Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS
Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS
Asemenea crescătoriilor tradiţionale de vânat din alte ţări europene, crescătoriilede vânat din România se pot împărţi în: crescătorii de tip intensiv, cum sunt de exemplufazaneriile şi potârnicăriile, şi crescătorii de tip semintensiv, cum sunt ţarcurile de cerbi,de mistreţi etc.Scopul înfiinţării acestor crescătorii a fost iniţial şi rămâne în principal deproducere a unor exemplare de vânat destinat populării fondurilor de vânătoare sauobţinerii de carne de calitate superioară şi de alte produse (coarne, piei etc.) pentrupiaţă.Legea protecţiei animalelor nr. 205/2004 nu lasă nici o portiţă pentru practicareavânătorii în astfel de crescătorii şi ţarcuri de vânat rebotezate acum „complexuri devânătoare“, considerând act de cruzime nepermis tirul asupra animalelor captive.Or, în ţarcuri, oricât de întinse ar fi, vânatul rămâne permanent captiv şi,totodată, stresat din cauza limitării drastice a spaţiului vital şi a posibilităţilor sale deevadare.În ţarcuri – care sunt acum la modă în multe ţări din Europa, în timp ce în alteleau fost interzise total (Belgia) – nici măcar recoltarea vânatului cu arma de vânătoare nuse poate face legal, fiindcă, oricum am interpreta prevederile legii, tot tir se executăasupra animalelor captive. Conform Legii nr. 205/2004, aceste animale captive nu pot fisupuse unor suferinţe inutile în cazul tăierii sau uciderii.Pentru soluţionarea problemelor economice ale R.N.P. Romsilva şi ale unorîntreprinzători privaţi care au investit sume importante de bani în amenajarea unorastfel de ţarcuri de vânat, rebotezate complexuri de vânătoare, în scopul de a organizavânătoare comercială profitabilă, Guvernul României a emis, din iniţiativa autorităţiipublice centrale care răspunde de silvicultură, o Ordonanţă de Guvern – nr.81/19.08.2004 – prin care, contravenind legilor speciale menţionate, a reglementattotuşi „recoltarea” animalelor captive cu arma de vânătoare. Şi aceasta în pofidaavizului negativ dat de Consiliul Naţional de Vânătoare pe proiectul acestui actnormativ.Iată, aşadar, cum este interzisă şi acceptată în acelaşi timp, prin legi speciale cuputeri egale şi prevederi contradictorii, „recoltarea” vânatului în ţarcuri cu suprafeţemai mari de 150 ha.Termenul de „recoltare” a înlocuit inspirat, în textul Ordonanţei de Urgenţă,termenul de „vânătoare” folosit în lege, fiindcă în ţarcuri nu poate fi nicidecum vorbade vânătoare şi cu atât mai puţin de vânătoare sportivă. Nici nu pot fi consideraţivânători sportivi cei ce practică tirul cu arma de vânătoare asupra exemplarelor de vânatcaptive.Ordonanţa nr. 81/2004 mai greşeşte grav şi din alt punct de vedere: nu impunemăsuri care să garanteze eliminarea schimbului de vânat dintre ţarcuri şi mediul sălbaticşi mai ales capturarea (furtul) de vânat din mediul sălbatic, prin porţi care se deschiddoar din exterior spre interior.Presiunea „verzilor” şi a vânătorilor onorabili va determina probabil, într-unviitor nu foarte îndepărtat, revizuirea prevederilor inacceptabile ale Ordonanţei deGuvern în discuţie.3.10. Arii speciale de protecţie a unor specii de interes vânătoresc şi ahabitatelor acestora
