Nr. 1 - Pro Didactica

DOCENDO DISCIMUSCitirea pe diagonalã: elevul miºcã degetul pediagonala paginii, strãduindu-se sã cuprindã cuprivirea textul integral; apoi, avînd ca repere cuvinteleîntîlnite mai des, expune conþinutul acestuia.Citirea “slalom”: elevul miºcã degetul pe opaginã, ca într-un slalom, schimbînd de 4 ori, ba ºimai mult, direcþia, fiind atent la cuvintele întîlnitedes ºi încercînd sã înþeleagã despre ce este vorba întext.Citirea “pe insuliþe”: pe o hîrtie de mãrimeapaginii, vor fi tãiate mai multe “ferestruici” (cuparametrii de 3-4 cm lungimea ºi 1-5 cm lãþimea),în douã coloniþe. Fila cu “insuliþe” se suprapunepeste pagina de manual, iar elevul încearcã sãciteascã cît mai rapid textul vãzut prin ferestruici,expunînd la modul general despre ceea ce se vorbeºteîn text.Citirea “pe douã verticale”: elevul va trasaimaginar, cu degetul, de sus în jos, douã paralele(prima fiind la distanþa de 2-3 cm de margineatextului); în acelaºi timp el va reþine cuvinteleîntîlnite mai des, încercînd sã expunã conþinutul.Citirea “cu cartonaºul”: elevii citesc textulmiºcînd rapid în jos o riglã sau un cartonaº, astfeldescoperind, rînd cu rînd, textul. Dupã mai multeîncercãri, elevii vor accelera miºcarea riglei (cartonaºului),sporind ºi viteza citirii.Citirea “cu muzicã”: se efectueazã pe un fundalmuzical. În acest caz profesorul trebuie sã gãseascão muzicã orchestralã relaxantã, fãrã text vocal.Citirea “ritmatã”: elevii citesc ºi, concomitent,ciocãnesc cu capãtul creionului în masã întrunanumit ritm. Dupã multe exersãri, se va ajungela un ritm accelerat de citire.Citirea “zum-zum”: elevii citesc textul înºoaptã, astfel în sala de studiu fãcîndu-se auzit unzumzet. Profesorul îi poate îndemna pe elevi sãspunã, din cînd în cînd, “zum-zum”, citind în gînd.Citirea “cu scor”: elevii citesc textul încercîndsã memorizeze conþinutul ºi, totodatã, numãrãcu voce tare de la unu la douãzeci, ºi invers. Este unexerciþiu dificil ºi poate fi însuºit numai dacã eleviicunosc ºi alte tehnici de citire rapidã.Citirea “cu punctul verde”: la mijlocul textuluielevii vor desena un punct verde mare; citind, eise vor strãdui sã vizualizeze permanent acest punct.Aceastã tehnicã formeazã calitãþi de citire rapidã ºide concentrare maximã asupra textului.Tehnicile sus-numite, fiind utilizate corect ºipermanent, cu trecerea treptatã de la însuºirea uneiala alta, activizeazã deprinderea de citire rapidã aelevilor. Învãþînd aceste tehnici, elevii pot utiliza demulte ori (la nivel de obiºnuinþã) unele dintre ele ºi,mãrindu-ºi viteza citirii, vor ajunge sã îndeplineascãsarcini mai dificile. În contextul cultivãrii dexteritãþilorde lucru cu textul scris, este important a-i învãþape elevi sã facã însemnãri cu creionul pe margineapaginii, acestea constînd din niºte simboluri (semne),convenite prin acord între profesor ºi elevi, ºiexprimînd anumite criterii de autoevaluare cognitivã,de exemplu: “V” — “am ºtiut”; “+” — “am aflat”; “!”— “foarte interesant”; “?” — “mã intereseazã”; “–”— “nu mã intereseazã”. Aceastã tehnicã de însemnãripe paginã formeazã deprinderi de citire atentã.În procesul de predare-învãþare a istoriei înclasa a IV-a profesorul va utiliza ºi o serie de tehnicitradiþionale de lucru cu textul, cea mai popularã fiindcitirea conform unui algoritm determinat pe care,însuºindu-l, elevii îl vor utiliza continuu ºi în claselemai mari. Iatã un exemplu de algoritm tradiþional:1. Textul se segmenteazã pe pãrþi (conformsensului, uneori conform alineatelor).2. Se scrie planul desfãºurat (pe tablã sau încaiete), conform pãrþilor determinate.3. Se identificã cuvintele-cheie, care se noteazãpe tablã, în caiete etc.4. În caz de necesitate, explicaþia cuvintelor secautã în dicþionar.5. În baza ideilor principale ale conþinutului,elevii pot desena, elabora tãbliþe, grafice etc.6. Elevii îºi pun întrebãri reciproce în colectivsau în perechi, în baza conþinutului.7. Elevii pot reproduce conþinutul textului, pepãrþi sau în întregime.SUGESTII DE TEHNICI PENTRU FORMAREADEPRINDERII DE A PERCEPE SPAÞIULLA LECÞIILE DE ISTORIEIstoria, ca disciplinã ºcolarã, este de neconceputîn afara procesului de formare la elevi apercepþiei spaþiului istoric. În acest context, condiþianecesarã pentru reuºita fiecãrei activitãþi didacticeeste utilizarea unui material cartografic: harta deperete, atlasul cu hãrþi ºcolare, hãrþile din manual,hãrþile de contur ºi exersarea permanentã a tehnicilorde lucru cu ele. Este foarte important ca la primacunoºtinþã cu harta, cînd învãþãtorul explicã structurageneralã a hãrþii ºi legenda ei, fiecãrui elev sã ise ofere posibilitatea de a atinge harta cu mîna, cucreionul, de a parcurge cu arãtãtorul graniþele naturaleºi politice, rîurile ºi mãrile. Elevilor le place sãgãseascã pe hartã localitãþi, rîuri mai puþin cunoscute.Pornind de la acest interes, profesorul vaelabora o serie de exerciþii de localizare a þãrilor,oraºelor, evenimentelor, descrise în manualul deistorie. Dupã formarea celor mai simple deprinderide lucru cu harta istoricã, pot fi utilizate ºi exerciþiimai complicate.Exerciþiile de lucru cu harta istoricã vor fiefectuate în cadrul fiecãrei activitãþi didactice laDidactica Pro..., Nr.1, anul 2000METODE ªI PROCEDEE DE FORMARE A PRICEPERILOR INTELECTUALE. PREDAREA-ÎNVÃÞAREA ISTORIEI ÎN CLASA A IV-A51