Acolo un<strong>de</strong> există linii parcelare suficient <strong>de</strong> late şi <strong>de</strong> însorite sau suprafeţea<strong>de</strong>cvate <strong>de</strong>stinate a fi folosite ca ogoare <strong>de</strong> hrană, se impune şi cultivarea acestora.Asupra acestui aspect sunt multe <strong>de</strong> spus. Ogoarele <strong>de</strong> hrană trebuie să asigure resurse<strong>de</strong> hrană ver<strong>de</strong> în special toamna, iarna şi primăvara, <strong>de</strong>oarece în restul anului hrana nueste <strong>de</strong>ficitară <strong>pentru</strong> vânat. De asemenea, din culturile instalate se pot recolta cereale şisuculente atunci când nu sunt lăsate <strong>pentru</strong> consum pe loc.Având în ve<strong>de</strong>re acest interes, consi<strong>de</strong>răm că triticalele, grâul, ovăzul, rapiţa şivarza furajeră, cultivate toamna <strong>de</strong>vreme, sunt foarte indicate <strong>pentru</strong> cultivareaogoarelor <strong>de</strong> hrană, cerealele putând fi recoltate în anul următor. Sfecla, sorgul şiporumbul nu sunt nici ele lipsite <strong>de</strong> interes, în<strong>de</strong>osebi în terenurile ferite şi luminate, dartrebuie avută în ve<strong>de</strong>re necesitatea prăşirii şi răririi acestora, într-o perioadă în caremâna <strong>de</strong> lucru este <strong>de</strong>ficitară.În terenurile cu mistreţi se impune a fi luate în consi<strong>de</strong>rare culturile <strong>de</strong>topinambur, căutate şi <strong>de</strong> căprior şi <strong>de</strong> iepure, atât <strong>pentru</strong> bulbul scos la suprafaţă, cât şi<strong>pentru</strong> tulpina fragedă ori frunzarul recoltat în luna septembrie după maturarea bulbului.Liniile mai umbrite, care din păcate abundă în pădurile din câmpie, nu pot ficultivate cu asemenea plante. Pe acestea se vor instala plantaţii complexe <strong>de</strong> ros,alcătuite din benzi alternative <strong>de</strong> mălin, salbă moale, lemn câinesc, sparţium, răchită şialte asemenea plante care se pretează la recepare periodică, aşa încât să se creeze unsurplus <strong>de</strong> hrană, dar şi un adăpost favorabil vânatului plantivor. La marginea pădurii seimpune a fi instalat păducel şi măceş <strong>pentru</strong> adăpost şi producţia anuală <strong>de</strong> fructe, iarspre mijlocul liniei, în benzi paralele, celelalte specii forestiere enumerate, care sepretează la recepare, <strong>pentru</strong> producţie <strong>de</strong> lujeri. Asemănător se pot amenaja şisuprafeţele <strong>de</strong> sub liniile <strong>de</strong> înaltă tensiune.Amenajarea terenului agricol din jurul pădurii cu observatoare înalte şi <strong>de</strong>-alungul drumurilor <strong>de</strong> pământ cu hrănitori temporare <strong>pentru</strong> iepure conferă suprafeţeiterenului agricol un aspect <strong>de</strong> bună gospodărire cinegetică.Pentru creşterea productivităţii fondurilor <strong>de</strong> vânătoare din zona <strong>de</strong> câmpie suntposibile şi alte amenajări.Instalarea unor boscheţi din plante care produc seminţe sau lujeri <strong>pentru</strong> ros substâlpii <strong>de</strong> înaltă tensiune îmbunătăţesc, <strong>de</strong> exemplu, condiţiile <strong>de</strong> hrănire şi adăpost<strong>pentru</strong> iepure, fazan şi potârniche. Speciile forestiere din care pot fi constituiţi boscheţiisunt: măceşul, păducelul, sparţium, salba moale, lemnul câinesc, mălinul, corcoduşuletc.Gardurile vii din dracilă, măceş şi păducel, instalate limitrof per<strong>de</strong>lelorforestiere, şanţurilor părăsite şi chiar drumurilor, precum şi gardurile vii din jurulproprietăţilor amenajate din astfel <strong>de</strong> plante oferă un surplus <strong>de</strong> adăpost şi <strong>de</strong> hrană<strong>pentru</strong> fazan, potârniche şi iepure.În sfârşit, remizele <strong>pentru</strong> vânat, constând în astfel <strong>de</strong> plantaţii <strong>de</strong> ros instalatepe terenuri <strong>de</strong>gradate, au un rezultat remarcabil, mai ales atunci când în interiorulacestora se amenajează hrănitori, sărării şi, eventual, adăpători.Fără a avea pretenţia <strong>de</strong>-a fi epuizat toate amenajările la care se preteazăfondurile <strong>de</strong> vânătoare din zona uscată <strong>de</strong> câmpie, au fost prezentate câteva modalităţiprin care se poate îmbunătăţi calitatea acestora şi se poate ridica bonitatea cinegetică.Amenajarea stufărişurilor şi a terenurilor pârloagă din interiorul câmpuluicultivat agricol <strong>de</strong>vine interesantă şi este relativ simplă, dar foarte eficientă, <strong>pentru</strong>
