speciale <strong>de</strong> conservare a unor mamifere şi păsări, ariile special protejate în interesulunor păsări migratoare şi ariile <strong>de</strong> interes conservator special, cuprinse în reţeleleNATURA 2000 şi EMERALD.3.12. Diminuarea pagubelor produse <strong>de</strong> vânatPrin consumul preferenţial <strong>de</strong> hrană - în sol, la suprafaţa acestuia şi la nivelulvegetaţiei erbacee şi arbustive, precum şi în coronamentul arborilor şi al pomilorfructiferi - vânatul a produs şi poate produce, în condiţii întot<strong>de</strong>auna discutabile,prejudicii agricultorilor, crescătorilor <strong>de</strong> animale şi silvicultorilor.De aici, o anumită divergenţă <strong>de</strong> opinii între vânători şi producătorii amintiţi,primii dorind vânat cât mai mult şi implicit cote <strong>de</strong> recoltă cât mai ridicate <strong>pentru</strong>satisfacerea pasiunii lor vânătoreşti, iar ceilalţi cât mai puţin vânat, <strong>pentru</strong> a nuînregistra nici un fel <strong>de</strong> prejudicii în domeniul producţiei vegetale şi animale. Nu <strong>de</strong>puţine ori şi nu în puţine situaţii, din cauza acestei dispute s-a pus problema combateriişi chiar a exterminării unor specii <strong>de</strong> vânat din anumite zone geografice. Lupul, ursul şimistreţul, dar nu numai, au fost, până nu <strong>de</strong>mult, vizate în acest sens. Efectul disputei,în privinţa speciilor amintite, este uşor <strong>de</strong> remarcat în Europa Occi<strong>de</strong>ntală.În România, ca peste tot în lumea civilizată, speciile <strong>de</strong> vânat sunt protejate prinlege. Mai ales în ultima perioadă, ca urmare a a<strong>de</strong>rării ţării noastre la convenţiile şiacordurile internaţionale în materie <strong>de</strong> conservare a biodiversităţii faunei sălbatice şi <strong>de</strong>exploatarea durabilă a acesteia.Aspectul menţionat al protecţiei speciilor <strong>de</strong> vânat nu presupune însă căprejudiciile cauzate <strong>de</strong> acestea pot fi tolerate în totalitate sau în orice condiţii. Legeastabileşte obligaţii atât <strong>pentru</strong> gestionarii fondurilor <strong>de</strong> vânătoare, cât şi <strong>pentru</strong>proprietari, iar prejudiciile se impune a fi suportate, într-un fel sau altul, <strong>de</strong> fiecaredintre părţi.În principiu, gestionarii sunt obligaţi să se străduiască să menţină vânatul câtmai mult timp în pădure, în efective şi în structuri optime, iar proprietarii <strong>de</strong> culturi şianimale domestice să şi le păzească eficient, aşa cum se păzeşte proprietatea oriun<strong>de</strong> înlume. Este evi<strong>de</strong>nt că ambele părţi trebuie să coopereze în sensul în<strong>de</strong>părtării vânatuluidin zonele în care pot cauza efectiv prejudicii.Teoretic, menţinerea efectivelor <strong>de</strong> vânat la niveluri şi în structuri optime,completată cu măsuri <strong>de</strong> hrănire complementară în pădure, în locuri special amenajate,poate diminua mult prejudiciile produse <strong>de</strong> vânat. Dată fiind firea hoinară a vânatului şiconcentrările lui sezoniere în locuri propice hrănirii, prejudiciile nu pot fi însă, întotalitate, evitate. Este motivul <strong>pentru</strong> care, în astfel <strong>de</strong> cazuri, se impune intervenţiaomului, vânător sau proprietar, în scopul sperierii şi a în<strong>de</strong>părtării vânatului din zoneleameninţate. În situaţii <strong>de</strong> excepţie, împuşcarea vânatului în locurile un<strong>de</strong> revineperiodic <strong>pentru</strong> hrănire rămâne singura modalitate, <strong>de</strong>şi extremă, <strong>de</strong> soluţionare aproblemei. În contextul expus, se va schiţa, în continuare, un complex <strong>de</strong> măsuriadaptabile fiecărei specii <strong>de</strong> vânat, <strong>pentru</strong> diminuarea sau evitarea înregistrării <strong>de</strong>prejudicii cauzate <strong>de</strong> acestea:1. Plecând <strong>de</strong> la premiza, nu întot<strong>de</strong>auna reală, că majoritatea speciilor <strong>de</strong> vânat,care ne interesează din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al prejudiciilor produse, găsesc în pădureliniştea necesară şi adăpost mai bun <strong>de</strong>cât în spaţiul agricol, precum şi <strong>de</strong> la faptul căpădurea oferă, în perioada <strong>de</strong> vegetaţie, toate condiţiile necesare <strong>de</strong> viaţă (hrană