Ce sunt şi cum au fost delimitate ariile protejate?Din 1992 încoace, în statele U.E s-a demarat o acţiune de constituire a uneivaste reţele de arii protejate, intitulate NATURA 2000. Această reţea s-a conturat dejaîn statele U.E. şi s-a extins imediat în ţări precum România şi Bulgaria, anteriorintegrării acestora.În principiu, ariile protejate cuprinse în reţeaua NATURA 2000 au fostdelimitate de fiecare stat, pe baza prevederilor Directivei Păsări - nr. 79/409 – prin carese impune constituirea de arii special protejate, în principal pentru protecţia păsărilormigratoare ameninţate, şi a prevederilor Directivei Habitate – nr. 92/43 – prin care seprevede constituirea de arii speciale de conservare, în interesul mamiferelor, păsărilor,amfibienilor, insectelor şi altor specii de faună şi floră aflate în declin.Această acţiune de constituire a reţelei NATURA 2000 s-a suprapus unei alteiniţiative de acest gen, de realizare a încă unei reţele internaţionale de arii de interesconservator special, denumită EMERALD, delimitată însă în baza Convenţiei privindconservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor din Europa, adoptată la Berna, în anul 1979.Toate aceste arii special protejate, arii speciale de conservare şi arii de interesspecial conservator, conturează, împreună, reţele naţionale, iar acestea la rândul lor,alcătuiesc reţelele internaţionale de arii protejate, cum sunt NATURA 2000 şiEMERALD.În mod normal, aceste arii protejate trebuia să delimiteze doar habitateimportante pentru speciile ameninţate cu dispariţia, precum şi arii reprezentative alespaţiului biogeografic naţional, fundamentate pe baza unor studii ştiinţifice relevante şide necontestat. În realitate, aceste arii au fost stabilite mai mult de militanţi ideologi,unii chiar amatori ori interesaţi economic în domeniu, decât de oameni de ştiinţă. Totula fost făcut în grabă, inclusiv în România, iar dovada o constituie includerea în astfel dearii a unor suprafeţe care nu au nimic comun cu obiectivele celor două directiveeuropene şi ale convenţiei amintite.Ceea ce este mai grav, mai ales în România, este că cei implicaţi în stabilirea şidelimitarea ariilor protejate nu au consultat în nici un fel proprietarii privaţi aiterenurilor incluse în aceste arii protejate şi nici pe ceilalţi utilizatori ai resurselornaturale regenerabile din acestea (vânători, pescari, turişti etc.). Acestor proprietari şiutilizatori le vor fi impuse însă, mai târziu, prin legislaţie specifică şi planuri demanagement, reguli de utilizare limitată a resurselor mediului din interiorul reţelelorNATURA 2000 şi EMERALD, care vor constitui restricţii asupra dreptului de a sebucura liber de bunurile aflate în proprietatea lor ori a celor concesionate. Prinatitudinea lor oarecum autistă, promotorii NATURII 2000 şi EMERALD nu au luat înconsiderare oamenii şi activităţile desfăşurate de ei în mod tradiţional, motiv pentrucare au toate şansele să eşueze.Populaţia rurală, vânătorii, pescarii, turiştii şi alţi utilizatori de mediu sunt întrutotul de acord cu protejarea raţională a mediului natural, dar manifestă o rezistenţănormală faţă de anumite iniţiative de genul celor prezentate, în lipsa unor răspunsuriclare privind problemele lor esenţiale legate de ceea ce vor fi autorizaţi să facă şi ceeace le va fi interzis în spaţiile NATURA 2000 şi EMERALD. Temerile lor, care coincidcu ale noastre, nu au fost tratate cu toată consideraţia şi responsabilitatea, nici la nivelde ministere şi nici la nivel de guvern, atunci când s-au conceput, s-au propus şi s-au
- Page 92 and 93: Vânarea trebuie efectuată cu mare
- Page 94 and 95: şi seminţe suculente, cereale de
- Page 96 and 97: La sfârşitul lunii aprilie - înc
