Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS
Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS
Astfel de plantaţii de ros în zona pădurilor de răşinoase şi de amestec se potinstala în poienile destinate hrănirii vânatului, prea umbrite ori situate pe soluri preascheletice ca să poată fi cultivate sau folosite ca fâneaţă de calitate. De asemenea, se potinstala sub liniile de înaltă tensiune. Prin plantarea acestor suprafeţe în scheme dese, cuspartium, salcie căprească, soc, sorb păsăresc şi alte specii forestiere adecvate, grupateîn funcţie de substrat şi luminozitate, precum şi prin aportul natural în specii spontane(arin, plop tremurător, mesteacăn etc.) se creează, în scurt timp, o plantaţie deasă, careoferă vânatului o cantitate mare de lujeri tineri, în condiţiile în care periodic serecepează câte o bandă din aceasta.Plantaţiile de ros, neglijate până acum, sunt cu mult mai importante şi maiieftine pentru hrănirea naturală a vânatului plantivor decât fânurile, frunzarele şiconcentratele, mai ales în perspectiva extinderii păşunatului în pădurile retrocedate.3.7.3. Amenajarea fondurilor de vânătoare din zona de dealÎn zona de deal, unde proporţia pădurilor de foioase este redusă la mai puţin de50% din suprafaţa totală a fondurilor de vânătoare, apar mai extinse păşunile, fâneţele,culturile de cartofi, ovăz şi porumb, plantaţiile pomicole şi chiar viticole etc.Eterogenitatea habitatelor din zona de deal este accentuată de multitudineaporţiunilor de teren degradat, de luncile neîndiguite dar împădurite ale râurilor, delocalităţile mai puţin sistematizate răspândite aparent haotic etc.Habitatul vânatului este mult mai diversificat şi odată cu acesta este maidiversificată şi fauna de interes cinegetic. Speciile de interes vânătoresc caracteristicezonei sunt mistreţul, căpriorul, iepurele, vulpea, pisica sălbatică, viezurele, jderii şipotârnichea. Frecvent coboară în zonă cerbul comun, ursul, lupul şi chiar râsul, iaruneori urcă fazanul.În condiţiile de habitat expuse, modul de dotare a fondurilor de vânătoare depână acum cu construcţii vânătoreşti (cabane de vânătoare şi bordeie de pândă),instalaţii vânătoreşti (hrănitori pentru cervide, fazani şi potârnichi, observatoare pentrucăprior, sărării etc.) şi amenajări vânătoreşti (poteci de vânătoare şi ogoare de hrană) s-adovedit potrivit.Totuşi, din motive pragmatice şi de eficienţă, se vor face următoarelerecomandări şi precizări: nu trebuie exagerat în privinţa numărului de hrănitori pentru cervide;normativele sunt acoperitoare din acest punct de vedere; hrănitorile se impune a firăspândite în toate trupurile mai importante de pădure şi amplasate în locuri uşoraccesibile cu hrană iarna; în apropierea hrănitorilor sau sub acoperişul lor, la adăpost deploaie şi zăpadă, să fie amenajate sărării; hrănitorile pentru potârnichi, uitate complet în ultima perioadă, trebuieamplasate în locuri populate cu această specie şi alimentate periodic cu hranăcomplementară pentru întreg efectivul existent; ele pot avea rezultate nebănuit de bune,deoarece potârnichea este una dintre speciile care reacţionează cel mai favorabil lahrănirea complementară; observatoarele înalte, amplasate în poieni şi la margine de culturi, precum şiobservatoarele improvizate în arbori, oriunde este un loc potrivit pentru pânda lacăprior, întregesc, alături de potecile de vânătoare, imaginea de fond de vânătoare binegospodărit;
