Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS
Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS Manual pentru examenul de vanator.pdf - AGVPS
Vânare: Vânătorii sunt conştienţi de pagubele pe care le poate produce cioaragrivă şi au interesul ca efectivele acestei specii să fie menţinute la un nivel relativredus. Până de curând s-a vânat fără nici un fel de restricţii, pe tot timpul anului, cualice de 2,5 - 3,0 mm. Acum se poate vâna doar în perioada 1 iunie – 31 martie,deoarece ni s-a impus acest fapt prin Directiva Păsări a U.E. Pânda şi apropiatul suntmetodele cele mai obişnuite de vânare. Eficientă se dovedeşte însă vânătoarea cuchemători şi cu atrape.2.3.36. Cioara-de-semănătură (Corvus frugilegus L.)Recunoaştere: Are penajul negru cu reflexe violacee metalice. Spre deosebirede corb, care este mult mai mare, şi spre deosebire de cioara neagră (Corvus coronecorone L.) cu care se poate confunda în Banat şi sudul Ardealului, prezintă „pantaloni”şi o porţiune de piele nudă la baza ciocului, de culoare deschisă (planşa 49). Puiizburători şi exemplarele juvenile se pot confunda cu ciorile negre tinere, deoarece nuprezintă decât cel mult un început de inel nud la baza ciocului.Este o specie sedentară şi eratică, frecvent întâlnită în Câmpia de sud aRomâniei, în Delta şi în Lunca Dunării. Iarna, efectivele acestei specii sporesc enormprin aportul exemplarelor venite din Ucraina şi din Polonia pentru a depăşi anotimpulnefavorabil în România.Hrana: Constă în vegetale diverse, seminţe şi fructe, insecte, viermi şi larve,dar şi în ouă şi pui de păsări. În perioada în care se făcea combaterea ciorilor şi acoţofenelor cu ouă otrăvite cu stricnină, cele mai multe exemplare găsite moarteaparţineau ciorilor-de-semănătură. Aceasta a constituit cea mai elocventă dovadă desprepagubele aduse, de aceste ciori, sectorului cinegetic. Este de menţionat şi faptul că înlocul în care se lasă jos stolul de ciori de semănătură nu rămâne nici o porţiune de terennecercetată. În astfel de locuri, cuiburile de fazan, de potârniche şi de prepeliţă nu aunici o şansă de scăpare.Pentru agricultură, cioara-de-semănătură poate fi considerată folositoare, datăfiind combaterea biologică pe care o realizează în apropierea coloniilor, prin culegereaunor cantităţi impresionante de insecte dăunătoare culturilor agricole.Reproducere: Este sociabilă tot timpul anului, inclusiv în perioada înmulţirii.Cuibăreşte în colonii întemeiate de regulă în arborete rare de salcâmi înalţi, dar şi înstejarii din jurul acestora. Încă de la începutul lunii aprilie depune câte 4-6 ouă înfiecare cuib, pe care le cloceşte doar femela timp de 17-20 de zile. În perioadaclocitului, masculul aduce hrană femelei care cloceşte.Depune, în caz de distrugere a primei ponte, al doilea rând de ouă.Puii părăsesc cuibul după o lună de la eclozare, de regulă în luna mai. Devinmaturi sexual la un an.Vânare: Se vânează în perioada 1 iunie – 31 martie, cu alice de 2,5 - 3,0 mm.2.3.37. Stăncuţa (Corvus monedula F.)Este specie sedentară, dar şi oaspete de iarnă, comportându-se frecvent şi caspecie eratică. Are dimensiuni mai reduse decât celelalte ciori prezentate.Se recunoaşte după coloritul general negru-brumat, care cuprinde spatele şiabdomenul, şi după obrajii şi partea superioară a gâtului care sunt cenuşii-deschis(planşa 49).
