Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS

iniţiativa unor uzurpatori, care în acelaşi an 1922 au încercat să creeze, tot laBucureşti, o pseudo-uniune paralelă, cu aceeaşi denumire U.G.V.R. şi cu acelaşi organde presă „Revista Vânătorilor”. Pentru clarificarea situaţiei, caracterizată la acea vremeca fiind „de echivoc nesănătos”, a fost necesară intervenţia promptă a Statului, prinlege. Aşa a fost recunoscută, în 5-8 martie 1923, personalitatea juridică a adevărateiU.G.V.R., mai înainte ca reglementările speciale ale Legii asociaţiilor şi fundaţiilor nr.21/1924 să fie promulgate.În anul 1948, cunoscut ca an al unor profunde transformări politice impuse dinexterior, U.G.V.R. a fost desfiinţată, iar în locul acesteia a fost înfiinţată, prin Decretulnr. 211/1948, Asociaţia Generală a Vânătorilor din România (A.G.V.R.), persoanăjuridică, de utilitate publică. A.G.V.R. a moştenit astfel, prin lege, membrii,patrimoniul, precum şi celelalte drepturi şi obligaţii ale fostei U.G.V.R., fiindsuccesoarea de plin drept a acesteia.Cinci ani mai târziu, în anul 1953, A.G.V.R. a fost transformată, tot prin lege, înAsociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România (A.G.V.P.S. dinRomânia), prin preluarea tuturor asociaţiilor şi societăţilor de pescari sportivi. Înconcordanţă cu împărţirea teritorială din acea perioadă, în cadrul A.G.V.P.S. dinRomânia funcţionau filiale regionale cu personalitate juridică, la rândul lor împărţite înfiliale raionale.A urmat anul 1968 care, prin noua împărţire administrativ-teritorială a ţării înjudeţe, a determinat o nouă reorganizare a A.G.V.P.S. din România, de această dată înasociaţii judeţene (39) şi din municipiul Bucureşti (6) ale vânătorilor şi pescarilorsportivi.Toate reglementările legale care au urmat cu privire la vânătoare, la pescuitulsportiv şi la portul armelor au nominalizat consecvent A.G.V.P.S. din România, aceastafiind definită prin Legea nr. 26/1976 ca „organizaţie obştească, cu personalitate juridicăşi cu statut propriu”.După decembrie 1989, mai multe filiale şi chiar grupe ale asociaţiilor judeţenede vânătoare s-au desprins şi s-au constituit, pe principiul dreptului la liberă asociere, capersoane juridice distincte. Urmare a acestui fapt, A.G.V.P.S. din România cuprinde înprezent asociaţii ale vânătorilor şi pescarilor sportivi, ale vânătorilor sau numai alepescarilor sportivi, cu sediile în Bucureşti, în reşedinţele de judeţe şi în multe altemunicipii şi localităţi din ţară. Majoritatea acestor asociaţii legal constituite, carecuprind peste 95% din membrii vânători şi pescari sportivi din ţară, şi-a reafirmatconcret afilierea la A.G.V.P.S. din România.Tradiţionala A.G.V.P.S. din România a fost aşadar recunoscută şiinstituţionalizată, în timp, prin lege. Mai recent, prin prevederile Legii fonduluicinegetic şi a protecţiei vânatului i s-au concretizat şi anumite atribuţii, în ceea cepriveşte reprezentarea organizaţiilor vânătoreşti la nivel naţional şi internaţional.De asemenea, A.G.V.P.S. din România a primit dreptul de a-şi adapta propriulStatut la prevederile legii menţionate, fără vreo cenzurare din partea statului, ceea ce aînsemnat, fără îndoială, o recunoaştere deschisă a meritelor sale de până atunci. În plus,A.G.V.P.S. din România, a fost recunoscută, în continuare, prin textul legii ca fiind deutilitate publică.În plan internaţional, A.G.V.P.S. din România este membră în ConsiliulInternaţional al Vânătorii şi al Protecţiei Vânatului (C.I.C.) din anul 1930 şi înConfederaţia Internaţională de Pescuit Sportiv (C.I.P.S.) din anul 1954. Demn de reţinut