permanent locurile <strong>de</strong> înnoptare, traseele <strong>de</strong> <strong>de</strong>plasare şi locurile <strong>de</strong> hrănire, iar dacăfactorii perturbatori persistă, să părăsească <strong>de</strong>finitiv zona; sunt observaţii a cărorvaliditate a fost confirmată <strong>de</strong> apariţia unor noi culoare <strong>de</strong> migraţie şi a unor locuri noi<strong>de</strong> oprire din pasaj în sudul ţării; pândirea raţelor şi a gâştelor în locurile <strong>de</strong> înnoptat pe apă, ceea ce <strong>de</strong>terminăschimbarea acestor locuri, chiar <strong>de</strong> a doua zi după experienţa neplăcută.Exemplificările menţionate sunt dintre cele mai cunoscute. Schimbarea locului<strong>de</strong> trai din cauza unor factori perturbatori ai liniştii este însă un fenomen frecventobservat la marea majoritate a speciilor <strong>de</strong> vânat, atunci când nu se mai simt însiguranţă.În scopul asigurării unui minimum <strong>de</strong> linişte necesar stabilizării vânatului seimpune: asigurarea unei paze eficiente <strong>pentru</strong> prevenirea braconajului, în special acelui nocturn la far şi cu ogarii, cunoscut fiind faptul că acesta este, <strong>pentru</strong> speciileprincipale <strong>de</strong> vânat se<strong>de</strong>ntar, cel mai grav şi mai păgubitor dintre toate meto<strong>de</strong>lepracticate; ţinerea sub control a efectivelor unor specii <strong>de</strong> vânat prădător şi combatereapermanentă a câinilor şi a pisicilor hoinare; organizarea raţională a vânătorilor colective, cu evitarea revenirii pe aceeaşisuprafaţă mai <strong>de</strong>vreme <strong>de</strong> 3-4 săptămâni; interzicerea vânării speciilor <strong>de</strong> pasaj în apropierea sau în locurile <strong>de</strong> înnoptat; asigurarea unor zone <strong>de</strong> refugiu temporar în ve<strong>de</strong>rea înnoptării, dar şi aiernării, <strong>pentru</strong> speciile <strong>de</strong> vânat aripat oprite temporar din pasaj pe teritoriul României; <strong>de</strong>limitarea unor zone <strong>de</strong> protecţie a vânatului, cu adăposturi naturalecorespunzătoare în cuprinsul lor, un<strong>de</strong> vânatul să fie protejat în perioada <strong>de</strong> creştere aprogeniturii; combaterea, prin orice mijloace, a păşunatului în pădurile statului; protejarea stufărişurilor, a miriştilor şi a tufărişurilor, în măsura în care sepoate realiza acest lucru prin bună înţelegere cu proprietarii <strong>de</strong> teren; crearea <strong>de</strong> remize speciale <strong>pentru</strong> adăpostirea vânatului în spaţiul agricol,în<strong>de</strong>osebi în cel impropriu <strong>pentru</strong> folosirea eficientă în alte scopuri.Fără îndoială că măsurile care se pot lua <strong>pentru</strong> asigurarea liniştii şi adăpostuluivânatului sunt mult mai numeroase şi mai variate. De la caz la caz, ele trebuie avute înve<strong>de</strong>re <strong>pentru</strong> localizarea vânatului. Altfel, toate celelalte cheltuieli făcute cueventualele populări şi cu hrănirea complementară a vânatului se pot dovedi ineficiente.3.6.3. Hrănirea complementară a vânatuluiEste <strong>de</strong> notorietate teoria conform căreia „<strong>pentru</strong> a avea vânat, trebuie asigurate,concomitent, cele trei categorii <strong>de</strong> condiţii <strong>de</strong> existenţă <strong>pentru</strong> acesta: adăpost, linişte şihrană”.Dacă fără asigurarea primelor două categorii <strong>de</strong> condiţii vânatul nu poate fistabilizat, cea <strong>de</strong> a treia este şi mai importantă, întrucât <strong>de</strong>termină în plus, princantitatea şi prin calitatea ei, plafonul efectivelor diverselor specii <strong>de</strong> vânat.De fapt, natura substratului, calitatea solului şi structura vegetaţiei <strong>de</strong>terminădiversitatea şi calitatea producţiei vegetale necesare speciilor plantivore, care, la rândullor, constituie resursă <strong>de</strong> hrană <strong>pentru</strong> speciile prădătoare. De aceea, productivitatea
