Profilul interior al ţevilor cuprin<strong>de</strong>: camera cartuşului, ţeava cilindrică şi chokeul,precum şi trecerile <strong>de</strong> la camera cartuşului la ţeava cilindrică şi <strong>de</strong> la aceasta lachoke prin aşa-zisele conuri <strong>de</strong> racordare.Au existat şi se întâlnesc foarte rar şi ţevi forate uşor conic, adică progresiv <strong>de</strong> lacamera cartuşului până la gura ţevii. Acestea sunt însă excepţii. De asemenea se maiîntâlnesc încă, foarte rar, şi ţevi lise <strong>de</strong> „Damasc”, obţinute prin forjarea unei ţesăturidin plasă <strong>de</strong> oţel special pe un dorn special confecţionat.Camera cartuşului sau camera <strong>de</strong> încărcare, forată întot<strong>de</strong>auna uşor conic <strong>pentru</strong>a permite extragerea fără dificultate a tuburilor trase, prezintă, la rândul ei, un locaş<strong>pentru</strong> rama cartuşului şi o lungime variabilă în funcţie <strong>de</strong> tipul tubului: <strong>de</strong> 65 mm, <strong>de</strong>70 mm, <strong>de</strong> 76 mm (în cazul armelor Magnum) şi chiar mai lungă (în cazul armelorsuper Magnum). Camera cartuşului se continuă cu un con <strong>de</strong> racordare, limitat la 6 - 16mm sau prelungit la 35 - 50 mm, care face legătura cu ţeava propriu-zisă, foratăcilindric până la choke. Choke-ul (se pronunţă şoc-ul) reprezintă o îngustare adiametrului ţevii, începând <strong>de</strong> la 50 - 60 mm distanţă faţă <strong>de</strong> gura acesteia, până la 15 -25 mm, <strong>de</strong> un<strong>de</strong> ţeava re<strong>de</strong>vine cilindrică, însă uşor îngustată. Profilul acestui al doileacon <strong>de</strong> racordare poate fi uniform (drept) sau cu panta variabilă (parabolic). Efectulchoke-ului, <strong>de</strong> a strânge snopul <strong>de</strong> alice, <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> panta racordării şi, mai ales, <strong>de</strong>valoarea ştrangulării, înscrisă <strong>de</strong> regulă pe ţevile armelor <strong>de</strong> fabricaţie mo<strong>de</strong>rnă. Seobişnuieşte ca choke-ul să fie exprimat astfel: choke plin sau full-choke când îngustareaeste <strong>de</strong> 0,8 - 1,0 mm, semi-choke când îngustarea este <strong>de</strong> 0,4 - 0,7 mm şi sfert-chokecând îngustarea este <strong>de</strong> 0,1 - 0,3 mm, la ţevile <strong>de</strong> calibrul 12. Ţevile sudate sau alămitela bază, pe porţiunea camerei cartuşului, şi fixate la vârf, pe un calapod, sunt cositoritepe toată lungimea lor, cu ajutorul şinelor. Şina superioară, <strong>de</strong> diverse forme, serveşte,atât la armele cu ţevi juxtapuse, cât şi la bock-uri, şi la ochire. Din acest motiv prezintăla partea superioară striaţii care împiedică reflectarea luminii. Pe această şină superioarăeste poziţionată cătarea, iar pe cea inferioară este fixată agăţătoarea curelei <strong>de</strong> armă.Spre basculă, ţevile armelor <strong>de</strong> vânătoare mai sunt prevăzute cu un extractor, din unasau două bucăţi, <strong>pentru</strong> extrasul cartuşelor şi respectiv <strong>pentru</strong> aruncarea cartuşelor traseîn cazul armelor cu ejectoare, precum şi cu un cârlig <strong>pentru</strong> zăvoare.Ţevile prezentate se <strong>de</strong>osebesc între ele în primul rând prin calibru, apoi prinlungime şi prin greutate.Calibrul se exprimă printr-un număr convenţional care reprezintă <strong>de</strong> faptnumărul <strong>de</strong> bile (proiectile sferice) cu diametrul egal cu cel al ţevii, ce se potconfecţiona dintr-o livră (453,472 g) <strong>de</strong> plumb. Între acest număr şi diametrul ţeviiexprimat în milimetri, cu o precizie <strong>de</strong> zecime <strong>de</strong> milimetru, există o corelaţie directă.Lungimea ţevilor reprezintă, în fond, un compromis între performanţă şilejeritate. Ţevile lungi, <strong>de</strong> 76 cm la calibrul 12, <strong>de</strong> 74 cm la calibrul 16 şi <strong>de</strong> 67 cm lacalibrul 20, asigură o viteză mai mare a alicelor (cu 0,75 m/s <strong>pentru</strong> fiecare 1 cm în plusla lungime), un grupaj cu ceva mai bun şi o linie <strong>de</strong> ochire mai sigură (lungă). Prezintăîn schimb <strong>de</strong>zavantajul unor greutăţi mai mari, <strong>de</strong> peste 1,500 kg, şi a unei maniabilităţimai scăzute a armelor.Bascula este piesa metalică <strong>de</strong> legătură între ţevi şi pat, caracteristică armelorcu ţevi basculante, care conţine întregul mecanism <strong>de</strong> dare a focului, sistemul <strong>de</strong>închi<strong>de</strong>re sau <strong>de</strong> zăvorâre, mecanismul extractorului sau ejectorului, după caz, şipiedica <strong>de</strong> siguranţă.
