Nr. 1 - Pro Didactica

EXERCITO, ERGO SUMcu unele aspecte li se sugereazã sã se concentrezeasupra altora.Pentru a-i ajuta pe participanþi sã formulezeîntrebãri, amintiþi-le urmãtoarele reguli:– nu etichetaþi, nu folosiþi cliºee ºi stereotipuri(ele ascund, de regulã, atitudinile negative);– nu puneþi întrebãri vagi, care se pot referi lacîteva probleme simultan sau întrebãri ce ar grupaoamenii în funcþie de atitudinea pe care o au faþãde problema respectivã;– formulaþi întrebãri-problemã prin care s-arputea menþine discuþia; evitaþi întrebãrile calificativece conduc la finalizarea ei.Iatã cîteva exemple de întrebãri tipice, carenu trebuie acceptate în cadrul acestui joc: “Întradevãrconsideraþi cã...?”, “Cum poþi sã crezi cã...?”etc. Prima întrebare ne sugereazã cã cel care întreabãnu este de acord cu afirmaþia respectivã ºi este gatasã atace. Drept o alternativã a acesteia ar putea servio serie de reformulãri ale ei: “Am sentimente contradictorii.Pe de o parte, consider cã..., pe de altã parte,înþeleg cã...” ori “Sînt de acord cã..., dar, în acelaºitimp, consider cã...” sau “Vã rog sã-mi împãrtãºiþiºi mie convingerile Dumneavoastrã în legãturã cuaceastã dilemã”. O întrebare coerentã trebuie sãcorespundã urmãtoarelor exigenþe:– cu ajutorul ei poþi afla lucruri noi, ceea cepresupune ºi schimbarea convingerii;– trebuie sã fie formulatã corect - cu cît maiautentic ea va reflecta realitatea cu atît maielocventã va fi.“DAR CUM GÎNDEªTE EL?”În etapa a treia - cea mai importantã - participanþiisînt împãrþiþi în grupe mici, ei încercînd sãrãspundã la toate întrebãrile de pe poziþia celui careeste de acord cu opinia respectivã, gãsind tot maimulte argumente. Iniþial, este necesar sã se ajungãla o afinitate de atitudini cu privire la problemeleprincipale ºi doar apoi se va trece la rezolvareacreativã a unor dileme minore sau cu o semnificaþiemai redusã. Participanþii care întîmpinã dificultãþitrebuie sã se întrebe: “Ce mã împiedicã sã fac urmãtorulpas? Doar ceilalþi membri ai grupului au putut sãînainteze”. Acestora profesorul le propune sã serelaxeze, sã asculte atent întrebãrile ºi rãspunsurilecolegilor. Li se permite sã repete întrebãrile formulateanterior de aceºtia, ceea ce va aprofunda înþelegereasensului lor.Dacã activitatea va decurge bine, atunciparticipanþii se vor descãtuºa, evocînd diverse situaþiidin propria experienþã.Profesorul va mai înþelege cã acesta nu esteun joc de roluri. În cazul dat elevii trebuie sã creadãcu adevãrat în opinia exprimatã de altcineva, sã aibãcurajul necesar pentru a-ºi pune la îndoialã propriileconvingeri. Cea mai mare dificultate pe care o au dedepãºit majoritatea participanþilor constã în a se“deschide” pentru acceptarea ideilor noi.CONSIDERAÞII FINALELa sfîrºitul activitãþii se recomandã o analizãcriticã a tuturor afirmaþiilor enunþate pe parcursuljocului didactic. Aici se vor utiliza pe larg abilitãþilede gîndire criticã. Participanþii ar putea prezentarezumate în care sã-ºi expunã propria opinie vizîndproblema discutatã. Ei descriu poziþia lor de pînã laangajare în activitatea respectivã, dificultãþilesurvenite în cadrul jocului, analizeazã punctele forteºi punctele slabe ale fiecãrei opinii.De regulã, doar cîþiva participanþi îºi modificãviziunea asupra problemei. În acelaºi timp, lamajoritatea participanþilor se constatã o creºteresubstanþialã a gradului de toleranþã faþã de viziunilecelorlalþi. Pe lîngã aceasta, jocul propus ajutã laconºtientizarea urmãtorului adevãr: o persoanã nuîntotdeauna se identificã plenar cu opiniile (chiarconvingerile) sale.Cel mai preþios rezultat ce se desprinde dinacest joc þine de faptul cã participanþii ºi-au antrenatºi ºi-au dezvoltat flexibilitatea, toleranþa, abilitateade a-l înþelege pe celãlalt ºi de a empatiza cu el, dea vedea antiteza situaþiilor, capacitatea de a percepelumea în diversitatea ei.62ÎNCEARCà Sà ÎNÞELEGI ªI Sà ACCEPÞI. JOC DIDACTIC