- Page 98 and 99: Alte denumiri: Golumb, porumbel alb
- Page 100 and 101: Cuibăreşte în păduri, în parcu
- Page 102 and 103: Vânare: Vânătorii sunt conştien
- Page 104 and 105: Date fiind motivele evidenţiate ş
- Page 106 and 107: 2.4.5. Gâsca călugăriţă (Brant
- Page 108 and 109: octombrie şi pleacă în martie. A
- Page 110 and 111: Se întâlneşte de obicei în fân
- Page 112 and 113: dungi longitudinale închise la cul
- Page 114 and 115: CAPITOLUL IIIGESTIONAREA VÂNATULUI
- Page 116 and 117: anual evoluţia efectivelor speciil
- Page 118 and 119: între categoriile de vârstă juve
- Page 120 and 121: Prin însumarea efectivelor reale s
- Page 122 and 123: eproducţie, trebuie ocrotite şi
- Page 124 and 125: permanent locurile de înnoptare, t
- Page 126 and 127: uscate, cereale etc.). De asemenea,
- Page 128 and 129: dezafectării celor devenite neutil
- Page 130 and 131: Astfel, crestele munţilor şi o pa
- Page 132 and 133: Astfel de plantaţii de ros în zon
- Page 134 and 135: Acolo unde există linii parcelare
- Page 136 and 137: Anatidele şi alte specii de păsă
- Page 138 and 139: păsări de apă aflate în pasaj
- Page 140 and 141: procurarea şi transportul material
- Page 144 and 145: aprobat ordonanţele şi hotărâri
- Page 146 and 147: speciale de conservare a unor mamif
- Page 148 and 149: - amenajarea de scăldători uscate
- Page 150 and 151: neglijenţă, fondului cinegetic. M
- Page 152 and 153: CAPITOLUL IVPRACTICA VÂNĂTORII4.1
- Page 154 and 155: ezultate la vânarea speciilor de c
- Page 156 and 157: de câte 50 m de sfoară cu stegule
- Page 158 and 159: Profilul interior al ţevilor cupri
- Page 160 and 161: Lungimea patului trebuie să fie eg
- Page 162 and 163: apăsare minimă, astfel încât oc
- Page 164 and 165: la şoc şi de a opune o oarecare r
- Page 166 and 167: Presiunea dezvoltată de pulbere î
- Page 168 and 169: incluse în containere inverse se p
- Page 170 and 171: La tirul cu arma cu glonţ, spre de
- Page 172 and 173: arma nu este nici justă, nici prec
- Page 174 and 175: etonul (epagnelul Breton); pudel-po
- Page 176 and 177: în desişuri, aportează foarte bi
- Page 178 and 179: 4.3.4. Întreţinerea şi îngrijir
- Page 180 and 181: specializaţi. Din acelaşi motiv s
- Page 182 and 183: tocul din pânză sau din alte mate
- Page 184 and 185: 1-2 zile mai devreme, când organiz
- Page 186 and 187: Păsările. Lovite în plămân, fi
- Page 188 and 189: deplasare al acestuia - cât de gra
- Page 190 and 191: Dacă răcirea nu se face corect, m
Ce sunt şi cum au fost <strong>de</strong>limitate ariile protejate?Din 1992 încoace, în statele U.E s-a <strong>de</strong>marat o acţiune <strong>de</strong> constituire a uneivaste reţele <strong>de</strong> arii protejate, intitulate NATURA 2000. Această reţea s-a conturat <strong>de</strong>jaîn statele U.E. şi s-a extins imediat în ţări precum România şi Bulgaria, anteriorintegrării acestora.În principiu, ariile protejate cuprinse în reţeaua NATURA 2000 au fost<strong>de</strong>limitate <strong>de</strong> fiecare stat, pe baza preve<strong>de</strong>rilor Directivei Păsări - nr. 79/409 – prin carese impune constituirea <strong>de</strong> arii special protejate, în principal <strong>pentru</strong> protecţia păsărilormigratoare ameninţate, şi a preve<strong>de</strong>rilor Directivei Habitate – nr. 92/43 – prin care sepreve<strong>de</strong> constituirea <strong>de</strong> arii speciale <strong>de</strong> conservare, în interesul mamiferelor, păsărilor,amfibienilor, insectelor