diversă, apă <strong>pentru</strong> băut şi <strong>de</strong> scăldat, sare etc.) se poate conta, teoretic, pe şansamenţinerii vânatului în pădure. În condiţiile în care pădurea se păşunează sau seexploatează pe suprafeţe mari în perioada care ne interesează, dacă trupurile <strong>de</strong> păduresunt mici, iar <strong>de</strong>ranjul cauzat <strong>de</strong> om este frecvent şi dacă celelalte cerinţe ale vânatuluifaţă <strong>de</strong> locul <strong>de</strong> trai (hrană, apă, sare etc.) nu sunt în<strong>de</strong>plinite, acesta o va părăsitemporar şi se va stabili în mijlocul câmpului cultivat ori lăsat pârloagă, un<strong>de</strong> inevitabilva produce şi prejudicii. În astfel <strong>de</strong> situaţii, o parte din vină revine şi celui care<strong>de</strong>termină, direct sau indirect, plecarea vânatului din pădure, nefiind exoneraţi <strong>de</strong>răspun<strong>de</strong>re nici proprietarii agricoli care nu sesizează la timp situaţia şi nu iau măsuri<strong>de</strong> protecţie şi <strong>de</strong> pază corespunzătoare a culturilor proprii. Nicăieri în lume proprietarulpăgubit nu este scutit <strong>de</strong> astfel <strong>de</strong> obligaţii. Peste tot, ca şi la noi, sunt prevăzuteobligaţii în acest sens, <strong>pentru</strong> ambele părţi.Revenind la obligaţiile concrete ale gestionarilor vânatului - în afara îndatoririimajore <strong>de</strong> extragere a cotei anuale <strong>de</strong> recoltă, <strong>pentru</strong> a menţine efectivele <strong>de</strong> vânatapropiate <strong>de</strong> cele optime şi în structuri normale - trebuie reamintită, în primul rând,obligaţia practicării hrănirii <strong>de</strong> abatere a vânatului, în special în pădure. Ogoarele <strong>de</strong>hrană şi hrana administrată special în acest scop, precum şi crearea unor „complexuri”<strong>de</strong> atragere şi <strong>de</strong> menţinere a vânatului în pădure, <strong>de</strong>vin eficiente numai în situaţia încare toate celelalte condiţii <strong>de</strong> linişte şi <strong>de</strong> adăpost sunt corespunzătoare. Reuşita<strong>de</strong>mersului <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> mult, în continuare, atât <strong>de</strong> amplasarea acestor complexuri, cât şi <strong>de</strong>modalitatea <strong>de</strong> hrănire în scop <strong>de</strong> abatere, care trebuie să <strong>de</strong>a <strong>de</strong> lucru vânatului,<strong>de</strong>oarece acesta, după ce-şi satisface necesităţile <strong>de</strong> hrană, simte nevoia să hoinăreascăspre alte locuri similare.De aceea, în suprafaţa pădurii se impune a fi amenajate mai multe astfel <strong>de</strong>ogoare, locuri <strong>de</strong> hrănire şi complexe <strong>de</strong> atragere a vânatului, distanţate la câţivakilometri unele <strong>de</strong> altele, mai <strong>de</strong>se la câmpie, mai rare la <strong>de</strong>al şi doar pe bazinete, lamunte.Se recomandă, prin urmare, ca în apropierea ogoarelor special amenajate <strong>pentru</strong>hrănirea vânatului vara (cultura <strong>de</strong> lucernă, trifoi, borceag, ovăz, grâu, porumb etc.) săfie amenajate locurile <strong>de</strong> hrănire complementară, amplasate la rândul lor în apropiereaunor surse <strong>de</strong> apă.Hrănirea <strong>de</strong> abatere practicată vara, cu nutreţuri concentrate, seminţe uscate sauproduse proteice <strong>pentru</strong> marii prădători, trebuie să fie <strong>de</strong> natură