Mecanismul <strong>de</strong> dare a focului poate să fie pe platine (oţele), în cazul armelor cucocoaşe în exterior şi a celor valoroase cu cocoaşe ascunse, ori fără platine, sistemAnson-Deely, <strong>pentru</strong> cele mai multe dintre armele cu cocoaşe ascunse (planşa 59).Importante sunt <strong>pentru</strong> vânători, la orice tip <strong>de</strong> mecanism <strong>de</strong> dare a focului, tăria şicursa trăgacelor, care pot influenţa atât siguranţa în folosire, cât şi tirul. Mecanismul nutrebuie să permită, în nici un caz, scăparea focului doi din şocul primului foc, dar nicitrăgaciul nu trebuie să fie exagerat <strong>de</strong> tare la apăsare. Este recomandabilă şi o tărie atrăgaciului drept cu ceva mai mică <strong>de</strong>cât a celui stâng. Verificarea tăriei trăgaciului sepoate face prin atârnarea unor greutăţi calibrate <strong>de</strong> acesta. Dacă legat <strong>de</strong> tăria trăgacelorse pot purta discuţii, cursa moartă a acestora trebuie complet eliminată, <strong>de</strong>oareceîntârzie <strong>de</strong>clanşarea focului, influenţând prin aceasta corecţia <strong>de</strong> ochire şi, implicit,tirul.Importante <strong>pentru</strong> exploatarea în siguranţă a armei sunt şi sistemul <strong>de</strong> zăvorâreşi piedica <strong>de</strong> siguranţă.Din multitudinea sistemelor <strong>de</strong> zăvorâre, trei sunt consi<strong>de</strong>rate mo<strong>de</strong>rne şi seutilizează în prezent pe scară largă: Greener, Pur<strong>de</strong>y şi Kersten (planşa 67). Toate celetrei sisteme <strong>de</strong> zăvorâre au câte un zăvor dublu în partea inferioară a basculei, zăvorândînsă diferit prelungirea ţevilor: printr-un cui care trece orizontal prin prelungirea comună a ţevilor, în cazulsistemului Greener; printr-un zăvor care se închi<strong>de</strong> <strong>de</strong>asupra prelungirii comune a ţevilor, în cazulsistemului Pur<strong>de</strong>y; prin două zăvoare care trec transversal prin prelungirea celor două ţevi, încazul sistemului Kersten.În ceea ce priveşte piedica <strong>de</strong> siguranţă, ea poate funcţiona automat la<strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea arme sau facultativ. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al pru<strong>de</strong>nţei, niciodată inutilă încazul manipulării armelor <strong>de</strong> foc, piedica <strong>de</strong> siguranţă care funcţionează automat este<strong>de</strong> preferat. Folosirea uneia sau alteia dintre tipurile <strong>de</strong> siguranţe <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> însă <strong>de</strong>construcţia armei şi <strong>de</strong> preferinţele vânătorului.Patul, din lemn, este piesa <strong>de</strong> care se fixează rigid bascula. Are menirea <strong>de</strong> aajuta la susţinerea ţevilor şi la fixarea armei în umăr, <strong>pentru</strong> ochire şi tragere.La un pat <strong>de</strong> armă distingem: gâtul patului, corpul patului (cu sau fără obrăzar şipistolet) şi talpa patului, la care <strong>de</strong>osebim un călcâi şi un vârf al acesteia.Principalele caracteristici ale unui pat <strong>de</strong> armă sunt: panta sau înclinarea,<strong>de</strong>viaţia sau abaterea laterală, <strong>de</strong>numită şi avantaj, şi lungimea acestuia. Trebuie reţinutcă patul armei <strong>de</strong> vânătoare trebuie adaptat, precum un costum <strong>de</strong> haine, talieivânătorului. Aceasta fiindcă s-a constatat din practică şi se susţine că ţeava „împuşcă”,dar patul „ocheşte”. Dacă patul nu este potrivit, ochirea este extrem <strong>de</strong> dificilă şi