cinegetică a fondurilor <strong>de</strong> vânătoare rămâne, permanent, în strânsă corelaţie cu calitateasubstratului şi a solului, precum şi cu structura vegetaţiei <strong>de</strong> pe acestea.Cele afirmate mai sus ne conduc la concluzia că gestionarii fondurilor <strong>de</strong>vânătoare pot interveni eficient în scopul creşterii productivităţii cinegetice a fondurilor<strong>de</strong> vânătoare, prin îmbunătăţirea condiţiilor <strong>de</strong> hrană ale vânatului.Problema este când şi, mai ales, cum pot interveni aceştia cu rezultat pozitiv.Având în ve<strong>de</strong>re că hrana - atât cea <strong>de</strong> natură vegetală, cât şi cea animală -<strong>de</strong>vine <strong>de</strong>ficitară doar în perioada critică <strong>de</strong> iarnă şi <strong>de</strong> iarnă-primăvară, acesta esteintervalul <strong>de</strong> timp în care trebuie intervenit prin ajutorarea hrănirii naturale a vânatuluişi prin hrănire complementară. Dar intervenţia în sensul îmbunătăţirii condiţiilornaturale <strong>de</strong> hrană <strong>pentru</strong> perioada critică se face din timp, iar cea <strong>de</strong> hrănirecomplementară la momentul oportun.Concis, intervenţiile prin care se pot îmbunătăţi condiţiile naturale <strong>de</strong> hrană, înperioada critică <strong>de</strong> iarnă-primăvară, privesc: promovarea, prin formulele <strong>de</strong> împădurire, şi protejarea, cu ocaziaoperaţiunilor culturale, a speciilor arbustive şi arborescente căutate <strong>de</strong> vânatul plantivor(salcia căprească, lemnul câinesc, salba moale, scoruşul, sparţium, plopul etc.), precumşi a speciilor forestiere producătoare <strong>de</strong> fructe şi <strong>de</strong> seminţe căutate <strong>de</strong> vânat (mărul şipărul pădureţ, stejarul şi fagul, nucul, alunul, mălinul etc.); plantarea <strong>de</strong> specii forestiere a<strong>de</strong>cvate şi <strong>de</strong> pomi fructiferi rezistenţi lacondiţiile <strong>de</strong> iarnă grea, în pâlcuri sau diseminat, la margine <strong>de</strong> masiv forestier, pe liniisomiere, în terenuri <strong>de</strong>gradate şi, în general, pe orice terenuri care se pretează mai puţinaltor activităţi agricole şi silvice; stimularea fructificaţiei arborilor producători <strong>de</strong> fructe şi <strong>de</strong> seminţe, ajunşi lavârsta maturităţii, prin rărirea plafonului arboretelor şi prin menţinerea celor izolaţi operioadă cât mai lungă <strong>de</strong> timp; înfiinţarea <strong>de</strong> culturi speciale „<strong>de</strong> ros”, formate din arbuşti forestieri căutaţi <strong>de</strong>vânat, în terenuri <strong>de</strong>gradate sau <strong>de</strong>stinate exclusiv hrănirii complementare a vânatului,sub liniile <strong>de</strong> înaltă tensiune, <strong>de</strong>-a lungul şanţurilor şi căilor <strong>de</strong> comunicaţie, precum şireceparea periodică a acestor arbuşti, în benzi, <strong>pentru</strong> creşterea producţiei <strong>de</strong> lujerifragezi accesibili vânatului plantivor; înfiinţarea ogoarelor <strong>de</strong> hrană, din plante consumate <strong>de</strong> către vânatprepon<strong>de</strong>rent iarna (topinambur, varză palmier, rapiţa furajeră etc.).