ocrotirea fazanului şi vânarea acestuia. Stufărişurile şi pârloagele întinse pot adăposti şimistreţi, căpriori şi cerbi lopătari, vulpi şi şacali, potârnichi etc.Cea mai simplă amenajare a unor astfel <strong>de</strong> terenuri constă în <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea cutractorul, prin discuire, a unor linii <strong>de</strong> vânătoare, care se întretaie între ele, <strong>de</strong>limitândsuprafeţe dreptunghiulare <strong>de</strong> cca. 250x500 m sau puţin mai mari. Dacă stufărişul esteîntins <strong>de</strong>-a lungul unei văi, atunci se poate secţiona doar transversal, la distanţe <strong>de</strong> 300-500 m secţiune <strong>de</strong> secţiune.În interiorul fiecărei suprafeţe astfel <strong>de</strong>limitate, se amenajează câte 2-4 hrănitoritemporare <strong>pentru</strong> fazani şi potârnichi, câte o hrănitoare <strong>de</strong> cervi<strong>de</strong> şi, eventual, câte unloc <strong>de</strong> hrănire <strong>pentru</strong> mistreţi.Peste vânatul care se găseşte în mod natural pe aceste suprafeţe, se pot populacu succes fazani, aşa încât astfel <strong>de</strong> terenuri pot <strong>de</strong>veni cu mult mai favorabile culturiivânatului <strong>de</strong>cât pădurea. În aceste suprafeţe se strâng <strong>de</strong> regulă şi vulpi, şacali şi pisicisălbatice, care se pot vâna uşor în aceste condiţii.Pe liniile din anul prece<strong>de</strong>nt apare <strong>de</strong> regulă spontan cânepa sălbatică, foartecăutată <strong>de</strong> fazani şi potârnichi. În terenurile care se pretează, este indicată însăsupraînsămânţarea liniilor discuite cu cânepă sălbatică, mei, sorg etc., iar în interiorulsuprafeţelor mai întinse, care se pretează, pot fi instalate astfel <strong>de</strong> culturi „în tablă <strong>de</strong>şah”.Noile linii <strong>de</strong> vânătoare se vor tăia în anul următor, paralel cu vechile linii,<strong>pentru</strong> a nu distruge sursa naturală <strong>de</strong> hrană astfel instalată.Amenajarea zonelor ume<strong>de</strong> din interiorul fondurilor <strong>de</strong> vânătoare este, <strong>de</strong>asemenea, foarte interesantă <strong>pentru</strong> concentrarea păsărilor limicole în timpul pasajuluişi atragerea celor <strong>de</strong> apă.Păsările limicole, dintre care cea mai interesantă <strong>pentru</strong> vânători rămânebecaţina comună, sunt atrase <strong>de</strong> turbării, mlaştini şi margini <strong>de</strong> bălţi, lacuri, iazuri şiheleştee, dacă apa nu este mai adâncă <strong>de</strong> 5-10 cm, iar vegetaţia erbacee nu este maiînaltă <strong>de</strong> 10-20 cm.Aceste suprafeţe propice <strong>pentru</strong> becaţine, vizitate atât primăvara cât şi toamnaîn timpul pasajului, pot fi amenajate <strong>pentru</strong> atragerea şi reţinerea mai în<strong>de</strong>lungată apăsărilor limicole prin lucrări relativ simple, dintre care enumerăm:- cosirea vegetaţiei la 10-20 cm <strong>de</strong>asupra nivelului apei, la marginea bălţilor şilacurilor, în coada iazurilor şi heleşteelor şi chiar pe unele porţiuni din turbării şimlaştini, dar fără a exagera în sensul <strong>de</strong> a extin<strong>de</strong> suprafaţa cosită dincolo <strong>de</strong> adâncimea<strong>de</strong> 5-10 cm a oglinzii apei;- introducerea animalelor la păşunat în astfel <strong>de</strong> porţiuni <strong>de</strong> teren umed, <strong>pentru</strong> ada naştere la breşe în vegetaţie şi a mări efectul <strong>de</strong> lizieră apă-sol, <strong>pentru</strong> crearea <strong>de</strong>gropi şi muşuroaie datorită călcării pământului moale cu copitele şi <strong>pentru</strong> a contribui lafertilizarea suprafeţei respective prin intermediul <strong>de</strong>jecţiilor acestor animale;- <strong>de</strong>punerea, din vreme, <strong>de</strong> grămăjoare <strong>de</strong> gunoi în astfel <strong>de</strong> benzi cosite, <strong>pentru</strong>a favoriza fertilizarea terenurilor şi înmulţirea nevertebratelor ce constituie hrană <strong>pentru</strong>becaţine şi alte specii limicole; în ve<strong>de</strong>rea îmbunătăţirii capacităţii <strong>de</strong> hrănire a terenului<strong>pentru</strong> becaţine, în loc <strong>de</strong> gunoi se pot folosi şi resturi animaliere, cum ar fi sângele,intestinele şi capetele <strong>de</strong> animale etc.Becaţinele apreciază astfel <strong>de</strong> terenuri care le oferă hrană naturală dinabun<strong>de</strong>nţă, motiv <strong>pentru</strong> care se opresc din pasaj şi se concentrează, <strong>pentru</strong> multăvreme, în efective nebănuit <strong>de</strong> mari.