tirulîngreunat, chiar şi în cazul unui vânător cu experienţă. De exemplu, cu un pat prea scurtsau cu înclinarea prea mare se greşeşte trăgându-se prea jos şi invers. În acelaşi timp,dacă avantajul (<strong>de</strong>viaţia laterală) este prea mare, focul va fi tras uşor spre dreapta şiinvers.Dimensiunile pantei şi ale <strong>de</strong>viaţiei laterale (avantajului) corespunzătoare talieivânătorului, mai exact înălţimii gâtului şi lăţimii umerilor acestuia, sunt redate tabelarîn continuare:Lungimeagâtului Pantătrăgătorului20 cm 63-65 mm19 cm 60-62 mm18 cm 58-59 mm17 cm 57-58 mmAvantajLăţimea pieptuluitrăgătoruluiLa călcâiulpatuluiLa vârful <strong>de</strong> josal patului50-52 mm 20 mm 21 mm48-49 mm 18 mm 21 mm46-47 mm 16 mm 19 mm
- Page 3 and 4:
2.3. Păsări protejate, la care v
- Page 5 and 6:
4.2.10. Verificarea armelor de vân
- Page 7 and 8:
Din anul 1996, de pregătirea candi
- Page 10 and 11:
iodiversităţii florei şi faunei
- Page 12 and 13:
iniţiativa unor uzurpatori, care
- Page 14 and 15:
populaţii vegetale şi animale, ca
- Page 16 and 17:
sistematic, ţinând seama de rapor
- Page 18 and 19:
Comportamentul de igienă, de confo
- Page 20 and 21:
comportament se manifestă periodic
- Page 22 and 23:
Astfel, capul, mai mult sau mai pu
- Page 24 and 25:
tegumentare care oferă prima prote
- Page 26 and 27:
stare să sesizeze mişcarea prăzi
- Page 28 and 29:
Iniţial, vânatul mare, cunoscut
- Page 30 and 31:
hârciogul (Cricetus cricetus L.)*.
- Page 32 and 33:
subfamilia Tadornidae, care cuprind
- Page 34 and 35:
coţofana (Pica pica L.); stăncuţ
- Page 36 and 37:
Sunete: Sunt diferite de la o situa
- Page 38 and 39:
domestice, deranjului în locurile
- Page 40 and 41:
arealul lui. Atunci când arealuril
- Page 42 and 43:
fructele de lemn câinesc, de măce
- Page 44 and 45:
Importantă este existenţa locuril
- Page 46 and 47:
Reproducere: Ambele sexe ating matu
- Page 48 and 49:
Duşmani: Lupii sunt duşmanii prin
- Page 50 and 51:
Între iepuri şi iepuroaice nu sun
- Page 52 and 53:
Longevitate: Se apreciază la maxim
- Page 54 and 55:
culoare spre vârf.Greutatea exempl
- Page 56 and 57:
îndreptate în sus. Nuanţele culo
- Page 58 and 59:
Simţuri: Văzul, mirosul şi auzul
- Page 60 and 61:
Simţuri: Este înzestrat cu un mir
- Page 62 and 63:
zona de câmpie şi în Lunca Dună
- Page 64 and 65:
2.1.17. Hermelina (Mustela erminea
- Page 66 and 67:
Habitat: Mediul cel mai propice de
- Page 68 and 69:
Alte denumiri: castor european, bib
- Page 70 and 71:
deveni la un moment dat explozivă,
- Page 72 and 73:
culcuşul pentru iernat. În căuta
- Page 74 and 75:
apropiate decât la câine. La trap
- Page 76 and 77:
cioturi, pe arbori tăiaţi, pe bă
- Page 78 and 79:
Denumiri: Vidră, lutră, pui de vi
- Page 80 and 81:
Alte denumiri: Gâscă mare, gânsa
- Page 82 and 83:
Alte denumiri: Raţă sălbatică m
- Page 84 and 85:
Perioada de vânare este cuprinsă
- Page 86 and 87:
iar abdomenul alb. Femela, mai disc
- Page 88 and 89:
creştet, orientate transversal. Oc
- Page 90 and 91:
Descriere: Dimorfismul sexual este
- Page 92 and 93:
Vânarea trebuie efectuată cu mare
- Page 94 and 95:
şi seminţe suculente, cereale de
- Page 96 and 97:
La sfârşitul lunii aprilie - înc
- Page 98 and 99:
Alte denumiri: Golumb, porumbel alb
- Page 100 and 101:
Cuibăreşte în păduri, în parcu
- Page 102 and 103:
Vânare: Vânătorii sunt conştien
- Page 104 and 105:
Date fiind motivele evidenţiate ş
- Page 106 and 107:
2.4.5. Gâsca călugăriţă (Brant
- Page 108 and 109: octombrie şi pleacă în martie. A
- Page 110 and 111: Se întâlneşte de obicei în fân
- Page 112 and 113: dungi longitudinale închise la cul
