ezultate la vânarea speciilor <strong>de</strong> cervi<strong>de</strong>, caprei negre, muflonului şi cocoşului-<strong>de</strong>munte,dar şi la mistreţ în cazul <strong>de</strong>ja exemplificat, la ursul ieşit la stoină ş.a.m.d.Vânătoarea cu chemătoarea sau prin a<strong>de</strong>menirea vânatului cu ţipătoareaeste o metodă aparte, practicată <strong>de</strong> puţini vânători care sunt buni cunoscători ai glasuluianimalelor sălbatice. Constă în imitarea glasului femelei sau al masculului în perioadaîmperecherii, al progeniturii, ori al speciei pradă prinse, în scopul atragerii vânatului înbătaia armei. Este aplicată cu succes la cerb în perioada boncănitului, la căprior înperioada alergatului, la lup, la vulpe, ocazional la pisica sălbatică şi la j<strong>de</strong>ri, la gâşte, laraţe, la ierunci, uneori la cocoşul-<strong>de</strong>-munte şi la multe alte specii. Imitarea glasuluianimalelor se face cu diverse tipuri <strong>de</strong> chemători (planşa 57) sau, pur şi simplu, dingură. Folosirea chemătorilor electronice, fiind consi<strong>de</strong>rată lipsită <strong>de</strong> sportivitate, esteinterzisă prin lege. De foarte mare importanţă, <strong>pentru</strong> cei ce practică sau doresc săpractice această metodă, sunt „urechea muzicală” şi experienţa.Vânătoarea cu atrape constă în a<strong>de</strong>menirea vânatului, până la o distanţăeficientă <strong>de</strong> tragere, cu ajutorul unor exemplare vii, piese împăiate sau imitaţiiconfecţionate din plastic ale speciei vânate (planşa 57). În mod obişnuit, metoda sepractică la gâşte, la raţe şi la porumbei sălbatici. Combinată cu chemarea vânatului,folosind chemătorile admise <strong>de</strong> lege, dă rezultate <strong>de</strong> excepţie. Succesul aplicăriimeto<strong>de</strong>i <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> însă <strong>de</strong> starea vremii şi, în plus, <strong>de</strong> locul şi mai ales <strong>de</strong> poziţiaamplasării atrapelor.Vânătoarea la sărite este o metodă care se practică la câteva specii, fiindfrecvent folosită la iepuri. Se poate practica şi la fazani, la sitari, la becaţine şi lapotârnichi, ocazie cu care, întâmplător, sar şi alte specii admise la vânătoare. Succesul<strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> sensibilitatea vânatului, la rândul ei influenţată <strong>de</strong> starea vremii, <strong>de</strong> teren şi<strong>de</strong> perioada din sezonul <strong>de</strong> vânătoare. Este <strong>de</strong> la sine înţeles că la începutul sezonului<strong>de</strong> vânătoare, pe moină şi pe un teren care permite apropierea fără zgomot, rezultatelesunt mai bune. Ca şi celelalte meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> vânătoare individuală, este o metodă sportivă<strong>de</strong> vânătoare, care pune în valoare cunoştinţele vânătorului, dar şi condiţia fizică aacestuia. În plus, este o metodă protecţionistă, în situaţia în care vânătorul trebuie să-şiducă singur vânatul, fiind obligat să se <strong>de</strong>clare mulţumit cu puţine piese.Vânătoarea cu câinele pontator se practică în câmp <strong>de</strong>schis sau în tufişuri carepermit urmărirea acestuia cu privirea sau după zgomotul „clopoţelului” prins <strong>de</strong> zgardă.Vânătorul, însoţit <strong>de</strong> câinele său, mai bine sau mai puţin bine dresat, parcurge terenulpână ce câinele rămâne în „aret”. Urmează stârnirea vânatului şi aportul acestuia, dacăeste cazul. Este o metodă elegantă <strong>de</strong> vânătoare, care procură posesorului unui câinebine dresat satisfacţii multiple, legate atât <strong>de</strong> vânătoare, cât şi <strong>de</strong> modul <strong>de</strong> lucru alcâinelui său. O astfel <strong>de</strong> vânătoare dă rezultate <strong>de</strong> excepţie la prepeliţe, la sitari, lafazani, la potârnichi, dar şi la iepuri. Rasele potrivite <strong>de</strong> câini <strong>pentru</strong> o astfel <strong>de</strong>vânătoare sunt