moment. Capsalovită de percutor transmite o flamă de aprindere a pulberii, printr-un orificiu calibrat.Puterea de aprindere a capsei, dată de mărimea flamei transmise, trebuie să corespundăînsă tipului de pulbere folosit. De regulă, cu cât pulberea este mai fină, cu atât seaprinde mai uşor. Dar acest lucru depinde şi de compoziţie. De exemplu, pentrupulberea vie este nevoie de o capsă mai puternică decât pentru pulberea neagră, care seaprinde mult mai uşor. Pulberea, la rândul ei, arde cu atât mai repede cu cât suprafaţatotală a particulelor este mai mare. Aşadar, pulberea măruntă, de formă sferică, ardeteoretic cel mai rapid. Viteza de ardere a pulberii este favorizată, în plus, şi de feţelenetede şi de porozitatea particulelor de pulbere, de uniformitatea mărimii acestora, detemperatura mai ridicată a mediului şi de umezeala mai scăzută din aer.Pulberea de formă lată sau cilindrică arde, din motivele arătate, mai încet decâtcea sferică, prelungind fenomenul arderii pe aproape toată lungimea ţevii. De regulă,pulberile cu ardere progresivă sunt folosite mai mult la confecţionarea muniţiei pentruarmele cu glonţ, fiind recomandate şi la încărcarea cartuşelor cu proiectil unic în cazularmelor lise.Arderea încărcăturii de pulbere (explozia) are loc aproape instantaneu dupăaprinderea acesteia. Pe măsura arderii, dar într-un timp extrem de scurt, presiunea dinţeava armei creşte, determinând aruncarea încărcăturii de alice sau a glonţului, cu oanumită viteză iniţială spre gura ţevii (planşa 62).Presiunea dezvoltată în ţeava armei nu depinde doar de tipul de pulbere utilizat,ci şi de rezistenţa opusă de sertizaj, precum şi de rezistenţa opusă la trecerea prin ţeavăa încărcăturii sau a proiectilului unic, după caz. Este uşor de înţeles că brenneke-ulopune o rezistenţă mai mare, la ieşirea prin ţeavă, decât încărcătura de alice, dar multinferioară unui glonţ, căruia înaintarea îi este frânată de ghinturi.
- Page 114 and 115: CAPITOLUL IIIGESTIONAREA VÂNATULUI
- Page 116 and 117: anual evoluţia efectivelor speciil
- Page 118 and 119: între categoriile de vârstă juve
- Page 120 and 121: Prin însumarea efectivelor reale s
- Page 122 and 123: eproducţie, trebuie ocrotite şi
- Page 124 and 125: permanent locurile de înnoptare, t
- Page 126 and 127: uscate, cereale etc.). De asemenea,
- Page 128 and 129: dezafectării celor devenite neutil
- Page 130 and 131: Astfel, crestele munţilor şi o pa
- Page 132 and 133: Astfel de plantaţii de ros în zon
- Page 134 and 135: Acolo unde există linii parcelare
- Page 136 and 137: Anatidele şi alte specii de păsă
- Page 138 and 139: păsări de apă aflate în pasaj
- Page 140 and 141: procurarea şi transportul material
- Page 142 and 143: Asemenea crescătoriilor tradiţion
- Page 144 and 145: aprobat ordonanţele şi hotărâri
- Page 146 and 147: speciale de conservare a unor mamif
- Page 148 and 149: - amenajarea de scăldători uscate
- Page 150 and 151: neglijenţă, fondului cinegetic. M
- Page 152 and 153: CAPITOLUL IVPRACTICA VÂNĂTORII4.1
- Page 154 and 155: ezultate la vânarea speciilor de c
- Page 156 and 157: de câte 50 m de sfoară cu stegule
- Page 158 and 159: Profilul interior al ţevilor cupri
- Page 160 and 161: Lungimea patului trebuie să fie eg
- Page 162 and 163: apăsare minimă, astfel încât oc
- Page 166 and 167: Presiunea dezvoltată de pulbere î
- Page 168 and 169: incluse în containere inverse se p
- Page 170 and 171: La tirul cu arma cu glonţ, spre de
- Page 172 and 173: arma nu este nici justă, nici prec
- Page 174 and 175: etonul (epagnelul Breton); pudel-po
- Page 176 and 177: în desişuri, aportează foarte bi
- Page 178 and 179: 4.3.4. Întreţinerea şi îngrijir
- Page 180 and 181: specializaţi. Din acelaşi motiv s
- Page 182 and 183: tocul din pânză sau din alte mate
- Page 184 and 185: 1-2 zile mai devreme, când organiz
- Page 186 and 187: Păsările. Lovite în plămân, fi
- Page 188 and 189: deplasare al acestuia - cât de gra
- Page 190 and 191: Dacă răcirea nu se face corect, m
- Page 192 and 193: desconsiderând cultura cinegetică
- Page 194 and 195: singure în privinţa acestor promo
- Page 196 and 197: Atâta timp cât progresul tehnic a
- Page 198 and 199: Nimeni nu are nimic împotriva serv
- Page 200 and 201: În timpul actului vânătorii, arm
- Page 202 and 203: dacă foloseşti chemători, nu abu
- Page 204 and 205: Desigur că regulile de bună camar
- Page 206 and 207: adună vânatul mic împuşcat lân
- Page 208 and 209: Când totul este gata, vânătorii
- Page 210 and 211: nici lăudăroşenia şi nici minci
- Page 212 and 213: Incertitudinile care se amplifică,