- Page 114 and 115: CAPITOLUL IIIGESTIONAREA VÂNATULUI
- Page 116 and 117: anual evoluţia efectivelor speciil
- Page 118 and 119: între categoriile de vârstă juve
- Page 120 and 121: Prin însumarea efectivelor reale s
- Page 122 and 123: eproducţie, trebuie ocrotite şi
- Page 124 and 125: permanent locurile de înnoptare, t
- Page 126 and 127: uscate, cereale etc.). De asemenea,
- Page 128 and 129: dezafectării celor devenite neutil
- Page 130 and 131: Astfel, crestele munţilor şi o pa
- Page 132 and 133: Astfel de plantaţii de ros în zon
- Page 134 and 135: Acolo unde există linii parcelare
- Page 136 and 137: Anatidele şi alte specii de păsă
- Page 138 and 139: păsări de apă aflate în pasaj
- Page 140 and 141: procurarea şi transportul material
- Page 142 and 143: Asemenea crescătoriilor tradiţion
- Page 144 and 145: aprobat ordonanţele şi hotărâri
- Page 146 and 147: speciale de conservare a unor mamif
- Page 148 and 149: - amenajarea de scăldători uscate
- Page 150 and 151: neglijenţă, fondului cinegetic. M
- Page 152 and 153: CAPITOLUL IVPRACTICA VÂNĂTORII4.1
- Page 154 and 155: ezultate la vânarea speciilor de c
- Page 156 and 157: de câte 50 m de sfoară cu stegule
- Page 160 and 161: Lungimea patului trebuie să fie eg
- Page 162 and 163: apăsare minimă, astfel încât oc
- Page 164 and 165: la şoc şi de a opune o oarecare r
- Page 166 and 167: Presiunea dezvoltată de pulbere î
- Page 168 and 169: incluse în containere inverse se p
- Page 170 and 171: La tirul cu arma cu glonţ, spre de
- Page 172 and 173: arma nu este nici justă, nici prec
- Page 174 and 175: etonul (epagnelul Breton); pudel-po
- Page 176 and 177: în desişuri, aportează foarte bi
- Page 178 and 179: 4.3.4. Întreţinerea şi îngrijir
- Page 180 and 181: specializaţi. Din acelaşi motiv s
- Page 182 and 183: tocul din pânză sau din alte mate
- Page 184 and 185: 1-2 zile mai devreme, când organiz
- Page 186 and 187: Păsările. Lovite în plămân, fi
- Page 188 and 189: deplasare al acestuia - cât de gra
- Page 190 and 191: Dacă răcirea nu se face corect, m
- Page 192 and 193: desconsiderând cultura cinegetică
- Page 194 and 195: singure în privinţa acestor promo
- Page 196 and 197: Atâta timp cât progresul tehnic a
- Page 198 and 199: Nimeni nu are nimic împotriva serv
- Page 200 and 201: În timpul actului vânătorii, arm
- Page 202 and 203: dacă foloseşti chemători, nu abu
- Page 204 and 205: Desigur că regulile de bună camar
- Page 206 and 207: adună vânatul mic împuşcat lân
- Page 208 and 209:
Când totul este gata, vânătorii
- Page 210 and 211:
nici lăudăroşenia şi nici minci
- Page 212 and 213:
Incertitudinile care se amplifică,
- Page 214 and 215:
Convenţia condiţionează practic
- Page 216 and 217:
La 21 decembrie 1998, Consiliul Eur
- Page 218 and 219:
de nidificare şi pe parcursul înt
- Page 220 and 221:
anexa II /1 - cuprinde speciile de
- Page 222 and 223:
asistarea Comisiei Europene de un C
- Page 224 and 225:
neocupate, precum în vechiul drept
- Page 226 and 227:
În 21 august 1786, împăratul Ios
- Page 228 and 229:
ealizat prin Legea pentru protecţi
- Page 230 and 231:
fondul cinegetic naţional care cup
- Page 232 and 233:
Cap. I. - Principii şi dispoziţii
- Page 234 and 235:
Anexa IV - Zone construite.Fără a
- Page 236 and 237:
folosirea animalelor în scopuri ş
- Page 238 and 239:
CAPITOLUL IIStructura A.G.V.P.S.Art
- Page 240 and 241:
i) aprobă organigrama, statul de f
- Page 242 and 243:
(2) Pot deveni membre ale A.G.V.P.S
- Page 244 and 245:
e) fac dovada existenţei sediului
- Page 246 and 247:
decursul unui an calendaristic îş
- Page 248 and 249:
24. Şelaru, N. - Mistreţul - mono