Nu se fereşte de aşezările omeneşti, în care cuibăreşte frecvent, folosind pentruamplasarea cuiburilor podurile şi hornurile caselor, streşinile şurilor şi chiar interiorulstâlpilor de curent electric confecţionaţi din beton. Cuibăreşte şi în scorburi, în malurisurpate, în stâncării etc.Femela depune câte 5-6 ouă la începutul lunii aprilie, pe care le cloceşte 18 zile. Înaceastă perioadă masculul hrăneşte femela. Puii îşi iau zborul după o lună de la ieşirea dinou şi devin maturi sexual la vârsta de un an.Este o pasăre omnivoră, cu un regim alimentar la fel de variat ca şi al celorlalteciori. Spre deosebire de acestea, este însă mai mult folositoare decât dăunătoare datorităcombaterii biologice pe care o face în păduri şi în livezi, prin culegerea unui numărimpresionant de larve dăunătoare arboretelor, pomiculturii şi agriculturii.Vânare: Se vânează în perioada 1 iunie - 31 martie, prezentând însă un interesvânătoresc scăzut. Se consumă doar în anumite zone din România, acolo unde seconsumă şi puii nezburători de cioară grivă şi de cioara-de-semănătură.2.3.38. Coţofana (Pica pica L.)Altă denumire: Ţarcă.Recunoaştere: Este una dintre cele mai cunoscute corvide, fiindcă atrage atenţiaprin coloritul ei pestriţ şi prin coada lungă, ce o face inconfundabilă (planşa 49).Se întâlneşte în zona de câmpie şi de deal, ca pasăre sedentară. În ultimaperioadă s-a apropiat mult de localităţi şi de oraşe, adaptându-se la viaţa în grădini, înparcuri şi chiar în curţi.Profilul alimentar este asemănător cu cel al ciorii grive, motiv pentru care esteconsiderată, ca şi aceasta, dăunătoare pentru activitatea cinegetică.Reproducere: Depune câte 5-7 ouă în cuiburi acoperite, amenajate la micăînălţime în arbori şi în tufişuri. Femela cloceşte ouăle timp de 18 zile. Puii sunt nidicolişi pot părăsi cuibul la vârsta de o lună. Se susţine că sunt apţi de reproducere doar lavârsta de 2 ani.Vânare: Se vânează în perioada 1 iunie – 31 martie, cu alice de 2,5 mm.2.3.39. Gaiţa (Garrulus glandarius L.)Este o specie sedentară, bine cunoscută, răspândită din zona de câmpie până lalimita superioară a pădurii (planşa 49).Atrage atenţia prin firea ei curioasă şi gălăgioasă. De asemenea, prin obiceiul dea imita glasul altor specii de păsări şi chiar anumite sunete omeneşti.Vieţuieşte în păduri, dar se apropie permanent de livezile şi grădinile dinpreajma aşezărilor omeneşti.Cuiburile sunt amplasate în arbori, unde femela depune 5-6 ouă, la începutullunii aprilie. Clocesc alternativ atât femela, cât şi masculul. Puii îşi iau zborul la 20 dezile de la eclozare şi devin apţi de reproducere la vârsta de un an.În spectrul alimentar omnivor al speciei intră: ghinda, jirul, porumbul, cireşele,coacăzele, fructele zemoase, puii de şoarece, viermii, insectele, ouăle şi puii de păsăricântătoare etc.Este considerată dăunătoare din două motive: consumă ouăle şi puii păsărilorcântătoare şi consumă hrana administrată complementar pentru fazani şi pentrupotârnichi în perioada critică de iarnă.