şi altor specii <strong>de</strong> faună şi floră aflate în <strong>de</strong>clin.Această acţiune <strong>de</strong> constituire a reţelei NATURA 2000 s-a suprapus unei alteiniţiative <strong>de</strong> acest gen, <strong>de</strong> realizare a încă unei reţele internaţionale <strong>de</strong> arii <strong>de</strong> interesconservator special, <strong>de</strong>numită EMERALD, <strong>de</strong>limitată însă în baza Convenţiei privindconservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor din Europa, adoptată la Berna, în anul 1979.Toate aceste arii special protejate, arii speciale <strong>de</strong> conservare şi arii <strong>de</strong> interesspecial conservator, conturează, împreună, reţele naţionale, iar acestea la rândul lor,alcătuiesc reţelele internaţionale <strong>de</strong> arii protejate, cum sunt NATURA 2000 şiEMERALD.În mod normal, aceste arii protejate trebuia să <strong>de</strong>limiteze doar habitateimportante <strong>pentru</strong> speciile ameninţate cu dispariţia, precum şi arii reprezentative alespaţiului biogeografic naţional, fundamentate pe baza unor studii ştiinţifice relevante şi<strong>de</strong> necontestat. În realitate, aceste arii au fost stabilite mai mult <strong>de</strong> militanţi i<strong>de</strong>ologi,unii chiar amatori ori interesaţi economic în domeniu, <strong>de</strong>cât <strong>de</strong> oameni <strong>de</strong> ştiinţă. Totula fost făcut în grabă, inclusiv în România, iar dovada o constituie inclu<strong>de</strong>rea în astfel <strong>de</strong>arii a unor suprafeţe care nu au nimic comun cu obiectivele celor două directiveeuropene şi ale convenţiei amintite.Ceea ce este mai grav, mai ales în România, este că cei implicaţi în stabilirea şi<strong>de</strong>limitarea ariilor protejate nu au consultat în nici un fel proprietarii privaţi aiterenurilor incluse în aceste arii protejate şi nici pe ceilalţi utilizatori ai resurselornaturale regenerabile din acestea (vânători, pescari, turişti etc.). Acestor proprietari şiutilizatori le vor fi impuse însă, mai târziu, prin legislaţie specifică şi planuri <strong>de</strong>management, reguli <strong>de</strong> utilizare limitată a resurselor mediului din interiorul reţelelorNATURA 2000 şi EMERALD, care vor constitui restricţii asupra dreptului <strong>de</strong> a sebucura liber <strong>de</strong> bunurile aflate în proprietatea lor ori a celor concesionate. Prinatitudinea lor oarecum autistă, promotorii NATURII 2000 şi EMERALD nu au luat înconsi<strong>de</strong>rare oamenii şi activităţile <strong>de</strong>sfăşurate <strong>de</strong> ei în mod tradiţional, motiv <strong>pentru</strong>care au toate şansele să eşueze.Populaţia rurală, vânătorii, pescarii, turiştii şi alţi utilizatori <strong>de</strong> mediu sunt întrutotul <strong>de</strong> acord cu protejarea raţională a mediului natural, dar manifestă o rezistenţănormală faţă <strong>de</strong> anumite iniţiative <strong>de</strong> genul celor prezentate, în lipsa unor răspunsuriclare privind problemele lor esenţiale legate <strong>de</strong> ceea ce vor fi autorizaţi să facă şi ceeace le va fi interzis în spaţiile NATURA 2000 şi EMERALD. Temerile lor, care coincidcu ale noastre, nu au fost tratate cu toată consi<strong>de</strong>raţia şi responsabilitatea, nici la nivel<strong>de</strong> ministere şi nici la nivel <strong>de</strong> guvern, atunci când s-au conceput, s-au propus şi s-au