- Page 3 and 4:
2.3. Păsări protejate, la care v
- Page 5 and 6:
4.2.10. Verificarea armelor de vân
- Page 7 and 8:
Din anul 1996, de pregătirea candi
- Page 10 and 11:
iodiversităţii florei şi faunei
- Page 12 and 13:
iniţiativa unor uzurpatori, care
- Page 14 and 15:
populaţii vegetale şi animale, ca
- Page 16 and 17:
sistematic, ţinând seama de rapor
- Page 18 and 19:
Comportamentul de igienă, de confo
- Page 20 and 21:
comportament se manifestă periodic
- Page 22 and 23:
Astfel, capul, mai mult sau mai pu
- Page 24 and 25:
tegumentare care oferă prima prote
- Page 26 and 27:
stare să sesizeze mişcarea prăzi
- Page 28 and 29:
Iniţial, vânatul mare, cunoscut
- Page 30 and 31:
hârciogul (Cricetus cricetus L.)*.
- Page 32 and 33:
subfamilia Tadornidae, care cuprind
- Page 34 and 35:
coţofana (Pica pica L.); stăncuţ
- Page 36 and 37:
Sunete: Sunt diferite de la o situa
- Page 38 and 39:
domestice, deranjului în locurile
- Page 40 and 41:
arealul lui. Atunci când arealuril
- Page 42 and 43:
fructele de lemn câinesc, de măce
- Page 44 and 45:
Importantă este existenţa locuril
- Page 46 and 47:
Reproducere: Ambele sexe ating matu
- Page 48 and 49:
Duşmani: Lupii sunt duşmanii prin
- Page 50 and 51:
Între iepuri şi iepuroaice nu sun
- Page 52 and 53:
Longevitate: Se apreciază la maxim
- Page 54 and 55:
culoare spre vârf.Greutatea exempl
- Page 56 and 57:
îndreptate în sus. Nuanţele culo
- Page 58 and 59:
Simţuri: Văzul, mirosul şi auzul
- Page 60 and 61:
Simţuri: Este înzestrat cu un mir
- Page 62 and 63:
zona de câmpie şi în Lunca Dună
- Page 64 and 65:
2.1.17. Hermelina (Mustela erminea
- Page 66 and 67:
Habitat: Mediul cel mai propice de
- Page 68 and 69:
Alte denumiri: castor european, bib
- Page 70 and 71:
deveni la un moment dat explozivă,
- Page 72 and 73:
culcuşul pentru iernat. În căuta
- Page 74 and 75:
apropiate decât la câine. La trap
- Page 76 and 77:
cioturi, pe arbori tăiaţi, pe bă
- Page 78 and 79:
Denumiri: Vidră, lutră, pui de vi
- Page 80 and 81:
Alte denumiri: Gâscă mare, gânsa
- Page 82 and 83:
Alte denumiri: Raţă sălbatică m
- Page 84 and 85: Perioada de vânare este cuprinsă
- Page 86 and 87: iar abdomenul alb. Femela, mai disc
- Page 88 and 89: creştet, orientate transversal. Oc
- Page 90 and 91: Descriere: Dimorfismul sexual este
- Page 92 and 93: Vânarea trebuie efectuată cu mare
- Page 94 and 95: şi seminţe suculente, cereale de
- Page 96 and 97: La sfârşitul lunii aprilie - înc
- Page 98 and 99: Alte denumiri: Golumb, porumbel alb
- Page 100 and 101: Cuibăreşte în păduri, în parcu
- Page 102 and 103: Vânare: Vânătorii sunt conştien
- Page 104 and 105: Date fiind motivele evidenţiate ş
- Page 106 and 107: 2.4.5. Gâsca călugăriţă (Brant
- Page 108 and 109: octombrie şi pleacă în martie. A
- Page 110 and 111: Se întâlneşte de obicei în fân
- Page 112 and 113: dungi longitudinale închise la cul
- Page 114 and 115: CAPITOLUL IIIGESTIONAREA VÂNATULUI
- Page 116 and 117: anual evoluţia efectivelor speciil
- Page 118 and 119: între categoriile de vârstă juve
- Page 120 and 121: Prin însumarea efectivelor reale s
- Page 122 and 123: eproducţie, trebuie ocrotite şi
- Page 124 and 125: permanent locurile de înnoptare, t
- Page 126 and 127: uscate, cereale etc.). De asemenea,