- Page 52 and 53: Longevitate: Se apreciază la maxim
- Page 54 and 55: culoare spre vârf.Greutatea exempl
- Page 56 and 57: îndreptate în sus. Nuanţele culo
- Page 58 and 59: Simţuri: Văzul, mirosul şi auzul
- Page 60 and 61: Simţuri: Este înzestrat cu un mir
- Page 62 and 63: zona de câmpie şi în Lunca Dună
- Page 64 and 65: 2.1.17. Hermelina (Mustela erminea
- Page 66 and 67: Habitat: Mediul cel mai propice de
- Page 68 and 69: Alte denumiri: castor european, bib
- Page 70 and 71: deveni la un moment dat explozivă,
- Page 72 and 73: culcuşul pentru iernat. În căuta
- Page 74 and 75: apropiate decât la câine. La trap
- Page 76 and 77: cioturi, pe arbori tăiaţi, pe bă
- Page 78 and 79: Denumiri: Vidră, lutră, pui de vi
- Page 80 and 81: Alte denumiri: Gâscă mare, gânsa
- Page 82 and 83: Alte denumiri: Raţă sălbatică m
- Page 84 and 85: Perioada de vânare este cuprinsă
- Page 86 and 87: iar abdomenul alb. Femela, mai disc
- Page 88 and 89: creştet, orientate transversal. Oc
- Page 90 and 91: Descriere: Dimorfismul sexual este
- Page 92 and 93: Vânarea trebuie efectuată cu mare
- Page 94 and 95: şi seminţe suculente, cereale de
- Page 96 and 97: La sfârşitul lunii aprilie - înc
- Page 98 and 99: Alte denumiri: Golumb, porumbel alb
- Page 100 and 101: Cuibăreşte în păduri, în parcu
- Page 104 and 105: Date fiind motivele evidenţiate ş
- Page 106 and 107: 2.4.5. Gâsca călugăriţă (Brant
- Page 108 and 109: octombrie şi pleacă în martie. A
- Page 110 and 111: Se întâlneşte de obicei în fân
- Page 112 and 113: dungi longitudinale închise la cul
- Page 114 and 115: CAPITOLUL IIIGESTIONAREA VÂNATULUI
- Page 116 and 117: anual evoluţia efectivelor speciil
- Page 118 and 119: între categoriile de vârstă juve
- Page 120 and 121: Prin însumarea efectivelor reale s
- Page 122 and 123: eproducţie, trebuie ocrotite şi
- Page 124 and 125: permanent locurile de înnoptare, t
- Page 126 and 127: uscate, cereale etc.). De asemenea,
- Page 128 and 129: dezafectării celor devenite neutil
- Page 130 and 131: Astfel, crestele munţilor şi o pa
- Page 132 and 133: Astfel de plantaţii de ros în zon
- Page 134 and 135: Acolo unde există linii parcelare
- Page 136 and 137: Anatidele şi alte specii de păsă
- Page 138 and 139: păsări de apă aflate în pasaj
- Page 140 and 141: procurarea şi transportul material
- Page 142 and 143: Asemenea crescătoriilor tradiţion
- Page 144 and 145: aprobat ordonanţele şi hotărâri
- Page 146 and 147: speciale de conservare a unor mamif
- Page 148 and 149: - amenajarea de scăldători uscate
- Page 150 and 151: neglijenţă, fondului cinegetic. M
Vânare: Vânătorii sunt conştienţi <strong>de</strong> pagubele pe care le poate produce cioaragrivă şi au interesul ca efectivele acestei specii să fie menţinute la un nivel relativredus. Până <strong>de</strong> curând s-a vânat fără nici un fel <strong>de</strong> restricţii, pe tot timpul anului, cualice <strong>de</strong> 2,5 - 3,0 mm. Acum se poate vâna doar în perioada 1 iunie – 31 martie,<strong>de</strong>oarece ni s-a impus acest fapt prin Directiva Păsări a U.E. Pânda şi apropiatul suntmeto<strong>de</strong>le cele mai obişnuite <strong>de</strong> vânare. Eficientă se dove<strong>de</strong>şte însă vânătoarea cuchemători şi cu atrape.2.3.36. Cioara-<strong>de</strong>-semănătură (Corvus frugilegus L.)Recunoaştere: Are penajul negru cu reflexe