pentru vânarea vulpilor şi lupilor, ultimii deosebit de păgubitori în afaraarealului lor tradiţional, sunt indicate bordeiele de pândă; ogoarele de hrană cu topinambur, înfiinţate în special pentru mistreţi, atrag înegală măsură şi căpriorul; partea aeriană a plantei, cosită şi făcută căpiţă după formareabulbului (luna septembrie), constituie un furaj de bună calitate, la fel de căutat ca şilucerna; remizele pentru vânat, constând în suprafeţe de teren degradat pe care suntinstalate plantaţii de ros, pot transforma anumite porţiuni de teren neproductiv cinegeticîn zone cu concentrare maximă pentru căprior, iepure, vulpe etc.; oricum, plantaţiile deros cu plante forestiere adecvate (salcie, plop tremurător, lemn câinesc, carpen, salbă,mălin, spartium, sălcioară etc.), recepate periodic, au şi aduc o contribuţie de seamă lahrănirea vânatului plantivor iarna; de asemenea, sunt importanţi în hrana vânatuluicireşii sălbatici, corcoduşii, merii şi perii pădureţi, nucii, prunii, alunii şi alte speciiproducătoare de fructe, motiv pentru care se impune a fi introduse la marginea nordicăa plantaţiilor de ros.în zonele secetoase sau în perioadele secetoase, o atenţie aparte trebuieacordată şi apei pentru băut, motiv pentru care izvoarele din pădure şi din locurileaccesibile vânatului din afara acesteia trebuie atent urmărite şi desfundate; în rarelesituaţii de criză se impune amenajarea de jgheaburi lângă fântâni şi umplerea periodicăsau zilnică cu apă a acestora.Fără a detalia subiectul, se impune aprecierea că bonitatea terenurilor din zonade deal poate fi crescută mult prin măsuri de bună gospodărire, ieftine şi la îndemânavânătorilor.3.7.4. Amenajarea fondurilor de vânătoare din zona de câmpieCoborând altitudinal în zona colinară şi de câmpie, se constată că procentul deteren împădurit scade, după cum scade şi suprafaţa păşunilor, fâneţelor şi plantaţiilorpomicole, locul lor fiind luat de culturi agricole diverse şi de vii. În unele fonduri devânătoare din zona de câmpie se găsesc răspândite insular şi suprafeţe relativ întinse debălţi, lacuri, iazuri, heleştee şi chiar rămăşiţe de mlaştini, precum şi stufărişuri.Speciile de vânat cel mai bine reprezentate în aceste zone sunt: iepurele,căpriorul, vulpea, fazanul şi potârnichea, dar sunt întâlnite şi multe alte specii precummistreţul, şacalul, pisica sălbatică, viezurele, cerbul comun şi, insular, cerbul lopătar,vidra şi bizamul în mediul acvatic, apoi în trecere, o multitudine de specii migratoare,oaspeţi de iarnă sau oaspeţi de vară.Având în vedere speciile de vânat şi biotopurile specifice zonei, apreciem căamenajarea pădurilor din câmpie, din punct de vedere cinegetic, este parţial realizată, însensul că sunt edificate un număr minim de hrănitori de cervide şi de sărării, iar înunele păduri şi un număr satisfăcător de observatoare.Pentru o amenajare completă a pădurilor din zona de câmpie, pe lângăhrănitorile de cervide, sărăriile şi observatoarele existente mai trebuie amenajateobservatoare înalte la intersecţiile de linii parcelare sau la marginea ogoarelor de hrană,precum şi multe observatoare improvizate pentru căprior, în aşa fel încât aceştia săpoată fi observaţi în majoritatea punctelor în care pot apărea la hrană. O reţea de potecişi eventual 1-2 puncte de adăpare cu apă, în fiecare trup de pădure sau în imediata luiapropiere, ar completa lista amenajărilor ce se impun a fi făcute la adăpostul pădurii.
