Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS

neglijenţă, fondului cinegetic. Mecanizarea lucrărilor de pregătire a solului şi derecoltare a plantelor de nutreţ afectează mult, dar greu sesizabil, fazanul, potârnichea,prepeliţa, iepurele, căpriorul şi alte câteva specii, prin surprinderea şi omorârea puilorcu utilajele agricole, ori prin distrugerea cuiburilor în cazul păsărilor. De asemenea,acumulările de ape în care s-au dizolvat parte din îngrăşămintele chimice depozitatedirect pe câmp şi anumite substanţe chimice care se folosesc la erbicidarea culturiloragricole, la stropirea pomilor fructiferi ori pentru tratarea seminţelor, constituieadevărate otrăvuri pentru vânatul plantivor. Exemplul cel mai concludent estefuradanul.Cei preocupaţi de diminuarea pierderilor datorate mecanizării şi-au imaginat, întimp, diferite metode cu ajutorul cărora să fie îndepărtat vânatul din suprafeţele ceurmează a fi parcurse, mai mult sau mai puţin eficiente, bazate pe: efectul fonic (claxoane, clopoţei, fluiere etc.); efectul optic (oglinzi, cârpe sau alte obiecte viu colorate şi mişcătoare etc.); efectul olfactiv al unor substanţe împrăştiate în prealabil.În practică, rezultatul utilizării unor asemenea mijloace a fost puţin satisfăcător.Cel mai eficient mijloc dintre acestea s-a dovedit, până acum, bara cu lanţuri,montată lateral utilajului agricol, care îndepărtează vânatul din banda de lucru imediaturmătoare. Distanţa dintre lanţuri trebuie să fie de 10-15 cm, iar lungimea acestora seimpune să fie astfel reglată încât vârfurile să atingă pământul. Străduinţele de a găsi undispozitiv sau o metodă mai eficientă continuă.Până atunci, o metodă foarte utilă rămâne alungarea vânatului din zonă, înainteadesfăşurării lucrării agricole, cu goană sau folosind câinii de vânătoare de aret.Marcarea şi lăsarea unor smocuri de vegetaţie în locurile în care sunt găsite cuiburile defazani, de potârnichi sau de prepeliţe pot contribui, cu concursul mecanizatorilor, ladiminuarea prejudiciilor în discuţie.Mult mai păgubitoare pentru vânat decât lucrările mecanizate, aşa după cum s-aarătat deja, sunt pesticidele folosite în combaterea dăunătorilor vegetali şi animali dinagricultură. Nici substanţele folosite la fertilizarea solului nu sunt inofensive pentruacesta. Un exemplu, din prima categorie, este furadanul, a cărui utilizare este interzisăîn marea majoritate a ţărilor din lume, inclusiv în ţara producătoare (S.U.A.). Aproapeîn egală măsură, dar numai pentru o parte din vânatul prădător, sunt dăunătoareraticidele. Din cea de-a doua categorie, a substanţelor chimice folositoare solului, poatefi menţionat azotatul, care, dizolvat accidental în apa provenită din ploaie, otrăveşte purşi simplu vânatul plantivor, atras de gustul astringent al soluţiei ce se formează.Şirul exemplelor poate continua.Trebuie înţeleasă, fără doar şi poate, necesitatea folosirii unor astfel de substanţeîn agricultura modernă, motivată de necesitatea creşterii productivităţii vegetale. La felde important este însă ca agricultorii să înţeleagă faptul că se impune folosirea raţionalăa acestor produse chimice, precum şi înlocuirea lor cu produse ecologice similare,inofensive pentru animalele cu sânge cald. De asemenea, agricultorii trebuie săînţeleagă şi să respecte normele corecte de depozitare şi de folosire a substanţelorchimice dăunătoare animalelor cu sânge cald, cum este azotatul.Se cunoaşte că toate preparatele admise pentru a fi folosite în agricultură, lafertilizarea solului şi la combaterea dăunătorilor vegetali ai plantelor de cultură, suntînsoţite de instrucţiuni privind modul de întrebuinţare, dozajul lor ş.a.m.d. Dacă acesteinstrucţiuni ar fi respectate întocmai, efectul nociv pentru vânat ar scădea considerabil.