bracul, vijla, pointerul, seterul, bretonul ş.a.Vânătoarea cu câinele scotocitor este foarte asemănătoare cu cea practicată cucâinele <strong>de</strong> aret, fiind <strong>de</strong> preferat în tufişurile în care câinele nu poate fi urmărit cuprivirea. Singura <strong>de</strong>osebire constă în stârnirea vânatului <strong>de</strong> către câine, în loc să-lareteze. Este practicată cu succes la iepure, la vulpe, la fazani şi la potârniche, dar nunumai, cu cockeri şi springeri spanieli.Vânătoarea cu câinele gonitor s-a practicat foarte mult în trecut la iepure şi lavulpe, dar şi la mistreţ şi la urs. Din păcate, nu se mai practică acum <strong>de</strong>cât în mod
excepţional, consi<strong>de</strong>rându-se greşit că acest mod <strong>de</strong> a vâna ar <strong>de</strong>ranja foarte multvânatul din teren. Metoda constă în eliberarea câinilor specializaţi <strong>pentru</strong> anumite specii<strong>de</strong> vânat în teren, urmată <strong>de</strong> căutarea şi găsirea, stârnirea şi, în final, urmărireavânatului cu glas continuu, timp în<strong>de</strong>lungat. Vânatul urmărit se duce până spremarginea teritoriului cunoscut <strong>de</strong> un<strong>de</strong> vine înapoi, întot<strong>de</strong>auna pe cărările cunoscute,trecând o dată sau <strong>de</strong> mai multe ori prin aceeaşi ţiitoare. În astfel <strong>de</strong> ţiitori cunoscutetrebuie aşteptat şi împuşcat vânatul gonit. Metoda este sportivă <strong>de</strong>oarece necesităfrecvent schimbarea ţiitorilor în funcţie <strong>de</strong> traseele urmate <strong>de</strong> câine în urmărireavânatului. În cazul mistreţului este necesară, <strong>de</strong> foarte multe ori, apropierea <strong>de</strong> locurileîn care acesta se opreşte, urmând o a doua fază a apropierii atente, fără zgomot, încondiţii <strong>de</strong> obicei dificile, prin <strong>de</strong>siş, până la o distanţă convenabilă <strong>de</strong> tragere.Dobândirea vânatului printr-o astfel <strong>de</strong> metodă este greoaie şi numai vânătorii <strong>de</strong>experienţă, cu câinii la fel <strong>de</strong> buni, o pot practica. Teoria conform căreia vânatul dinteren ar fi foarte mult neliniştit, din cauza chefnitului sau lătratului câinilor gonitori,este discutabilă, fiindcă doar câinii tineri şi încă nespecializaţi <strong>de</strong>ranjează alte specii <strong>de</strong>vânat. Metoda <strong>de</strong>scrisă este interzisă prin lege la vânarea cervi<strong>de</strong>lor, caprelor negre şimuflonilor. Cei mai potriviţi câini <strong>pentru</strong> o astfel <strong>de</strong> vânătoare sunt copoii, jagdterieriişi teckelii, dar şi metişii special selecţionaţi <strong>pentru</strong> vânătoare <strong>de</strong> urşi şi <strong>de</strong> mistreţi.Vânătoarea la vizuină se practică cu ajutorul câinilor <strong>de</strong> talie mică specialdresaţi în acest scop, la vulpe şi la pisică sălbatică. În mod excepţional şi foarte puţinivânători vânează şi viezurele prin această metodă, caz în care este necesară săpareavizuinilor, dar numai a celor din care se au<strong>de</strong> lătratul câinilor. Vânătorii cu experienţăse străduiesc să specializeze câinii doar <strong>pentru</strong> vulpe şi <strong>pentru</strong> pisică sălbatică, <strong>de</strong>oareceviezurele nu părăseşte vizuina forţat <strong>de</strong> câini <strong>de</strong>cât în situaţii cu totul şi totul ieşite dincomun. Metoda constă în apropierea vânătorului, în perfectă linişte, până în preajmavizuinii, <strong>de</strong> un<strong>de</strong> eliberează 1 câine sau 2, maximum 3 câini care pătrund în vizuină şiobligă vânatul să sară afară, prin lătrături insistente şi atacuri repetate. Cele maieficiente rase <strong>de</strong> câini <strong>pentru</strong> o astfel <strong>de</strong> vânătoare s-au dovedit a fi jagdterierii <strong>de</strong> taliemică, foxterierii şi tekelii, în special cei sârmoşi.4.1.3. Meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> vânătoare specialeMerită