- Page 128 and 129: dezafectării celor devenite neutil
- Page 130 and 131: Astfel, crestele munţilor şi o pa
- Page 132 and 133: Astfel de plantaţii de ros în zon
- Page 136 and 137: Anatidele şi alte specii de păsă
- Page 138 and 139: păsări de apă aflate în pasaj
- Page 140 and 141: procurarea şi transportul material
- Page 142 and 143: Asemenea crescătoriilor tradiţion
- Page 144 and 145: aprobat ordonanţele şi hotărâri
- Page 146 and 147: speciale de conservare a unor mamif
- Page 148 and 149: - amenajarea de scăldători uscate
- Page 150 and 151: neglijenţă, fondului cinegetic. M
- Page 152 and 153: CAPITOLUL IVPRACTICA VÂNĂTORII4.1
- Page 154 and 155: ezultate la vânarea speciilor de c
- Page 156 and 157: de câte 50 m de sfoară cu stegule
- Page 158 and 159: Profilul interior al ţevilor cupri
- Page 160 and 161: Lungimea patului trebuie să fie eg
- Page 162 and 163: apăsare minimă, astfel încât oc
- Page 164 and 165: la şoc şi de a opune o oarecare r
- Page 166 and 167: Presiunea dezvoltată de pulbere î
- Page 168 and 169: incluse în containere inverse se p
- Page 170 and 171: La tirul cu arma cu glonţ, spre de
- Page 172 and 173: arma nu este nici justă, nici prec
- Page 174 and 175: etonul (epagnelul Breton); pudel-po
- Page 176 and 177: în desişuri, aportează foarte bi
- Page 178 and 179: 4.3.4. Întreţinerea şi îngrijir
- Page 180 and 181: specializaţi. Din acelaşi motiv s
- Page 182 and 183: tocul din pânză sau din alte mate
- Page 184 and 185:
1-2 zile mai devreme, când organiz
- Page 186 and 187:
Păsările. Lovite în plămân, fi
- Page 188 and 189:
deplasare al acestuia - cât de gra
- Page 190 and 191:
Dacă răcirea nu se face corect, m
- Page 192 and 193:
desconsiderând cultura cinegetică
- Page 194 and 195:
singure în privinţa acestor promo
- Page 196 and 197:
Atâta timp cât progresul tehnic a
- Page 198 and 199:
Nimeni nu are nimic împotriva serv
- Page 200 and 201:
În timpul actului vânătorii, arm
- Page 202 and 203:
dacă foloseşti chemători, nu abu
- Page 204 and 205:
Desigur că regulile de bună camar
- Page 206 and 207:
adună vânatul mic împuşcat lân
- Page 208 and 209:
Când totul este gata, vânătorii
- Page 210 and 211:
nici lăudăroşenia şi nici minci
- Page 212 and 213:
Incertitudinile care se amplifică,
- Page 214 and 215:
Convenţia condiţionează practic
- Page 216 and 217:
La 21 decembrie 1998, Consiliul Eur
- Page 218 and 219:
de nidificare şi pe parcursul înt
- Page 220 and 221:
anexa II /1 - cuprinde speciile de
- Page 222 and 223:
asistarea Comisiei Europene de un C
- Page 224 and 225:
neocupate, precum în vechiul drept
- Page 226 and 227:
În 21 august 1786, împăratul Ios
- Page 228 and 229:
ealizat prin Legea pentru protecţi
- Page 230 and 231:
fondul cinegetic naţional care cup
- Page 232 and 233:
Cap. I. - Principii şi dispoziţii
- Page 234 and 235:
Anexa IV - Zone construite.Fără a
- Page 236 and 237:
folosirea animalelor în scopuri ş
- Page 238 and 239:
CAPITOLUL IIStructura A.G.V.P.S.Art
- Page 240 and 241:
i) aprobă organigrama, statul de f
- Page 242 and 243:
(2) Pot deveni membre ale A.G.V.P.S
- Page 244 and 245:
e) fac dovada existenţei sediului
- Page 246 and 247:
decursul unui an calendaristic îş
- Page 248 and 249:
24. Şelaru, N. - Mistreţul - mono