Nr. 1 - Pro Didactica

DOCENDO DISCIMUSva practica exerciþii de captare a atenþiei, þinînd cont defaptul cã la elevii claselor primare persistã atenþiainvoluntarã.Pentru stimularea interesului faþã de tema(respectiv, conþinutul) lecþiei, profesorul va intercalaîn discursul sãu didactic ilustraþii, cãlãtorii imaginareîn istorie, variate inflexiuni vocale, naraþiuniexpresive ºi emoþionante etc. În scopul concentrãriiatenþiei, este foarte utilã formularea de obiective(scopuri) concrete, care ar putea fi atinse la sfîrºitulactivitãþii, expunerii orale.Exemplu:Dupã ce mã ascultaþi (sau citiþi), numiþi:1. douã personalitãþi istorice;2. douã date cronologice sau evenimente;3. trei cuvinte necunoscute.Indiferent de forma de activitate utilizatã lalecþie, profesorul se va uita în ochii elevilor, le vapune întrebãri, care le-ar solicita acordul sau dezacordul;uneori va ridica puþin vocea sau va trece lavorbirea în ºoaptã. O percepere activã presupune (dinpartea elevilor) întrebãri cu scopul de a concretizaceva; încurajarea din partea profesorului se va realizaprin cuvinte precum “bine”, “înþeleg”, “interesant”sau reacþii senzorio-motorii: priviri fixe, miºcãri alecapului cu sens afirmativ, zîmbet înþelegãtor etc.Pot fi utilizate ºi exerciþii speciale de activizarea atenþiei elevilor la lecþie.1. În timpul unei expuneri orale (nu mai lungãde 7 minute) a unui conþinut istoric, profesorulva repeta des ºi, de cele mai multe ori, în afaralogicii textuale, o noþiune istoricã (“deceniu”,“izvor istoric”, “secol”, “rege” etc.). Copiii voravea sarcina sã depisteze aceastã noþiune care arerol de tic verbal, cei mai atenþi pot chiar stabilide cîte ori a fost rostit respectivul cuvînt. Este unexerciþiu greu, dar fiind utilizat des, el va contribuiconsiderabil la dezvoltarea atenþiei elevului.2. Dupã o comunicare oralã, fãcutã de profesor(sau de un elev), cei din clasã vor fi solicitaþi sãdiscute în perechi asupra mesajului audiat de ei,urmînd ca cineva sã încerce o reproducere acomunicãrii. Acest exerciþiu presupune exersareaatenþiei, dar ºi stimuleazã dezvoltarea memoriei.3. Se propune elevilor sã asculte o comunicareþinînd ochii închiºi. Între timp, poate fi reprodusun zgomot adiacent (ciripit de pãsãri sau altceva).Elevii vor trebui sã reproducã parþial conþinutul,dar ºi sã identifice zgomotul respectiv.4. Poate fi utilizat exerciþiul cu miºcarea degetelormîinilor în timpul ascultãrii active. Importanteste ca atenþia lor sã fie concentratã asupra miºcãriicorecte a degetelor ºi, totodatã, asupra conþinutului.Se va începe de la miºcãri simple ale degetelor,ajungîndu-se pînã la cele mai complicate.5. Copiii pot fi rugaþi ca, în timpul ascultãrii active,sã urmãreascã atent acul indicator (secundarul,minutarul) al ceasornicului de pe perete(Rudic Gh., Feighina A.PAI 1,4. Perceperea -program modular).Pentru activizarea ºi motivarea atenþiei,profesorul va utiliza algoritmul bunei dispoziþii pecare elevii îl pot repeta singuri (în gînd sau cu voce)cît mai des:– sîntem veseli, voioºi, ne place sã ascultãm;– repetãm în gînd dupã profesor;– ascult ºi pregãtesc o întrebare;– ascult ºi vãd pe tablã planul temei.Dezvoltarea atenþiei ºi capacitãþii de a ascultaactiv trebuie exersate, repetate permanent, cãcinumai aºa putem sesiza un rezultat pozitiv în comportamentulsenzorio-motoric al elevilor.DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE CITIRELA LECÞIILE DE ISTORIE - FACTORIMPORTANT ÎN PROCESUL STIMULÃRIIINTERESULUI FAÞÃ DE DISCIPLINÃInteresul elevilor faþã de manualul de istorieapare din momentul în care ei iau în mîini, pentruprima datã, respectiva carte. De tactica pedagogicãa profesorului depinde extinderea acestui interes.Profesorul îi va îndemna pe elevi sã rãsfoiascãmanualul timp de cîteva minute, apoi le va propuneunele exerciþii de aprofundare a informaþiilor generaledespre manual:1. Cine sînt autorii acestei cãrþi?2. Care este titlul manualului?3. Unde a fost editat?4. Vã plac ilustraþiile? De ce?5. Aþi recunoscut ceva în manual?6. Cîte pagini, capitole, pãrþi are manualul?7. Manualul are prefaþã sau cuvînt introductiv?În lucrul cu textul din manual pot fi utilizatediferite metode ºi tehnici de lecturã. Pentru înþelegereasensului, a ideii generale, pentru interpretarealui, precum ºi pentru relevarea mesajuluicognitiv, se utilizeazã metodele lecturii informative- citirea expresivã, citirea cu voce, citirea pe roluri,citirea cu dialog ºi discuþii la temã etc.Este important, însã, ca la lectura textelorsuplimentare din manual sã se facã uz de metodelece dezvoltã deprinderile de citire rapidã. Metodelese exerseazã în primul rînd pe textele literare incluseîn manual. Acestea, fiind aplicate deseori, vorcontribui esenþial la dezvoltarea abilitãþilor de citirerapidã, care vor accelera valorificarea potenþialuluide muncã intelectualã al elevilor. Metodele sîntdescrise în diferite programe modulare (de exemplu,cele propuse de Gh. Rudic ºi A. Feighina). Expunemschematic tehnicile de activizare a deprinderilor decitire rapidã.50METODE ªI PROCEDEE DE FORMARE A PRICEPERILOR INTELECTUALE. PREDAREA-ÎNVÃÞAREA ISTORIEI ÎN CLASA A IV-A