EXERCITO, ERGO SUMmeazã a fi studiat. Acest lucru poate fi realizat întimpul proiectãrii orei.2. Formãm grupe din 4-5 elevi (corespunzãtornumãrului de fragmente de text). Le vom denumi“grupe de acasã” (grupe iniþiale). Distribuimpãrþile textului membrilor grupei.3. Explicãm elevilor cã, spre sfîrºitul orei, eitrebuie sã înþeleagã textul în întregime. Pentru afacilita asimilarea materiei de studiu, fiecare elevva fi desemnat “expert” numai pentru o parte atextului. Lãmurind unul altuia fragmentelecorespunzãtoare, toþi membrii “grupei de acasã”vor înþelege textul mai bine decît dacã ar fi lucratindividual.4. Urmeazã constituirea “grupelor de experþi”.În ele vor intra reprezentanþi ai “grupelor deacasã”, cu aceeaºi parte a textului (de exemplu:elevii ce au avut sarcina sã studieze situaþia dinFranþa în diferite “grupe de acasã” (iniþiale) seunesc într-o “grupã de experþi” pentru a faceacest lucru în comun). “Experþii” citesc pãrþilelor de text, discutã conþinutul respectivului fragmentce i-a revenit fiecãruia, punînd în evidenþãcele mai importante momente, ºi hotãrãsc în cemod vor transmite cunoºtinþele cãpãtate colegilordin “grupele de acasã”.5. Activitatea continuã în “grupele de acasã”.Fiecare “expert” expune nu numai conþinutulpãrþii sale de text ºi rãspunde la întrebãrilecolegilor, dar ºi pune întrebãri, pentru a seconvinge cã toþi membrii echipei au înþeles celevorbite anterior.6. Urmeazã etapa în care elevii se vor convingede înþelegerea textului integral, iar profesorul vaevalua eficienþa întregii activitãþi.Dacã într-adevãr ne intereseazã dezvoltareapersonalitãþii elevului ºi a deprinderilor lui de acãpãta cunoºtinþe ºi de a fi responsabil pentruînsuºirea propriilor cunoºtinþe atunci rezultatulmuncii trebuie neapãrat discutat de comun acord cucopiii. Îi vom întreba cum s-au simþit în rolul de“experþi”, ce le-a reuºit, dupã pãrerea lor, ce obstacoleau întîmpinat, cum înþeleg ei utilitatea acesteiactivitãþi.Contribuind la dezvoltarea personalitãþiielevului, profesorul îºi va spori concomitent ºipropriul nivel de profesionalism.SCHEMA METODEI ZIG-ZAGGrupele “de acasã” (împãrþirea textului –etapele a 2-a ºi a 3-a).Grupele de “experþi” (studierea ºi discutarea- etapa a 4-a).Grupele de acasã (schimb de informaþie, învãþareareciprocã - etapa a 5-ea).Fiecare figurã graficã semnificã un fragmentde text ce-i revine respectivului elev.60ÎNVÃÞAREA PRIN COLABORARE. METODA ZIG-ZAG
EXERCITO, ERGO SUMÎncearcã sã înþelegiºi sã accepþijoc didacticNe-am obiºnuit deja cu faptul cã în lumeaciberneticii “armonia algebricã” este a priori corectãºi veridicã, iar oamenii sînt tentaþi sã teoretizeze ºisã raþionalizeze totul în mod excesiv. De fapt,“livrescul” ultimelor decenii constituie “tragicul ºicomicul” secolului al XX-lea, viciul principal alcelor ce-ºi zic HOMO SAPIENS. Fiind influenþaþide dogmele unei astfel de “gîndiri”(!) elevii ºi studenþiiînsuºesc teze concrete ºi informaþii noi în mod automatºi non-participativ, iar potenþialele opþiuni sîntrespinse ºi/sau ignorate. De regulã, oamenii seidentificã cu propriile convingeri ºi opinii într-o mãsurãatît de mare încît un alt punct de vedere, exprimat dealtcineva, este calificat drept un atac la persoanã, faptcare circumscrie posibilitãþile mintale ale oamenilor ºiipriveazã de oportunitatea conºtientizãrii spectruluiintelectual. Cu toate acestea, învãþãmîntul are misiuneasã asigure dezvoltarea abilitãþilor elevilor de ase orienta în mediul înconjurãtor, percepîndu-i diversitateaºi pluralitatea.