Nr. 1 - Pro Didactica

Nimic nu se învaþã decîtînvãþînd.../COMENIUS/DICÞIONARMesajul psihologic al noþiuniide feedbackTatiana TURCHINÃProfesiunea didacticã presupune anumiteabilitãþi ºi competenþe. Fiind una eminamentesocialã, activitatea profesorului a fost, este ºi va fiun joc la scenã deschisã, aºezat temeinic pe comunicareadidacticã.“Comunicarea didacticã constituie baza procesuluide predare-asimilare a cunoºtinþelor în cadrulinstituþionalizat al ºcolii ºi între parteneri cu statusrolurideterminate: profesori – elevi/studenþi etc.”(L.Iacob, 1998).Universul specific al comunicãrii didacticesolicitã nu numai o atitudine binevoitoare ºi un realinteres din partea profesorilor ci ºi o reacþie corespunzãtoaredin partea elevilor.În vederea eficientizãrii comunicãrii didacticese impune aºa-numitul proces feedback, acestafiind “…un termen preluat din limba englezã ºi esteîntrebuinþat cu deosebire în ciberneticã, semnificîndreacþia inversã” (V.Birkenbihl, 1998).“Dicþionarul de psihologie” (U.ªchiopu,1997) defineºte feedback-ul ca fiind “…conexiuneinversã în cadrul unui sistem cu autoreglare, princare veriga de execuþie se exercitã asupra verigii decomandã.”Într-o accepþiune foarte largã, prin feedbackse înþelege modalitatea în care finalitatea redevinecauzalitate, ea prezentînd una din cele mai importantecãi de a învãþa comportamente ºi de a evaluaimpactul nostru asupra celorlalþi.Feedback-ul joacã un rol important în eficientizareaactului de învãþare, în ameliorarea relaþieiinterpersonale între cei implicaþi în actul didactic.R.Mucchielli, specialist în domeniul comunicãrii,susþinea cã privarea de feedback reduce învãþareala un discurs fãrã receptare, fãrã eficienþã,frustrant pentru ambii parteneri, mai ales pentru elev(cit. dupã L.Iacob, 1998).Literatura de specialitate prezintã o multitudinede forme ale feedback-ului. În funcþie demodalitatea de codare a mesajului, feedback-ul poatefi verbal, para-verbal ºi non-verbal. Cel verbal sereferã la intervenþii verbale, comentarii, întrebãri,exprimarea atitudinilor, cum ar fi: “Mai tare, terog!”; “Ce vrei sã zici (…)?”; “Mi-a plãcut cum aiformulat rãspunsul…”; “Lucrarea este scrisã bine,deoarece corespunde cerinþelor” º.a. Feedback-ulpara- ºi non-verbal vizeazã intonaþia, pauza, mimica,gestica, privirea — toate acestea urmînd a fi congruentecu mesajul verbal sau cu efuziunea din interior.În funcþie de sursã, feedback-ul poate fi individual(adresat unui elev sau unui profesor) ºicolectiv – mesaj oferit clasei sau reacþia clasei laactivitatea profesorului.În funcþie de semnificaþie, feedback-ul poatefi pozitiv – cel care confirmã, încurajeazã, stimuleazã(de ex.: “Ai fãcut o treabã bunã cînd…”; “Încearcãsã mai gãseºti o cale de soluþionare la fel de reuºitã”)- ºi negativ – cel care blameazã ori invitã, deobicei la respingerea ºi/sau la o acceptare formalã,fãrã înþelegere (de ex.: “Nu mi-a plãcut cînd voi…”;“Mã deranjeazã, cînd spui…” º.a.).Feedback-ul este posibil ºi realizabil ca o abilitatece poate fi cultivatã ºi dezvoltatã. Literatura despecialitate sugereazã urmãtoarele:– în procesul feedback-ului se iau în calculnevoile celorlalþi;Didactica Pro..., Nr.1, anul 200063