În ceea ce priveşte hrănirea complementară, aceasta are importanţa ei <strong>de</strong> necontestat,dar numai temporar şi în condiţii <strong>de</strong> insuficienţă a hranei naturale. Altfel, constituie ocheltuială inutilă, puţin eficientă şi chiar dăunătoare în condiţiile în care se exagerează şi se<strong>de</strong>zvaţă vânatul să-şi caute hrana.Hrănirea complementară implică administrarea sorturilor a<strong>de</strong>cvate <strong>de</strong> hrană, înadăposturi speciale (<strong>de</strong>pozite, hrănitori) sau în puncte <strong>de</strong> hrănire pe care vânatul leînvaţă şi le frecventează.În legătură cu această hrănire complementară, se impune a fi reţinut faptul căhrana trebuie să fie <strong>de</strong> bună calitate, vânatul fiind în general pretenţios din acest punct<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re.În funcţie <strong>de</strong> specia <strong>de</strong> vânat pe care intenţionăm să o ajutăm prin hrănirecomplementară, putem folosi hrană <strong>de</strong> natură animalieră (intestine <strong>de</strong> pasăre, carne <strong>de</strong>animale etc.) şi diverse sorturi <strong>de</strong> furaje vegetale, ce pot fi fibroase (fân, frunzare),suculente (tuberculi, fructe, rădăcinoase) şi concentrate (fructe şi seminţe forestiere
- Page 3 and 4:
2.3. Păsări protejate, la care v
- Page 5 and 6:
4.2.10. Verificarea armelor de vân
- Page 7 and 8:
Din anul 1996, de pregătirea candi
- Page 10 and 11:
iodiversităţii florei şi faunei
- Page 12 and 13:
iniţiativa unor uzurpatori, care
- Page 14 and 15:
populaţii vegetale şi animale, ca
- Page 16 and 17:
sistematic, ţinând seama de rapor
- Page 18 and 19:
Comportamentul de igienă, de confo
- Page 20 and 21:
comportament se manifestă periodic
- Page 22 and 23:
Astfel, capul, mai mult sau mai pu
- Page 24 and 25:
tegumentare care oferă prima prote
- Page 26 and 27:
stare să sesizeze mişcarea prăzi
- Page 28 and 29:
Iniţial, vânatul mare, cunoscut
- Page 30 and 31:
hârciogul (Cricetus cricetus L.)*.
- Page 32 and 33:
subfamilia Tadornidae, care cuprind
- Page 34 and 35:
coţofana (Pica pica L.); stăncuţ
- Page 36 and 37:
Sunete: Sunt diferite de la o situa
- Page 38 and 39:
domestice, deranjului în locurile
- Page 40 and 41:
arealul lui. Atunci când arealuril
- Page 42 and 43:
fructele de lemn câinesc, de măce
- Page 44 and 45:
Importantă este existenţa locuril
- Page 46 and 47:
Reproducere: Ambele sexe ating matu
- Page 48 and 49:
Duşmani: Lupii sunt duşmanii prin
- Page 50 and 51:
Între iepuri şi iepuroaice nu sun
- Page 52 and 53:
Longevitate: Se apreciază la maxim
- Page 54 and 55:
culoare spre vârf.Greutatea exempl
- Page 56 and 57:
îndreptate în sus. Nuanţele culo
- Page 58 and 59:
Simţuri: Văzul, mirosul şi auzul
- Page 60 and 61:
Simţuri: Este înzestrat cu un mir
- Page 62 and 63:
zona de câmpie şi în Lunca Dună
- Page 64 and 65:
2.1.17. Hermelina (Mustela erminea
- Page 66 and 67:
Habitat: Mediul cel mai propice de
- Page 68 and 69:
Alte denumiri: castor european, bib
- Page 70 and 71:
deveni la un moment dat explozivă,
- Page 72 and 73:
culcuşul pentru iernat. În căuta
- Page 74 and 75: apropiate decât la câine. La trap
- Page 76 and 77: cioturi, pe arbori tăiaţi, pe bă
- Page 78 and 79: Denumiri: Vidră, lutră, pui de vi
- Page 80 and 81: Alte denumiri: Gâscă mare, gânsa
- Page 82 and 83: Alte denumiri: Raţă sălbatică m
- Page 84 and 85: Perioada de vânare este cuprinsă
- Page 86 and 87: iar abdomenul alb. Femela, mai disc
- Page 88 and 89: creştet, orientate transversal. Oc
- Page 90 and 91: Descriere: Dimorfismul sexual este
- Page 92 and 93: Vânarea trebuie efectuată cu mare
- Page 94 and 95: şi seminţe suculente, cereale de
- Page 96 and 97: La sfârşitul lunii aprilie - înc
- Page 98 and 99: Alte denumiri: Golumb, porumbel alb
- Page 100 and 101: Cuibăreşte în păduri, în parcu
- Page 102 and 103: Vânare: Vânătorii sunt conştien
- Page 104 and 105: Date fiind motivele evidenţiate ş
- Page 106 and 107: 2.4.5. Gâsca călugăriţă (Brant
- Page 108 and 109: octombrie şi pleacă în martie. A
