Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS
Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS
Anatidele şi alte specii de păsări acvatice preferă în schimb apele mai adânci, încare ochiurile de apă alternează cu perdele sau insule de stuf, papură, ţipiring etc.Atât în bălţi şi lacuri, cât şi în iazuri şi heleştee cu adâncimi diferite şi ocupate înzonele mai puţin adânci de vegetaţie caracteristică, se dezvoltă foarte binefitoplanctonul şi zooplanctonul, sursă de hrană pentru multe nevertebrate acvatice(viermi, insecte, moluşte, crustacee), la rândul lor o sursă de hrană pentru speciile depăsări de apă.Din acest motiv, cele mai favorabile bazine acvatice pentru acestea sunt celepuţin adânci, cu fundul plat şi cu un contur perimetral cât mai sinuos, care are efectul delizieră apă-sol foarte ridicat.De asemenea, sunt preferate bazinele acvatice deschise spre păşuni sau spreterenurile agricole, comparativ cu cele înconjurate de arbori forestieri, care obligăpăsările să se ridice în zbor înalt, pe deasupra acestora, la plecarea şi la venirea pe baltă.Toate aceste bazine acvatice favorabile păsărilor de apă pot fi amenajate, încontinuare, în scopul ridicării bonităţii lor.Amenajările, deşi nu sunt nici dificile şi nici scumpe, nu au fost practicate aproapedeloc în România, pe de o parte fiindcă natura a fost generoasă în privinţa efectiveloracestor specii de păsări, iar pe de altă parte fiindcă sezoanele de vânătoare ale acestora, carese suprapun în ţara noastră sezoanelor altor specii de vânat, le-au favorizat, fiind în generalmai puţin căutate de marea masă de vânători, decât prepeliţa, mistreţul, fazanul, iepureleetc.De acum înainte, pe măsură ce ariile umede protejate vor restrânge zonelede vânătoare, cei ce doresc să practice vânătoarea la diverse specii de păsări deapă vor trebui să se gândească şi la amenajarea specială a unor bazine acvaticeincluse în fondurile de vânătoare.Câteva categorii de amenajări şi instalaţii sunt suficiente: cărările pentru deplasarea păsărilor spre punctele de hrănire; „mesele” pentru servit hrană complementară, amplasate sub nivelul apei; locurile de odihnă şi eventual cuibărire.Cărările pentru deplasarea păsărilor spre punctele de hrănire, precum şispre ochiurile liniştite din interiorul vegetaţiei acvatice înalte, unde păsările seînsoresc, îşi zvântă penajul ori îşi amenajează cuibul, sunt foarte importante îndemersul nostru. Astfel de cărări, care nu vor fi niciodată rectilinii, ci sinuoase,converg în interiorul vegetaţiei înalte, spre ochiuri liniştite de apă naturală saucreate prin cosire a vegetaţiei sub nivelul apei, în care sunt amplasate hrănitorişi/sau locuri de odihnă, zvântare ori de cuibărit.Cărările în discuţie se vor obţine prin degajarea unui spaţiu cu o lăţime de cca.40 cm, prin vegetaţia acvatică înaltă, care va fi tăiată la 10-15 cm sub nivelul apei.Anumite ramificaţii ale cărărilor pot ieşi la malul apei, chiar conduse prin vegetaţia depe mal până în locuri deschise.Păsările de apă vor prelua repede aceste cărări, mai ales atunci când ele suntconduse spre locuri preferate de acestea.Punctele (locurile) de hrănire complementară pot fi amplasate pe maluri, în apăadâncă de 10-20 cm ori în apă adâncă în care sunt amenajate hrănitori sub nivelul apeila 15-20 cm adâncime, denumite „mese pentru hrană”. Administrarea hranei se poateface normal, dar şi automat pe maluri şi în apele cu fundul plat, situat la mică adâncime(sub 20 cm).