să fie aduse în discuţie două meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> vânătoare - una colectivă şicealaltă individuală - altădată practicate <strong>pentru</strong> „combaterea răpitoarelor”. Dincolo <strong>de</strong>sportivitatea şi <strong>de</strong> frumuseţea lor, se întreve<strong>de</strong> posibilitatea utilizării acestor meto<strong>de</strong>,într-o perioadă în care efectivele lupilor, ale ciorilor grive şi ale coţofenelor sunt în realprogres. Cauza creşterii efectivelor acestor specii este, cu certitudine, renunţarea lacombaterea lor cu capcane şi otravă, meto<strong>de</strong> consi<strong>de</strong>rate acum anacronice.Vânătoarea cu steguleţe se practică exclusiv la lupi, fiind bazată pe observaţiaconform căreia lupii, care au o ve<strong>de</strong>re <strong>de</strong> excepţie, se feresc, dintr-o pru<strong>de</strong>nţăproverbială, <strong>de</strong> steguleţele mereu în mişcare, amplasate la circa 60-80 cm <strong>de</strong> sol, pe osfoară cu care se împrejmuieşte complet goana organizată în scopul vânării lor (planşa56). Locul în care se odihnesc lupii - <strong>de</strong>scoperit după urmele lăsate <strong>de</strong> aceştia pe zăpadaproaspătă - se încercuieşte în perfectă linişte cu o sfoară pe care sunt înşiruite, laintervale <strong>de</strong> circa 80 - 120 cm, steguleţele viu colorate, având dimensiunile <strong>de</strong>aproximativ 15/30 cm. Pentru ca acţiunea să se realizeze cu mai multă uşurinţă, bucăţi
- Page 3 and 4:
2.3. Păsări protejate, la care v
- Page 5 and 6:
4.2.10. Verificarea armelor de vân
- Page 7 and 8:
Din anul 1996, de pregătirea candi
- Page 10 and 11:
iodiversităţii florei şi faunei
- Page 12 and 13:
iniţiativa unor uzurpatori, care
- Page 14 and 15:
populaţii vegetale şi animale, ca
- Page 16 and 17:
sistematic, ţinând seama de rapor
- Page 18 and 19:
Comportamentul de igienă, de confo
- Page 20 and 21:
comportament se manifestă periodic
- Page 22 and 23:
Astfel, capul, mai mult sau mai pu
- Page 24 and 25:
tegumentare care oferă prima prote
- Page 26 and 27:
stare să sesizeze mişcarea prăzi
- Page 28 and 29:
Iniţial, vânatul mare, cunoscut
- Page 30 and 31:
hârciogul (Cricetus cricetus L.)*.
- Page 32 and 33:
subfamilia Tadornidae, care cuprind
- Page 34 and 35:
coţofana (Pica pica L.); stăncuţ
- Page 36 and 37:
Sunete: Sunt diferite de la o situa
- Page 38 and 39:
domestice, deranjului în locurile
- Page 40 and 41:
arealul lui. Atunci când arealuril
- Page 42 and 43:
fructele de lemn câinesc, de măce
- Page 44 and 45:
Importantă este existenţa locuril
- Page 46 and 47:
Reproducere: Ambele sexe ating matu
- Page 48 and 49:
Duşmani: Lupii sunt duşmanii prin
- Page 50 and 51:
Între iepuri şi iepuroaice nu sun
- Page 52 and 53:
Longevitate: Se apreciază la maxim
- Page 54 and 55:
culoare spre vârf.Greutatea exempl
- Page 56 and 57:
îndreptate în sus. Nuanţele culo
- Page 58 and 59:
Simţuri: Văzul, mirosul şi auzul
- Page 60 and 61:
Simţuri: Este înzestrat cu un mir
- Page 62 and 63:
zona de câmpie şi în Lunca Dună
- Page 64 and 65:
2.1.17. Hermelina (Mustela erminea
- Page 66 and 67:
Habitat: Mediul cel mai propice de
- Page 68 and 69:
Alte denumiri: castor european, bib
- Page 70 and 71:
deveni la un moment dat explozivă,
- Page 72 and 73:
culcuşul pentru iernat. În căuta
- Page 74 and 75:
apropiate decât la câine. La trap
- Page 76 and 77:
cioturi, pe arbori tăiaţi, pe bă
- Page 78 and 79:
Denumiri: Vidră, lutră, pui de vi
- Page 80 and 81:
Alte denumiri: Gâscă mare, gânsa
- Page 82 and 83:
Alte denumiri: Raţă sălbatică m
- Page 84 and 85:
Perioada de vânare este cuprinsă
- Page 86 and 87:
iar abdomenul alb. Femela, mai disc
- Page 88 and 89:
creştet, orientate transversal. Oc
- Page 90 and 91:
Descriere: Dimorfismul sexual este
- Page 92 and 93:
Vânarea trebuie efectuată cu mare
- Page 94 and 95:
şi seminţe suculente, cereale de
- Page 96 and 97:
La sfârşitul lunii aprilie - înc
- Page 98 and 99:
Alte denumiri: Golumb, porumbel alb
