EXERCITO, ERGO SUMC – reprezintã comportamentul. Obiectivul vaconstata un comportament al elevului – rezultat alprocesului de învãþare – care trebuie sã fie mãsurabil.Dacã analizãm mai detaliat, atunci vom vedea cãmodul comportamental se compune din douã elemente:un verb de acþiune ºi o referinþã la conþinut.1.Verbul de acþiune specificã actul comportamentalaºteptat din partea elevului. Taxonomialui Bloom (vezi schema) oferã o listã detaliatã averbelor, utilã pentru elaborarea obiectivelor.2.Referinþa relevã un conþinut specific ºi, deregulã, este precedatã de un verb.De exemplu:La finele lecþiei elevul va fi capabil sã:– identifice cel puþin 4 cauze ale revoluþiei din1848, utilizînd notiþele pe care ºi le-a luat peparcursul lecþiei;– rezolve independent 4 inecuaþii reductibile lainecuaþii pãtratice.C – reprezintã condiþiile situaþiei în care seproduce comportamentul aºteptat, acestea fiind niºteconstrîngeri sau parametri ai procesului de învãþareºi evaluare. În obiective sînt puse în evidenþã materialelece pot fi utilizate de elevi (de asemenea, celece nu pot fi utilizate), condiþiile în care elevii îºi vordemonstra abilitatea etc.De exemplu:– Avînd ca reper harta geopoliticã a Europei,elevii vor fi capabili sã determine cel puþin 3avantaje ºi 3 dezavantaje macroeconomice aleMoldovei.M – reprezintã mãsura (sau criteriul), aceastaspecificînd standardul minim acceptat de performanþãîn termeni de calitate, cantitate ºi timp.Mãsura este ºablonul dupã care se evalueazãrealizarea obiectivului. Ea poate fi stabilitã din punctde vedere cantitativ ºi vizeazã calitatea, viteza ºiacurateþea realizãrii unei performanþe.De exemplu:La finele orei elevul va trebui sã:– identifice cel puþin patru cauze ale revoluþieidin 1848, utilizînd notiþele pe care ºi le-a luat peparcursul orei.În final, pornind de la modelul ACCM,prezentat mai sus, am vrea sã punem accentul pe unmoment important, care ne poate ajuta în procesulde elaborare a obiectivelor: de obicei, pentru aspecifica adecvat conþinutul unei ore de instruire enevoie de 5–10 obiective. Desigur, acest enunþ sereduce la o simplificare, dar el oferã cel puþin oviziune asupra procesului de elaborare a obiectivelor.BIBLIOGRAFIE1. Criºan, A., Guþu, Vl., Dicþionar de termenipedagogici; EDP, Bucureºti, 1998.2. Criºan, A., Guþu, Vl., <strong>Pro</strong>iectarea curriculum-uluide bazã. Ghid metodologic; Editura“TipCim”, Cimiºlia, 1997.3. Nicola, I., Tratat de pedagogie ºcolarã; EDP,Bucureºti, 1998.4. Mager, Robert, Preparing Instructional Objectives;Belmont, CA: David S. Lake Publishers,1984.Taxonomia lui Bloom58OPERAÞIONALIZAREA OBIECTIVELOR EDUCAÞIONALE
EXERCITO, ERGO SUMÎnvãþarea prin colaborareMetoda Zig-ZagSerghei LÎSENCOStimaþi colegi, vi s-a întîmplat vreodatã sãaveþi elevi care nu-ºi fãceau temele de acasã din cauzavolumului mare al textului de studiat? Aveþi elevi, carepreferã mai mult sã comunice înde ei decît sã citeascãce scrie în manual? Sînteþi de acord cã metodeleautoritare în astfel de cazuri par a fi puþin eficiente?Sînt sigur cã fiecare profesor creativ posedãinstrumentele ºi tehnicile ce-i permit sã rezolveaceste probleme.L-am putea compara cu un vîslaº iscusit ceconduce barca pe o mare furtunoasã. Dar aventurîndu-teîmpotriva fluxului, riºti sã þi se rãstoarneambarcaþiunea. Ce va face un navigator cu experienþã?El se va folosi de puterea fluxului ºi, prin miºcãriabile cu vîslele, va ajunge cu barca la malul dorit.Aºa e ºi în cazul unui profesor creativ - el nu tindesã impunã voia sa elevilor ci organizeazã ºi îndrumeazãenergia lor în direcþia necesarã, oferindu-le unmediu în care copiii lucreazã, se joacã ºi, în acelaºi timp,aproape imperceptibil pentru ei, învaþã.De una din metodele ce permit organizareaclasei într-un asemenea mod am luat cunoºtinþã încadrul proiectului Lecturã ºi Scriere pentru DezvoltareaGîndirii Critice (LSDGC). În context, vãpropun aici un exemplu din experienþa proprie - laora de istorie cu subiectul “Revoluþiile burgheze dinanii 1848-1849” (clasa a VII-a, Istoria Universalã).Obiectivele lecþiei au fost ca fiecare elev sãcunoascã, la sfîrºitul orei, cauzele, principaleleevenimente, forþele implicate ºi rezultatele acestorrevoluþii, sã poatã compara, evidenþiind trãsãturilegenerale ºi particularitãþile revoluþiilor sus-numite.Pentru a atinge aceste obiective am folosit tabelul demai jos.Dar cum sã facem ca sã-l interesãm pe elevîn a completa acest tabel?Dupã cum este ºtiut, revoluþiile s-au desfãºuratîn Franþa, Germania, Austria ºi Italia. Pornind de laacest fapt, am împãrþit clasa în grupe a cîte patru elevi.Fiecare membru al unei astfel de echipe a devenit “expert”pentru una din aceste þãri. Sarcina “expertului”era de a completa rubrica din tabel conform þãrii aleseºi de a expune în faþa celorlalþi trei colegi de grupcunoºtinþele cãpãtate din manual.Dar cum sã fiu convins cã fiecare elev vaîndeplini calitativ aceastã misiune didacticã?Am rugat “experþii” din grupele iniþiale sãstudieze evenimentele în colaborare. Astfel, în clasãau apãrut patru grupe noi cu “experþi” pentru Franþa,Germania, Austria ºi Italia.Consultînd manualele ºi colaborînd, eleviiidentificau trãsãturile principale ale revoluþiei dinrespectiva þarã, discutau cum ar fi mai bine sãcompleteze o anumitã rubricã ºi sã expunã cunoºtinþelecãpãtate în faþa colegilor.Terminînd de executat sarcina datã, “experþii”s-au reunit în grupele iniþiale. Apoi echipa“reîntregitã” a luat cunoºtinþã de evenimentele dinfiecare þarã, ascultînd mesajele tuturor “experþilor”ºi completînd astfel tabelul.Dupã încheierea activitãþii, elevii erau gatasã discute despre trãsãturile generale ºi particularitãþilerevoluþiilor, despre consecinþele ºi experienþaacestora.Au fost atinse oare obiectivele propuse?Observaþi: fiecare elev a completat tabelul, fiind gatasã descrie revoluþia din cel puþin o þarã. Colaborîndcu colegii de grup, ei îºi expuneau pãrerile, în acelaºitimp percepînd ºi mesajele membrilor echipei.Ei bine, dacã v-am trezit interesul pentrufolosirea acestei metode în cadrul lecþiilor voastre,atunci sã urmãrim expunerea algoritmului tehniciicu denumirea “ZIG-ZAG”. El conþine 6 etape.1. Împãrþim în 4 –5 fragmente textul care ur-<strong>Didactica</strong> <strong>Pro</strong>..., <strong>Nr</strong>.1, anul 200059