O hrănire regulată, cu diverse boabe şi seminţe, favorizează concentrarearaţelor indigene, dar reţine şi păsările aflate în trecere, care vor fi atrase de hranăşi de prezenţa semenelor acestora.Numai că, în condiţiile concrete din România, hrănirea cea mai eficientă dintimpul iernii se restrânge doar la apele care nu îngheaţă.De aceea, pentru hrănirea raţelor iarna sunt foarte importante izvoarele caremenţin ochiuri de apă, izbucurile din depresiuni, canalele şi pâraiele molcome permanentdezgheţate, gurile de apă etc.La gurile de apă, hrana se poate administra şi prin răspândire pe gheaţa din jur,dar în acest caz, ca şi în cazul hrănirii de pe mal, o parte din hrană este furată de altespecii de păsări (ciori şi coţofene, păsări cântătoare etc.).Pentru economie de hrană şi eficienţă a hrănirii oriunde apa nu îngheaţă iarna şieste liniştită la suprafaţă, precum şi în ochiurile de apă adâncă din interiorul vegetaţieiacvatice, se recomandă amenajarea „meselor pentru servit hrană”. Acestea nu suntaltceva decât platforme orizontale din scândură, de 2x2 m, amplasate la 10-20 cm subnivelul oglinzii apei, pe stâlpi de lemn înfipţi în cuveta bazinului. De jur împrejurulplatformei sunt bătute scânduri mai înalte pentru a împiedica risipirea hranei în apaadâncă.După a primă amenajare sumară a unui teren, cu cărări de deplasare şi puncte dehrănire pentru păsările acvatice, şi după observaţii privind comportamentul acestorpăsări se vor trage concluzii interesante în scopul completării şi definitivăriiamenajărilor concepute iniţial.Succesul depinde de amplasarea punctelor de hrănire şi a meselor în locuriadecvate, ferite de deranj din partea omului şi a prădătorilor.Un sfat însă: nu trebuie profitat de atracţia exercitată de hrană asupra păsăriloracvatice în perioadele deosebit de dificile pentru acestea, doar pentru a vă satisfacepasiunea! Legea interzice vânarea păsărilor de baltă la gurile de apă, iar etica impunehrănirea vânatului (cu pene) aflat la limita dintre viaţă şi moarte, fără a profita deaceastă slăbiciune temporară a lui pentru a realiza tablouri (ruşinoase) de vânătoare.Locurile de odihnă, de zvântare şi eventual de nidificare constituie o altăcategorie de amenajări. În interiorul vegetaţiei acvatice înalte (stuf şi papură) existăochiuri de apă liniştită, ferite de vânt şi de deranj din partea omului şi din partea unordăunători naturali ai păsărilor acvatice, în care pot fi amenajate platforme mici, pe stâlpiori plutitoare, cu puţin deasupra nivelului oglinzii apei (10-15 cm) şi, respectiv, peoglinda apei. Dimensiunile de cca. 1,0x1,0 m sau 0,80x1,20 m sunt potrivite.Aceste platforme sunt căutate de raţe, în special în perioada în care au bobocimici, pentru a se odihni, a se însori şi pentru a-şi zvânta penajul.Deoarece bobocii pot urca greu pe platformele aşezate pe pari, mai ales cândoglinda apei scade cu mai mult de 10-20 cm sub acestea, apare necesară amenajareaunor scăriţe de urcare, pe părţile laterale ale platformei. Scăriţele constau în scânduripoziţionate oblic, cu traverse bătute des pe partea lor superioară, aşa încât şi puii să sepoată căţăra fără probleme.Pe astfel de platforme de odihnă pot fi instalate şi coşuri sau lădiţe pentrucuibărit, preluate repede în stăpânire de raţele sedentare.Amenajările descrise contribuie într-o oarecare măsură, alături de hrănireacomplementară şi amenajarea de cărări, la sporirea atracţiei bazinelor acvaticepentru păsările de interes cinegetic, la reţinerea acestora pe loc, la atragerea altor
- Page 86 and 87: iar abdomenul alb. Femela, mai disc
- Page 88 and 89: creştet, orientate transversal. Oc