să creeze reflexevânatului şi să-i <strong>de</strong>a acestuia cât mai mult <strong>de</strong> lucru. S-au imaginat, din acest motiv,felurite instalaţii şi meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> hrănire, dintre care pot fi amintite:- hrănirea vânatului cu grâu, cu ovăz sau cu boabe <strong>de</strong> porumb împrăştiate pe sol;- hrănirea mistreţilor cu boabe <strong>de</strong> porumb introduse în sticle <strong>de</strong> genul celor <strong>de</strong>şampanie sau în recipiente găurite, suspendate sau lăsate pe sol, <strong>de</strong> un<strong>de</strong> grăunţele cadpe rând, după ce mistreţii mişcă sau rostogolesc repetat aceste recipiente;- hrănirea urşilor cu concentrate, cereale şi fructe.Pentru ca măsura menţinerii vânatului în pădure să fie eficientă, au fost gânditeşi locuri <strong>de</strong> atracţie a vânatului. Un astfel <strong>de</strong> loc, situat lângă o sursă <strong>de</strong> apă, presupune:- amenajarea <strong>de</strong> scăldători (locuri <strong>de</strong> mocirlire) <strong>pentru</strong> mistreţ şi cerb;- amenajarea <strong>de</strong> baterii cu sare sau sare în amestec cu lut, căutate <strong>de</strong> foarte multespecii <strong>de</strong> vânat;- amenajarea <strong>de</strong> locuri <strong>pentru</strong> frecat, în cazul mistreţilor, prin gudronarea unorarbori sau a unor stâlpi special implantaţi în pământ;
- Page 3 and 4:
2.3. Păsări protejate, la care v
- Page 5 and 6:
4.2.10. Verificarea armelor de vân
- Page 7 and 8:
Din anul 1996, de pregătirea candi
- Page 10 and 11:
iodiversităţii florei şi faunei
- Page 12 and 13:
iniţiativa unor uzurpatori, care
- Page 14 and 15:
populaţii vegetale şi animale, ca
- Page 16 and 17:
sistematic, ţinând seama de rapor
- Page 18 and 19:
Comportamentul de igienă, de confo
- Page 20 and 21:
comportament se manifestă periodic
- Page 22 and 23:
Astfel, capul, mai mult sau mai pu
- Page 24 and 25:
tegumentare care oferă prima prote
- Page 26 and 27:
stare să sesizeze mişcarea prăzi
- Page 28 and 29:
Iniţial, vânatul mare, cunoscut
- Page 30 and 31:
hârciogul (Cricetus cricetus L.)*.
- Page 32 and 33:
subfamilia Tadornidae, care cuprind
- Page 34 and 35:
coţofana (Pica pica L.); stăncuţ
- Page 36 and 37:
Sunete: Sunt diferite de la o situa
- Page 38 and 39:
domestice, deranjului în locurile
- Page 40 and 41:
arealul lui. Atunci când arealuril
- Page 42 and 43:
fructele de lemn câinesc, de măce
- Page 44 and 45:
Importantă este existenţa locuril
- Page 46 and 47:
Reproducere: Ambele sexe ating matu
- Page 48 and 49:
Duşmani: Lupii sunt duşmanii prin
- Page 50 and 51:
Între iepuri şi iepuroaice nu sun
- Page 52 and 53:
Longevitate: Se apreciază la maxim
- Page 54 and 55:
culoare spre vârf.Greutatea exempl
- Page 56 and 57:
îndreptate în sus. Nuanţele culo
- Page 58 and 59:
Simţuri: Văzul, mirosul şi auzul
- Page 60 and 61:
Simţuri: Este înzestrat cu un mir
- Page 62 and 63:
zona de câmpie şi în Lunca Dună
- Page 64 and 65:
2.1.17. Hermelina (Mustela erminea
- Page 66 and 67:
Habitat: Mediul cel mai propice de
- Page 68 and 69:
Alte denumiri: castor european, bib
- Page 70 and 71:
deveni la un moment dat explozivă,
- Page 72 and 73:
culcuşul pentru iernat. În căuta
- Page 74 and 75:
apropiate decât la câine. La trap
- Page 76 and 77:
cioturi, pe arbori tăiaţi, pe bă
- Page 78 and 79:
Denumiri: Vidră, lutră, pui de vi
- Page 80 and 81:
Alte denumiri: Gâscă mare, gânsa
- Page 82 and 83:
Alte denumiri: Raţă sălbatică m
- Page 84 and 85:
Perioada de vânare este cuprinsă
- Page 86 and 87:
iar abdomenul alb. Femela, mai disc
- Page 88 and 89:
creştet, orientate transversal. Oc
- Page 90 and 91:
Descriere: Dimorfismul sexual este
- Page 92 and 93:
Vânarea trebuie efectuată cu mare
- Page 94 and 95:
şi seminţe suculente, cereale de
- Page 96 and 97: La sfârşitul lunii aprilie - înc
- Page 98 and 99: Alte denumiri: Golumb, porumbel alb
- Page 100 and 101: Cuibăreşte în păduri, în parcu
