Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS
Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS
dungi longitudinale închise la culoare. Ciocul este roz-portocaliu la bază şi mai închis laculoare spre vârf. Picioarele sunt albe (planşa 42).În zbor este uşor vizibilă culoarea neagră a cozii şi a vârfurilor aripilor şi obandă albă transversală peste aripă.2.4.29. Becaţina mare (Gallinago media Loth)Altă denumire: Dublă.Recunoaştere: Vine şi pleacă aproximativ odată cu celelalte becaţine, dar înefective mult mai reduse decât becaţina comună. Este mai mare decât aceasta şi zboarăîn linie dreaptă, fără să ţipe. Când zboară, sunt vizibile, relativ uşor, cele trei pene albecare mărginesc coada de o parte şi de cealaltă.Are 16 rectrice, ceea ce constituie criteriu clar de diferenţiere de celelaltebecaţine.Coada, precum şi ciocul ceva mai scurt decât la becaţina comună, ţinut maipuţin înclinat, sunt elemente de diferenţiere a acesteia de becaţina comună. Într-ooarecare măsură şi abdomenul mai închis şi tărcat le poate diferenţia.În rest se aseamănă foarte mult în privinţa coloraţiei cu becaţina comună (planşa42).2.4.30. Cocoşul-de-mesteacăn (Lyrurus tetrix L.)Altă denumire: Gotcan mic.Recunoaştere: Este vizibil mai mic decât cocoşul-de-munte, având o greutate de1,0 – 2,0 kg cocoşul şi 1,0 – 1,5 kg găina. Cocoşul are penajul aproape negru cu lucirimetalice, care contrastează cu umerii aripilor şi cu penele subcaudale albe. Când seridică în zbor sunt vizibile şi penele albe de la aripi. Are sprâncene roşii şi coadacaracteristică în formă de liră, de unde îi vine şi denumirea ştiinţifică. Femelele suntfoarte asemănătoare cu găinile cocoşului-de-munte, brun-roşcate, cu dungi transversalemai închise însă decât la acestea. De aici coloraţia generală uşor mai închisă (planşa44). Coada este mai scurtă, iar ciocul este negru şi degetele picioarelor brun-cenuşii.Este întâlnit doar în nordul ţării, în munţii Maramureşului şi limitrof, în judeţele Bistriţaşi Suceava. Preferă jnepenişurile din zona de limită a pădurii. Jocurile nupţiale au loc înterenuri deschise la vedere: mlaştină cu turbă, gol de munte şi luminişuri mari. Într-ungrup se adună mulţi cocoşi, de regulă 8-10 exemplare. Roteşte cu spinarea încovoiată,aripile lăsate în jos şi coada desfăcută în formă de liră. Cântecul nupţial este un fel degângurit sonor, combinat cu sâsâituri puternice, care se aud de la distanţă mai maredecât în cazul cocoşului-de-munte.2.4.31. Ciocârlanul (Galerida cristata L.)Altă denumire: Ciocârlie moţată.Recunoaştere: Face parte din marea familie a ciocârliilor şi prezintă un moţcaracteristic din pene, mai pronunţat decât la ciocârlia-de-câmp. Culoarea generală estecafenie-gălbuie cu pete brune, uşor mai deschisă pe abdomen (planşa 49).În luna aprilie femela depune 4-5 ouă, pe care le cloceşte singură timp de 14zile. În acest timp, masculul cântă şi zboară deasupra cuibului. Scoate două serii de puipe an.
Deşi pare o pasăre timidă, iarna părăseşte câmpia şi se apropie de silozuri şi delocalităţi.S-a vânat ocazional cu alice de maximum 2,0 mm, în perioada 1 august- 31 martie, dar în prezent vânătoarea este strict interzisă.
- Page 62 and 63: zona de câmpie şi în Lunca Dună
- Page 64 and 65: 2.1.17. Hermelina (Mustela erminea
- Page 66 and 67: Habitat: Mediul cel mai propice de
- Page 68 and 69: Alte denumiri: castor european, bib
- Page 70 and 71: deveni la un moment dat explozivă,
- Page 72 and 73: culcuşul pentru iernat. În căuta
- Page 74 and 75: apropiate decât la câine. La trap
- Page 76 and 77: cioturi, pe arbori tăiaţi, pe bă
- Page 78 and 79: Denumiri: Vidră, lutră, pui de vi
- Page 80 and 81: Alte denumiri: Gâscă mare, gânsa
- Page 82 and 83: Alte denumiri: Raţă sălbatică m
- Page 84 and 85: Perioada de vânare este cuprinsă
- Page 86 and 87: iar abdomenul alb. Femela, mai disc
- Page 88 and 89: creştet, orientate transversal. Oc
- Page 90 and 91: Descriere: Dimorfismul sexual este
- Page 92 and 93: Vânarea trebuie efectuată cu mare
- Page 94 and 95: şi seminţe suculente, cereale de
- Page 96 and 97: La sfârşitul lunii aprilie - înc
- Page 98 and 99: Alte denumiri: Golumb, porumbel alb
- Page 100 and 101: Cuibăreşte în păduri, în parcu
- Page 102 and 103: Vânare: Vânătorii sunt conştien
- Page 104 and 105: Date fiind motivele evidenţiate ş
- Page 106 and 107: 2.4.5. Gâsca călugăriţă (Brant
- Page 108 and 109: octombrie şi pleacă în martie. A
- Page 110 and 111: Se întâlneşte de obicei în fân
- Page 114 and 115: CAPITOLUL IIIGESTIONAREA VÂNATULUI
- Page 116 and 117: anual evoluţia efectivelor speciil
- Page 118 and 119: între categoriile de vârstă juve
- Page 120 and 121: Prin însumarea efectivelor reale s
- Page 122 and 123: eproducţie, trebuie ocrotite şi
- Page 124 and 125: permanent locurile de înnoptare, t
- Page 126 and 127: uscate, cereale etc.). De asemenea,
- Page 128 and 129: dezafectării celor devenite neutil
- Page 130 and 131: Astfel, crestele munţilor şi o pa
- Page 132 and 133: Astfel de plantaţii de ros în zon
- Page 134 and 135: Acolo unde există linii parcelare
- Page 136 and 137: Anatidele şi alte specii de păsă
- Page 138 and 139: păsări de apă aflate în pasaj
- Page 140 and 141: procurarea şi transportul material
- Page 142 and 143: Asemenea crescătoriilor tradiţion
- Page 144 and 145: aprobat ordonanţele şi hotărâri
- Page 146 and 147: speciale de conservare a unor mamif
- Page 148 and 149: - amenajarea de scăldători uscate
- Page 150 and 151: neglijenţă, fondului cinegetic. M
- Page 152 and 153: CAPITOLUL IVPRACTICA VÂNĂTORII4.1
- Page 154 and 155: ezultate la vânarea speciilor de c
- Page 156 and 157: de câte 50 m de sfoară cu stegule
- Page 158 and 159: Profilul interior al ţevilor cupri
- Page 160 and 161: Lungimea patului trebuie să fie eg
Deşi pare o pasăre timidă, iarna părăseşte câmpia şi se apropie <strong>de</strong> silozuri şi <strong>de</strong>localităţi.S-a vânat ocazional cu alice <strong>de</strong> maximum 2,0 mm, în perioada 1 august- 31 martie, dar în prezent vânătoarea este strict interzisă.
Change language