violacee metalice. Spre <strong>de</strong>osebire<strong>de</strong> corb, care este mult mai mare, şi spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> cioara neagră (Corvus coronecorone L.) cu care se poate confunda în Banat şi sudul Ar<strong>de</strong>alului, prezintă „pantaloni”şi o porţiune <strong>de</strong> piele nudă la baza ciocului, <strong>de</strong> culoare <strong>de</strong>schisă (planşa 49). Puiizburători şi exemplarele juvenile se pot confunda cu ciorile negre tinere, <strong>de</strong>oarece nuprezintă <strong>de</strong>cât cel mult un început <strong>de</strong> inel nud la baza ciocului.Este o specie se<strong>de</strong>ntară şi eratică, frecvent întâlnită în Câmpia <strong>de</strong> sud aRomâniei, în Delta şi în Lunca Dunării. Iarna, efectivele acestei specii sporesc enormprin aportul exemplarelor venite din Ucraina şi din Polonia <strong>pentru</strong> a <strong>de</strong>păşi anotimpulnefavorabil în România.Hrana: Constă în vegetale diverse, seminţe şi fructe, insecte, viermi şi larve,dar şi în ouă şi pui <strong>de</strong> păsări. În perioada în care se făcea combaterea ciorilor şi acoţofenelor cu ouă otrăvite cu stricnină, cele mai multe exemplare găsite moarteaparţineau ciorilor-<strong>de</strong>-semănătură. Aceasta a constituit cea mai elocventă dovadă <strong>de</strong>sprepagubele aduse, <strong>de</strong> aceste ciori, sectorului cinegetic. Este <strong>de</strong> menţionat şi faptul că înlocul în care se lasă jos stolul <strong>de</strong> ciori <strong>de</strong> semănătură nu rămâne nici o porţiune <strong>de</strong> terennecercetată. În astfel <strong>de</strong> locuri, cuiburile <strong>de</strong> fazan, <strong>de</strong> potârniche şi <strong>de</strong> prepeliţă nu aunici o şansă <strong>de</strong> scăpare.Pentru agricultură, cioara-<strong>de</strong>-semănătură poate fi consi<strong>de</strong>rată folositoare, datăfiind combaterea biologică pe care o realizează în apropierea coloniilor, prin culegereaunor cantităţi impresionante <strong>de</strong> insecte dăunătoare culturilor agricole.Reproducere: Este sociabilă tot timpul anului, inclusiv în perioada înmulţirii.Cuibăreşte în colonii întemeiate <strong>de</strong> regulă în arborete rare <strong>de</strong> salcâmi înalţi, dar şi înstejarii din jurul acestora. Încă <strong>de</strong> la începutul lunii aprilie <strong>de</strong>pune câte 4-6 ouă înfiecare cuib, pe care le cloceşte doar femela timp <strong>de</strong> 17-20 <strong>de</strong> zile. În perioadaclocitului, masculul aduce hrană femelei care cloceşte.Depune, în caz <strong>de</strong> distrugere a primei ponte, al doilea rând <strong>de</strong> ouă.Puii părăsesc cuibul după o lună <strong>de</strong> la eclozare, <strong>de</strong> regulă în luna mai. Devinmaturi sexual la un an.Vânare: Se vânează în perioada 1 iunie – 31 martie, cu alice <strong>de</strong> 2,5 - 3,0 mm.2.3.37. Stăncuţa (Corvus monedula F.)Este specie se<strong>de</strong>ntară, dar şi oaspete <strong>de</strong> iarnă, comportându-se frecvent şi caspecie eratică. Are dimensiuni mai reduse <strong>de</strong>cât celelalte ciori prezentate.Se recunoaşte după coloritul general negru-brumat, care cuprin<strong>de</strong> spatele şiabdomenul, şi după obrajii şi partea superioară a gâtului care sunt cenuşii-<strong>de</strong>schis(planşa 49).