- Page 100 and 101:
Cuibăreşte în păduri, în parcu
- Page 102 and 103:
Vânare: Vânătorii sunt conştien
- Page 104 and 105: Date fiind motivele evidenţiate ş
- Page 106 and 107: 2.4.5. Gâsca călugăriţă (Brant
- Page 108 and 109: octombrie şi pleacă în martie. A
- Page 110 and 111: Se întâlneşte de obicei în fân
- Page 112 and 113: dungi longitudinale închise la cul
- Page 114 and 115: CAPITOLUL IIIGESTIONAREA VÂNATULUI
- Page 116 and 117: anual evoluţia efectivelor speciil
- Page 118 and 119: între categoriile de vârstă juve
- Page 120 and 121: Prin însumarea efectivelor reale s
- Page 122 and 123: eproducţie, trebuie ocrotite şi
- Page 124 and 125: permanent locurile de înnoptare, t
- Page 126 and 127: uscate, cereale etc.). De asemenea,
- Page 128 and 129: dezafectării celor devenite neutil
- Page 130 and 131: Astfel, crestele munţilor şi o pa
- Page 132 and 133: Astfel de plantaţii de ros în zon
- Page 134 and 135: Acolo unde există linii parcelare
- Page 136 and 137: Anatidele şi alte specii de păsă
- Page 138 and 139: păsări de apă aflate în pasaj
- Page 140 and 141: procurarea şi transportul material
- Page 142 and 143: Asemenea crescătoriilor tradiţion
- Page 144 and 145: aprobat ordonanţele şi hotărâri
- Page 146 and 147: speciale de conservare a unor mamif
- Page 148 and 149: - amenajarea de scăldători uscate
- Page 150 and 151: neglijenţă, fondului cinegetic. M
- Page 152 and 153: CAPITOLUL IVPRACTICA VÂNĂTORII4.1
- Page 156 and 157: de câte 50 m de sfoară cu stegule
- Page 158 and 159: Profilul interior al ţevilor cupri
- Page 160 and 161: Lungimea patului trebuie să fie eg
- Page 162 and 163: apăsare minimă, astfel încât oc
- Page 164 and 165: la şoc şi de a opune o oarecare r
- Page 166 and 167: Presiunea dezvoltată de pulbere î
- Page 168 and 169: incluse în containere inverse se p
- Page 170 and 171: La tirul cu arma cu glonţ, spre de
- Page 172 and 173: arma nu este nici justă, nici prec
- Page 174 and 175: etonul (epagnelul Breton); pudel-po
- Page 176 and 177: în desişuri, aportează foarte bi
- Page 178 and 179: 4.3.4. Întreţinerea şi îngrijir
- Page 180 and 181: specializaţi. Din acelaşi motiv s
- Page 182 and 183: tocul din pânză sau din alte mate
- Page 184 and 185: 1-2 zile mai devreme, când organiz
- Page 186 and 187: Păsările. Lovite în plămân, fi
- Page 188 and 189: deplasare al acestuia - cât de gra
- Page 190 and 191: Dacă răcirea nu se face corect, m
- Page 192 and 193: desconsiderând cultura cinegetică
- Page 194 and 195: singure în privinţa acestor promo
- Page 196 and 197: Atâta timp cât progresul tehnic a
- Page 198 and 199: Nimeni nu are nimic împotriva serv
- Page 200 and 201: În timpul actului vânătorii, arm
- Page 202 and 203: dacă foloseşti chemători, nu abu
- Page 204 and 205:
Desigur că regulile de bună camar
- Page 206 and 207:
adună vânatul mic împuşcat lân
- Page 208 and 209:
Când totul este gata, vânătorii
- Page 210 and 211:
nici lăudăroşenia şi nici minci
- Page 212 and 213:
Incertitudinile care se amplifică,
- Page 214 and 215:
Convenţia condiţionează practic
- Page 216 and 217:
La 21 decembrie 1998, Consiliul Eur
- Page 218 and 219:
de nidificare şi pe parcursul înt
- Page 220 and 221:
anexa II /1 - cuprinde speciile de
- Page 222 and 223:
asistarea Comisiei Europene de un C
- Page 224 and 225:
neocupate, precum în vechiul drept
- Page 226 and 227:
În 21 august 1786, împăratul Ios
- Page 228 and 229:
ealizat prin Legea pentru protecţi
- Page 230 and 231:
fondul cinegetic naţional care cup
- Page 232 and 233:
Cap. I. - Principii şi dispoziţii
- Page 234 and 235:
Anexa IV - Zone construite.Fără a
- Page 236 and 237:
folosirea animalelor în scopuri ş
- Page 238 and 239:
CAPITOLUL IIStructura A.G.V.P.S.Art
- Page 240 and 241:
i) aprobă organigrama, statul de f
- Page 242 and 243:
(2) Pot deveni membre ale A.G.V.P.S
- Page 244 and 245:
e) fac dovada existenţei sediului
- Page 246 and 247:
decursul unui an calendaristic îş
- Page 248 and 249:
24. Şelaru, N. - Mistreţul - mono