“CA Sà VEZI CE ABSURDITATE!”Dana TERZIUna din modalitãþile de dezvoltare ºi exersarea abilitãþilor intelectuale se sprijinã pe tehnica“Încearcã sã înþelegi ºi sã accepþi” elaboratã depsihologul american Peter Elbow (“BelievingGame”). În mod conºtient ºi cu un scop bine determinat,individul încearcã sã se convingã pe sineînsuºi sã accepte opinia (ipoteza etc.) formulatã dealtcineva, neglijînd faptul cã ea poate fi sau poate sãparã absurdã, contradictorie sau lipsitã de fundamentareºtiinþificã. O astfel de abordare oferãposibilitatea de a analiza ºi inspecta toate avantajeleopiniei celuilalt, care în alte circumstanþe ar putearãmîne “în culise”.Aceastã tehnicã este exersabilã în cadrul unuijoc didactic (cu durata de 45-50 min.). Regulileacestuia nu sînt complicate: participanþilor li seinterzice sã punã întrebãri agresive care ar puteaprovoca o confruntare; ei trebuie sã încerce sã treacãpe “poziþia” oponentului. În cazul în care apardificultãþi în ceea ce priveºte formularea întrebãrilor,se permite solicitarea ajutorului din partea grupuluisau a profesorului. Activitatea echipei trebuie sã sedesfãºoare conform criteriului de încredere reciprocãºi de exprimare liberã. <strong>Pro</strong>fesorul arbitreazã joculrejetînd întrebãrile cu caracter blamant, avîndconotaþii negative sau depreciative. Jocul nu trebuietransformat într-o discuþie, care, de cele mai dese ori,finalizeazã într-o polarizare a opiniilor: aceastãtehnicã are de fapt un scop opus - cel de a-i apropiape oameni în tentativa de comprehensiune a unorsituaþii, evenimente etc., printr-o examinare impersonalãºi echidistantã. Pe parcursul acestui joc didacticparticipanþii au posibilitatea sã înveþe a gîndicritic, coerent ºi detaºat, sã formuleze concluzii ºisã elucideze interrelaþii importante.“CU ASTA NU POÞI Sà NU FII DE ACORD!”Jocul începe cu prezentarea problemei ºi a opiniilorcare vor fi, în final, acceptate de toþi participanþii.Pentru aceasta se oferã 10-15 min. Subiectul pus îndiscuþie trebuie sã fie concret, familiar elevilor, pertinentexperienþei lor de viaþã, conþinînd ºi mai multeperspective de abordare, astfel încît sã le stimulezegîndirea abstractã. Subiectul poate fi propus subformã de comunicare, text sau prezentat de un expert.Dupã ce au luat cunoºtinþã de text sau l-au ascultatpe expert, elevii încearcã sã-ºi exprime propriile opiniidespre aceastã problemã, elucidînd unele sau alteleaspecte ale ei. Succesul acestei etape depinde în maremãsurã de abilitatea profesorului de a nuanþa aceleaspecte ale problemei puse în discuþie asupra cãroravor cãdea de acord toþi participanþii, fãrã a resimþivreun protest interior. În cadrul jocului descris aici,se cere sã fiþi atenþi atît la mijloacele verbale de comunicarecît ºi la cele non-verbale (mesajul lor pozitiv careîncurajeazã comunicarea sincerã ºi eficientã).“Mà ÎNDOIESC, DECI EXIST!”Dupã ce grupul a acceptat deja convingerilede bazã ºi a convenit asupra aspectelor fundamentaleale problemei, se va trece la etapa dubiilor ºi îndoielilor(20-30 min.). În aceastã fazã sarcina constã îna formula propriile dubii sub forma unor întrebãride clarificare. Participanþii cãrora le-a reuºit aceastaîi vor ajuta pe colegi. Celor care nu pot fi de acord<strong>Didactica</strong> <strong>Pro</strong>..., <strong>Nr</strong>.1, anul 200061