- Page 110 and 111: Se întâlneşte de obicei în fân
- Page 112 and 113: dungi longitudinale închise la cul
- Page 114 and 115: CAPITOLUL IIIGESTIONAREA VÂNATULUI
- Page 116 and 117: anual evoluţia efectivelor speciil
- Page 118 and 119: între categoriile de vârstă juve
- Page 120 and 121: Prin însumarea efectivelor reale s
- Page 122 and 123: eproducţie, trebuie ocrotite şi
- Page 126 and 127: uscate, cereale etc.). De asemenea,
- Page 128 and 129: dezafectării celor devenite neutil
- Page 130 and 131: Astfel, crestele munţilor şi o pa
- Page 132 and 133: Astfel de plantaţii de ros în zon
- Page 134 and 135: Acolo unde există linii parcelare
- Page 136 and 137: Anatidele şi alte specii de păsă
- Page 138 and 139: păsări de apă aflate în pasaj
- Page 140 and 141: procurarea şi transportul material
- Page 142 and 143: Asemenea crescătoriilor tradiţion
- Page 144 and 145: aprobat ordonanţele şi hotărâri
- Page 146 and 147: speciale de conservare a unor mamif
- Page 148 and 149: - amenajarea de scăldători uscate
- Page 150 and 151: neglijenţă, fondului cinegetic. M
- Page 152 and 153: CAPITOLUL IVPRACTICA VÂNĂTORII4.1
- Page 154 and 155: ezultate la vânarea speciilor de c
- Page 156 and 157: de câte 50 m de sfoară cu stegule
- Page 158 and 159: Profilul interior al ţevilor cupri
- Page 160 and 161: Lungimea patului trebuie să fie eg
- Page 162 and 163: apăsare minimă, astfel încât oc
- Page 164 and 165: la şoc şi de a opune o oarecare r
- Page 166 and 167: Presiunea dezvoltată de pulbere î
- Page 168 and 169: incluse în containere inverse se p
- Page 170 and 171: La tirul cu arma cu glonţ, spre de
- Page 172 and 173: arma nu este nici justă, nici prec
- Page 174 and 175:
etonul (epagnelul Breton); pudel-po
- Page 176 and 177:
în desişuri, aportează foarte bi
- Page 178 and 179:
4.3.4. Întreţinerea şi îngrijir
- Page 180 and 181:
specializaţi. Din acelaşi motiv s
- Page 182 and 183:
tocul din pânză sau din alte mate
- Page 184 and 185:
1-2 zile mai devreme, când organiz
- Page 186 and 187:
Păsările. Lovite în plămân, fi
- Page 188 and 189:
deplasare al acestuia - cât de gra
- Page 190 and 191:
Dacă răcirea nu se face corect, m
- Page 192 and 193:
desconsiderând cultura cinegetică
- Page 194 and 195:
singure în privinţa acestor promo
- Page 196 and 197:
Atâta timp cât progresul tehnic a
- Page 198 and 199:
Nimeni nu are nimic împotriva serv
- Page 200 and 201:
În timpul actului vânătorii, arm
- Page 202 and 203:
dacă foloseşti chemători, nu abu
- Page 204 and 205:
Desigur că regulile de bună camar
- Page 206 and 207:
adună vânatul mic împuşcat lân
- Page 208 and 209:
Când totul este gata, vânătorii
- Page 210 and 211:
nici lăudăroşenia şi nici minci
- Page 212 and 213:
Incertitudinile care se amplifică,
- Page 214 and 215:
Convenţia condiţionează practic
- Page 216 and 217:
La 21 decembrie 1998, Consiliul Eur
- Page 218 and 219:
de nidificare şi pe parcursul înt
- Page 220 and 221:
anexa II /1 - cuprinde speciile de
- Page 222 and 223:
asistarea Comisiei Europene de un C
- Page 224 and 225:
neocupate, precum în vechiul drept
- Page 226 and 227:
În 21 august 1786, împăratul Ios
- Page 228 and 229:
ealizat prin Legea pentru protecţi
- Page 230 and 231:
fondul cinegetic naţional care cup
- Page 232 and 233:
Cap. I. - Principii şi dispoziţii
- Page 234 and 235:
Anexa IV - Zone construite.Fără a
- Page 236 and 237:
folosirea animalelor în scopuri ş
- Page 238 and 239:
CAPITOLUL IIStructura A.G.V.P.S.Art
- Page 240 and 241:
i) aprobă organigrama, statul de f
- Page 242 and 243:
(2) Pot deveni membre ale A.G.V.P.S
- Page 244 and 245:
e) fac dovada existenţei sediului
- Page 246 and 247:
decursul unui an calendaristic îş
- Page 248 and 249:
24. Şelaru, N. - Mistreţul - mono