- Page 82 and 83: Alte denumiri: Raţă sălbatică m
- Page 84 and 85: Perioada de vânare este cuprinsă
- Page 86 and 87: iar abdomenul alb. Femela, mai disc
- Page 88 and 89: creştet, orientate transversal. Oc
- Page 90 and 91: Descriere: Dimorfismul sexual este
- Page 92 and 93: Vânarea trebuie efectuată cu mare
- Page 94 and 95: şi seminţe suculente, cereale de
- Page 96 and 97: La sfârşitul lunii aprilie - înc
- Page 98 and 99: Alte denumiri: Golumb, porumbel alb
- Page 100 and 101: Cuibăreşte în păduri, în parcu
- Page 102 and 103: Vânare: Vânătorii sunt conştien
- Page 104 and 105: Date fiind motivele evidenţiate ş
- Page 106 and 107: 2.4.5. Gâsca călugăriţă (Brant
- Page 108 and 109: octombrie şi pleacă în martie. A
- Page 110 and 111: Se întâlneşte de obicei în fân
- Page 112 and 113: dungi longitudinale închise la cul
- Page 114 and 115: CAPITOLUL IIIGESTIONAREA VÂNATULUI
- Page 116 and 117: anual evoluţia efectivelor speciil
- Page 118 and 119: între categoriile de vârstă juve
- Page 120 and 121: Prin însumarea efectivelor reale s
- Page 122 and 123: eproducţie, trebuie ocrotite şi
- Page 124 and 125: permanent locurile de înnoptare, t
- Page 126 and 127: uscate, cereale etc.). De asemenea,
- Page 128 and 129: dezafectării celor devenite neutil
- Page 130 and 131: Astfel, crestele munţilor şi o pa
- Page 134 and 135: Acolo unde există linii parcelare
- Page 136 and 137: Anatidele şi alte specii de păsă
- Page 138 and 139: păsări de apă aflate în pasaj
- Page 140 and 141: procurarea şi transportul material
- Page 142 and 143: Asemenea crescătoriilor tradiţion
- Page 144 and 145: aprobat ordonanţele şi hotărâri
- Page 146 and 147: speciale de conservare a unor mamif
- Page 148 and 149: - amenajarea de scăldători uscate
- Page 150 and 151: neglijenţă, fondului cinegetic. M
- Page 152 and 153: CAPITOLUL IVPRACTICA VÂNĂTORII4.1
- Page 154 and 155: ezultate la vânarea speciilor de c
- Page 156 and 157: de câte 50 m de sfoară cu stegule
- Page 158 and 159: Profilul interior al ţevilor cupri
- Page 160 and 161: Lungimea patului trebuie să fie eg
- Page 162 and 163: apăsare minimă, astfel încât oc
- Page 164 and 165: la şoc şi de a opune o oarecare r
- Page 166 and 167: Presiunea dezvoltată de pulbere î
- Page 168 and 169: incluse în containere inverse se p
- Page 170 and 171: La tirul cu arma cu glonţ, spre de
- Page 172 and 173: arma nu este nici justă, nici prec
- Page 174 and 175: etonul (epagnelul Breton); pudel-po
- Page 176 and 177: în desişuri, aportează foarte bi
- Page 178 and 179: 4.3.4. Întreţinerea şi îngrijir
- Page 180 and 181: specializaţi. Din acelaşi motiv s
<strong>pentru</strong> vânarea vulpilor şi lupilor, ultimii <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> păgubitori în afaraarealului lor tradiţional, sunt indicate bor<strong>de</strong>iele <strong>de</strong> pândă; ogoarele <strong>de</strong> hrană cu topinambur, înfiinţate în special <strong>pentru</strong> mistreţi, atrag înegală măsură şi căpriorul; partea aeriană a plantei, cosită şi făcută căpiţă după formareabulbului (luna septembrie), constituie un furaj <strong>de</strong> bună calitate, la fel <strong>de</strong> căutat ca şilucerna; remizele <strong>pentru</strong> vânat, constând în suprafeţe <strong>de</strong> teren <strong>de</strong>gradat pe care suntinstalate plantaţii <strong>de</strong> ros, pot transforma anumite porţiuni <strong>de</strong> teren neproductiv cinegeticîn zone cu concentrare maximă <strong>pentru</strong> căprior, iepure, vulpe etc.; oricum, plantaţiile <strong>de</strong>ros cu plante forestiere a<strong>de</strong>cvate (salcie, plop tremurător, lemn câinesc, carpen, salbă,mălin, spartium, sălcioară etc.), recepate periodic, au şi aduc o contribuţie <strong>de</strong> seamă lahrănirea vânatului plantivor iarna; <strong>de</strong> asemenea, sunt importanţi în hrana vânatuluicireşii sălbatici, corcoduşii, merii şi perii pădureţi, nucii, prunii, alunii şi alte speciiproducătoare <strong>de</strong> fructe, motiv <strong>pentru</strong> care se impune a fi introduse la marginea nordicăa plantaţiilor <strong>de</strong> ros.