- Page 102 and 103: Vânare: Vânătorii sunt conştien
- Page 104 and 105: Date fiind motivele evidenţiate ş
- Page 106 and 107: 2.4.5. Gâsca călugăriţă (Brant
- Page 108 and 109: octombrie şi pleacă în martie. A
- Page 110 and 111: Se întâlneşte de obicei în fân
- Page 112 and 113: dungi longitudinale închise la cul
- Page 114 and 115: CAPITOLUL IIIGESTIONAREA VÂNATULUI
- Page 116 and 117: anual evoluţia efectivelor speciil
- Page 118 and 119: între categoriile de vârstă juve
- Page 120 and 121: Prin însumarea efectivelor reale s
- Page 122 and 123: eproducţie, trebuie ocrotite şi
- Page 124 and 125: permanent locurile de înnoptare, t
- Page 126 and 127: uscate, cereale etc.). De asemenea,
- Page 128 and 129: dezafectării celor devenite neutil
- Page 130 and 131: Astfel, crestele munţilor şi o pa
- Page 132 and 133: Astfel de plantaţii de ros în zon
- Page 134 and 135: Acolo unde există linii parcelare
- Page 136 and 137: Anatidele şi alte specii de păsă
- Page 138 and 139: păsări de apă aflate în pasaj
- Page 140 and 141: procurarea şi transportul material
- Page 142 and 143: Asemenea crescătoriilor tradiţion
- Page 144 and 145: aprobat ordonanţele şi hotărâri
- Page 148 and 149: - amenajarea de scăldători uscate
- Page 150 and 151: neglijenţă, fondului cinegetic. M
- Page 152 and 153: CAPITOLUL IVPRACTICA VÂNĂTORII4.1
- Page 154 and 155: ezultate la vânarea speciilor de c
- Page 156 and 157: de câte 50 m de sfoară cu stegule
- Page 158 and 159: Profilul interior al ţevilor cupri
- Page 160 and 161: Lungimea patului trebuie să fie eg
- Page 162 and 163: apăsare minimă, astfel încât oc
- Page 164 and 165: la şoc şi de a opune o oarecare r
- Page 166 and 167: Presiunea dezvoltată de pulbere î
- Page 168 and 169: incluse în containere inverse se p
- Page 170 and 171: La tirul cu arma cu glonţ, spre de
- Page 172 and 173: arma nu este nici justă, nici prec
- Page 174 and 175: etonul (epagnelul Breton); pudel-po
- Page 176 and 177: în desişuri, aportează foarte bi
- Page 178 and 179: 4.3.4. Întreţinerea şi îngrijir
- Page 180 and 181: specializaţi. Din acelaşi motiv s
- Page 182 and 183: tocul din pânză sau din alte mate
- Page 184 and 185: 1-2 zile mai devreme, când organiz
- Page 186 and 187: Păsările. Lovite în plămân, fi
- Page 188 and 189: deplasare al acestuia - cât de gra
- Page 190 and 191: Dacă răcirea nu se face corect, m
- Page 192 and 193: desconsiderând cultura cinegetică
- Page 194 and 195: singure în privinţa acestor promo
- Page 196 and 197:
Atâta timp cât progresul tehnic a
- Page 198 and 199:
Nimeni nu are nimic împotriva serv
- Page 200 and 201:
În timpul actului vânătorii, arm
- Page 202 and 203:
dacă foloseşti chemători, nu abu
- Page 204 and 205:
Desigur că regulile de bună camar
- Page 206 and 207:
adună vânatul mic împuşcat lân
- Page 208 and 209:
Când totul este gata, vânătorii
- Page 210 and 211:
nici lăudăroşenia şi nici minci
- Page 212 and 213:
Incertitudinile care se amplifică,
- Page 214 and 215:
Convenţia condiţionează practic
- Page 216 and 217:
La 21 decembrie 1998, Consiliul Eur
- Page 218 and 219:
de nidificare şi pe parcursul înt
- Page 220 and 221:
anexa II /1 - cuprinde speciile de
- Page 222 and 223:
asistarea Comisiei Europene de un C
- Page 224 and 225:
neocupate, precum în vechiul drept
- Page 226 and 227:
În 21 august 1786, împăratul Ios
- Page 228 and 229:
ealizat prin Legea pentru protecţi
- Page 230 and 231:
fondul cinegetic naţional care cup
- Page 232 and 233:
Cap. I. - Principii şi dispoziţii
- Page 234 and 235:
Anexa IV - Zone construite.Fără a
- Page 236 and 237:
folosirea animalelor în scopuri ş
- Page 238 and 239:
CAPITOLUL IIStructura A.G.V.P.S.Art
- Page 240 and 241:
i) aprobă organigrama, statul de f
- Page 242 and 243:
(2) Pot deveni membre ale A.G.V.P.S
- Page 244 and 245:
e) fac dovada existenţei sediului
- Page 246 and 247:
decursul unui an calendaristic îş
- Page 248 and 249:
24. Şelaru, N. - Mistreţul - mono