- Page 90 and 91: Descriere: Dimorfismul sexual este
- Page 92 and 93: Vânarea trebuie efectuată cu mare
- Page 94 and 95: şi seminţe suculente, cereale de
- Page 96 and 97: La sfârşitul lunii aprilie - înc
- Page 98 and 99: Alte denumiri: Golumb, porumbel alb
- Page 100 and 101: Cuibăreşte în păduri, în parcu
- Page 102 and 103: Vânare: Vânătorii sunt conştien
- Page 104 and 105: Date fiind motivele evidenţiate ş
- Page 106 and 107: 2.4.5. Gâsca călugăriţă (Brant
- Page 108 and 109: octombrie şi pleacă în martie. A
- Page 110 and 111: Se întâlneşte de obicei în fân
- Page 112 and 113: dungi longitudinale închise la cul
- Page 114 and 115: CAPITOLUL IIIGESTIONAREA VÂNATULUI
- Page 116 and 117: anual evoluţia efectivelor speciil
- Page 118 and 119: între categoriile de vârstă juve
- Page 120 and 121: Prin însumarea efectivelor reale s
- Page 122 and 123: eproducţie, trebuie ocrotite şi
- Page 124 and 125: permanent locurile de înnoptare, t
- Page 126 and 127: uscate, cereale etc.). De asemenea,
- Page 128 and 129: dezafectării celor devenite neutil
- Page 130 and 131: Astfel, crestele munţilor şi o pa
- Page 132 and 133: Astfel de plantaţii de ros în zon
- Page 134 and 135: Acolo unde există linii parcelare
- Page 138 and 139: păsări de apă aflate în pasaj
- Page 140 and 141: procurarea şi transportul material
- Page 142 and 143: Asemenea crescătoriilor tradiţion
- Page 144 and 145: aprobat ordonanţele şi hotărâri
- Page 146 and 147: speciale de conservare a unor mamif
- Page 148 and 149: - amenajarea de scăldători uscate
- Page 150 and 151: neglijenţă, fondului cinegetic. M
- Page 152 and 153: CAPITOLUL IVPRACTICA VÂNĂTORII4.1
- Page 154 and 155: ezultate la vânarea speciilor de c
- Page 156 and 157: de câte 50 m de sfoară cu stegule
- Page 158 and 159: Profilul interior al ţevilor cupri
- Page 160 and 161: Lungimea patului trebuie să fie eg
- Page 162 and 163: apăsare minimă, astfel încât oc
- Page 164 and 165: la şoc şi de a opune o oarecare r
- Page 166 and 167: Presiunea dezvoltată de pulbere î
- Page 168 and 169: incluse în containere inverse se p
- Page 170 and 171: La tirul cu arma cu glonţ, spre de
- Page 172 and 173: arma nu este nici justă, nici prec
- Page 174 and 175: etonul (epagnelul Breton); pudel-po
- Page 176 and 177: în desişuri, aportează foarte bi
- Page 178 and 179: 4.3.4. Întreţinerea şi îngrijir
- Page 180 and 181: specializaţi. Din acelaşi motiv s
- Page 182 and 183: tocul din pânză sau din alte mate
- Page 184 and 185: 1-2 zile mai devreme, când organiz
O hrănire regulată, cu diverse boabe şi seminţe, favorizează concentrarearaţelor indigene, dar reţine şi păsările aflate în trecere, care vor fi atrase <strong>de</strong> hranăşi <strong>de</strong> prezenţa semenelor acestora.Numai că, în condiţiile concrete din România, hrănirea cea mai eficientă dintimpul iernii se restrânge doar la apele care nu îngheaţă.De aceea, <strong>pentru</strong> hrănirea raţelor iarna sunt foarte importante izvoarele caremenţin ochiuri <strong>de</strong> apă, izbucurile din <strong>de</strong>presiuni, canalele şi pâraiele molcome permanent<strong>de</strong>zgheţate, gurile <strong>de</strong> apă etc.La gurile <strong>de</strong> apă, hrana se poate administra şi prin răspândire pe gheaţa din jur,dar în acest caz, ca şi în cazul hrănirii <strong>de</strong> pe mal, o parte din hrană este furată <strong>de</strong> altespecii <strong>de</strong> păsări (ciori şi coţofene, păsări cântătoare etc.).Pentru economie <strong>de</strong> hrană şi eficienţă a hrănirii oriun<strong>de</strong> apa nu îngheaţă iarna şieste liniştită la suprafaţă, precum şi