în zonele secetoase sau în perioa<strong>de</strong>le secetoase, o atenţie aparte trebuieacordată şi apei <strong>pentru</strong> băut, motiv <strong>pentru</strong> care izvoarele din pădure şi din locurileaccesibile vânatului din afara acesteia trebuie atent urmărite şi <strong>de</strong>sfundate; în rarelesituaţii <strong>de</strong> criză se impune amenajarea <strong>de</strong> jgheaburi lângă fântâni şi umplerea periodicăsau zilnică cu apă a acestora.Fără a <strong>de</strong>talia subiectul, se impune aprecierea că bonitatea terenurilor din zona<strong>de</strong> <strong>de</strong>al poate fi crescută mult prin măsuri <strong>de</strong> bună gospodărire, ieftine şi la în<strong>de</strong>mânavânătorilor.3.7.4. Amenajarea fondurilor <strong>de</strong> vânătoare din zona <strong>de</strong> câmpieCoborând altitudinal în zona colinară şi <strong>de</strong> câmpie, se constată că procentul <strong>de</strong>teren împădurit sca<strong>de</strong>, după cum sca<strong>de</strong> şi suprafaţa păşunilor, fâneţelor şi plantaţiilorpomicole, locul lor fiind luat <strong>de</strong> culturi agricole diverse şi <strong>de</strong> vii. În unele fonduri <strong>de</strong>vânătoare din zona <strong>de</strong> câmpie se găsesc răspândite insular şi suprafeţe relativ întinse <strong>de</strong>bălţi, lacuri, iazuri, heleştee şi chiar rămăşiţe <strong>de</strong> mlaştini, precum şi stufărişuri.Speciile <strong>de</strong> vânat cel mai bine reprezentate în aceste zone sunt: iepurele,căpriorul, vulpea, fazanul şi potârnichea, dar sunt întâlnite şi multe alte specii precummistreţul, şacalul, pisica sălbatică, viezurele, cerbul comun şi, insular, cerbul lopătar,vidra şi bizamul în mediul acvatic, apoi în trecere, o multitudine <strong>de</strong> specii migratoare,oaspeţi <strong>de</strong> iarnă sau oaspeţi <strong>de</strong> vară.Având în ve<strong>de</strong>re speciile <strong>de</strong> vânat şi biotopurile specifice zonei, apreciem căamenajarea pădurilor din câmpie, din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re cinegetic, este parţial realizată, însensul că sunt edificate un număr minim <strong>de</strong> hrănitori <strong>de</strong> cervi<strong>de</strong> şi <strong>de</strong> sărării, iar înunele păduri şi un număr satisfăcător <strong>de</strong> observatoare.Pentru o amenajare completă a pădurilor din zona <strong>de</strong> câmpie, pe lângăhrănitorile <strong>de</strong> cervi<strong>de</strong>, sărăriile şi observatoarele existente mai trebuie amenajateobservatoare înalte la intersecţiile <strong>de</strong> linii parcelare sau la marginea ogoarelor <strong>de</strong> hrană,precum şi multe observatoare improvizate <strong>pentru</strong> căprior, în aşa fel încât aceştia săpoată fi observaţi în majoritatea punctelor în care pot apărea la hrană. O reţea <strong>de</strong> potecişi eventual 1-2 puncte <strong>de</strong> adăpare cu apă, în fiecare trup <strong>de</strong> pădure sau în imediata luiapropiere, ar completa lista amenajărilor ce se impun a fi făcute la adăpostul pădurii.