poate fi ascuţit, rotunjit sau tronconic. La unele gloanţe se practică, în acelaşi scop, unorificiu conic ce pătrun<strong>de</strong> dinspre vârf spre interior. La gloanţele mo<strong>de</strong>rne se practicăînsă o combinaţie <strong>de</strong> plumb moale spre vârf şi plumb mai dur spre bază, îmbinându-seastfel benefic <strong>de</strong>formarea cu puterea <strong>de</strong> penetraţie a glonţului. Un efect asemănător seobţine prin folosirea unor cămăşi tari la baza glonţului şi moi spre vârf.Indiferent <strong>de</strong> modul în care este confecţionat glonţul, efectul lui omorâtor este<strong>de</strong>terminat, pe <strong>de</strong> o parte, <strong>de</strong> capacitatea pătrun<strong>de</strong>rii acestuia în organismul animaluluişi <strong>de</strong> mărimea leziunilor provocate aici, iar pe <strong>de</strong> altă parte, <strong>de</strong> efectul şocului produscorespunzător energiei consumate la trecerea glonţului prin organism. Aşadar glonţulnu trebuie să fie exagerat <strong>de</strong> moale, aşa încât să se sfărâme ori să rămână în piele şi lasuprafaţa oaselor, dar nici exagerat <strong>de</strong> puternic şi <strong>de</strong> tare, încât să perforeze corpulvânatului fără a produce efectul omorâtor scontat.4.2.6. Noţiuni <strong>de</strong> balistică interioarăSunt cunoscute elementele componente ale unui cartuş <strong>de</strong> vânătoare. Dinmomentul percutării capsei, în interiorul ţevii se produc, aproape instantaneu, douăfenomene distincte: aprin<strong>de</strong>rea capsei şi a pulberii, urmate <strong>de</strong> ar<strong>de</strong>rea acesteia şi<strong>de</strong>zvoltarea concomitentă a unui volum foarte mare <strong>de</strong> gaze care împing încărcăturaspre gura ţevii.Aprin<strong>de</strong>rea capsei şi a pulberii se produc, practic, în acelaşi moment. Capsalovită <strong>de</strong> percutor transmite o flamă <strong>de</strong> aprin<strong>de</strong>re a pulberii, printr-un orificiu calibrat.Puterea <strong>de</strong> aprin<strong>de</strong>re a capsei, dată <strong>de</strong> mărimea flamei transmise, trebuie să corespundăînsă tipului <strong>de</strong> pulbere folosit. De regulă, cu cât pulberea este mai fină, cu atât seaprin<strong>de</strong> mai uşor. Dar acest lucru <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> şi <strong>de</strong> compoziţie. De exemplu, <strong>pentru</strong>pulberea vie este nevoie <strong>de</strong> o capsă mai puternică <strong>de</strong>cât <strong>pentru</strong> pulberea neagră, care seaprin<strong>de</strong> mult mai uşor. Pulberea, la rândul ei, ar<strong>de</strong> cu atât mai repe<strong>de</strong> cu cât suprafaţatotală a particulelor este mai mare. Aşadar, pulberea măruntă, <strong>de</strong> formă sferică, ar<strong>de</strong>teoretic cel mai rapid. Viteza <strong>de</strong> ar<strong>de</strong>re a pulberii este favorizată, în plus, şi <strong>de</strong> feţelenete<strong>de</strong> şi <strong>de</strong> porozitatea particulelor <strong>de</strong> pulbere, <strong>de</strong> uniformitatea mărimii acestora, <strong>de</strong>temperatura mai ridicată a mediului şi <strong>de</strong> umezeala mai scăzută din aer.Pulberea <strong>de</strong> formă lată sau cilindrică ar<strong>de</strong>, din motivele arătate, mai încet <strong>de</strong>câtcea sferică, prelungind fenomenul ar<strong>de</strong>rii pe aproape toată lungimea ţevii. De regulă,pulberile cu ar<strong>de</strong>re progresivă sunt folosite mai mult la confecţionarea muniţiei <strong>pentru</strong>armele cu glonţ, fiind recomandate şi la încărcarea cartuşelor cu proiectil unic în cazularmelor lise.Ar<strong>de</strong>rea încărcăturii <strong>de</strong> pulbere (explozia) are loc aproape instantaneu dupăaprin<strong>de</strong>rea acesteia. Pe măsura ar<strong>de</strong>rii, dar într-un timp extrem <strong>de</strong> scurt, presiunea dinţeava armei creşte, <strong>de</strong>terminând aruncarea încărcăturii <strong>de</strong> alice sau a glonţului, cu oanumită viteză iniţială spre gura ţevii (planşa 62).Presiunea <strong>de</strong>zvoltată în ţeava armei nu <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> doar <strong>de</strong> tipul <strong>de</strong> pulbere utilizat,ci şi <strong>de</strong> rezistenţa opusă <strong>de</strong> sertizaj, precum şi <strong>de</strong> rezistenţa opusă la trecerea prin ţeavăa încărcăturii sau a proiectilului unic, după caz. Este uşor <strong>de</strong> înţeles că brenneke-ulopune o rezistenţă mai mare, la ieşirea prin ţeavă, <strong>de</strong>cât încărcătura <strong>de</strong> alice, dar multinferioară unui glonţ, căruia înaintarea îi este frânată <strong>de</strong> ghinturi.