în ochiurile <strong>de</strong> apă adâncă din interiorul vegetaţieiacvatice, se recomandă amenajarea „meselor <strong>pentru</strong> servit hrană”. Acestea nu suntaltceva <strong>de</strong>cât platforme orizontale din scândură, <strong>de</strong> 2x2 m, amplasate la 10-20 cm subnivelul oglinzii apei, pe stâlpi <strong>de</strong> lemn înfipţi în cuveta bazinului. De jur împrejurulplatformei sunt bătute scânduri mai înalte <strong>pentru</strong> a împiedica risipirea hranei în apaadâncă.După a primă amenajare sumară a unui teren, cu cărări <strong>de</strong> <strong>de</strong>plasare şi puncte <strong>de</strong>hrănire <strong>pentru</strong> păsările acvatice, şi după observaţii privind comportamentul acestorpăsări se vor trage concluzii interesante în scopul completării şi <strong>de</strong>finitivăriiamenajărilor concepute iniţial.Succesul <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> amplasarea punctelor <strong>de</strong> hrănire şi a meselor în locuria<strong>de</strong>cvate, ferite <strong>de</strong> <strong>de</strong>ranj din partea omului şi a prădătorilor.Un sfat însă: nu trebuie profitat <strong>de</strong> atracţia exercitată <strong>de</strong> hrană asupra păsăriloracvatice în perioa<strong>de</strong>le <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> dificile <strong>pentru</strong> acestea, doar <strong>pentru</strong> a vă satisfacepasiunea! Legea interzice vânarea păsărilor <strong>de</strong> baltă la gurile <strong>de</strong> apă, iar etica impunehrănirea vânatului (cu pene) aflat la limita dintre viaţă şi moarte, fără a profita <strong>de</strong>această slăbiciune temporară a lui <strong>pentru</strong> a realiza tablouri (ruşinoase) <strong>de</strong> vânătoare.Locurile <strong>de</strong> odihnă, <strong>de</strong> zvântare şi eventual <strong>de</strong> nidificare constituie o altăcategorie <strong>de</strong> amenajări. În interiorul vegetaţiei acvatice înalte (stuf şi papură) existăochiuri <strong>de</strong> apă liniştită, ferite <strong>de</strong> vânt şi <strong>de</strong> <strong>de</strong>ranj din partea omului şi din partea unordăunători naturali ai păsărilor acvatice, în care pot fi amenajate platforme mici, pe stâlpiori plutitoare, cu puţin <strong>de</strong>asupra nivelului oglinzii apei (10-15 cm) şi, respectiv, peoglinda apei. Dimensiunile <strong>de</strong> cca. 1,0x1,0 m sau 0,80x1,20 m sunt potrivite.Aceste platforme sunt căutate <strong>de</strong> raţe, în special în perioada în care au bobocimici, <strong>pentru</strong> a se odihni, a se însori şi <strong>pentru</strong> a-şi zvânta penajul.Deoarece bobocii pot urca greu pe platformele aşezate pe pari, mai ales cândoglinda apei sca<strong>de</strong> cu mai mult <strong>de</strong> 10-20 cm sub acestea, apare necesară amenajareaunor scăriţe <strong>de</strong> urcare, pe părţile laterale ale platformei. Scăriţele constau în scânduripoziţionate oblic, cu traverse bătute <strong>de</strong>s pe partea lor superioară, aşa încât şi puii să sepoată căţăra fără probleme.Pe astfel <strong>de</strong> platforme <strong>de</strong> odihnă pot fi instalate şi coşuri sau lădiţe <strong>pentru</strong>cuibărit, preluate repe<strong>de</strong> în stăpânire <strong>de</strong> raţele se<strong>de</strong>ntare.Amenajările <strong>de</strong>scrise contribuie într-o oarecare măsură, alături <strong>de</strong> hrănireacomplementară şi amenajarea <strong>de</strong> cărări, la sporirea atracţiei bazinelor acvatice<strong>pentru</strong> păsările <strong>de</strong> interes cinegetic, la reţinerea acestora pe loc, la atragerea altor