Nr. 1 - Pro Didactica

DOCENDO DISCIMUSDupã determinarea adîncimilor medii peverticalã în dreptul tãbliþelor ºi adîncimilor mediidintre tãbliþe, se va trece la stabilirea suprafeþei înm 2 a secþiunii dintre douã verticale alãturate. Aceastase obþine prin înmulþirea adîncimii medii verticalecu distanþa dintre ele dupã formula:Sm 2 = Am x D ; în care Sm 2 - suprafaþa secþiuniidintre douã verticale în m 2 ; Am – adîncimea mediedintre douã verticale; D – distanþa dintre douãverticale.Suprafaþa totalã a secþiunii rîului se obþineprin însumarea valorilor parþiale ale acesteia.Echipa a II-a aflã temperatura, culoarea ºitransparenþa apei.Temperatura apei se mãsoarã cu termometrespeciale, iar în lipsa acestora - cu termometre de aer.Pe verticalã, temperatura se mãsoarã prin folosireaunei butelii de sticlã îngreuiatã în partea inferioarãcu o rondea de plumb sau zinc ºi legatã anterior deun cablu de aluminiu gradat metric. Sticla se astupãcu un dop de plutã, de care este legat un ºnur, ºi selasã pe verticalã în apã pînã la adîncimea doritã.Printr-o smuciturã a ºnurului, sticla se deschide ºise umple cu apã. Scoasã imediat la suprafaþã, seintroduce în ea termometrul, care este þinut timp de5 minute, apoi se citesc indicaþiile de pe grilã.Determinarea culorii apei se face prin comparareaculorii acesteia cu scara colorimetricã Forel ºiUhle. Aprecierea se poate face ºi cu aproximaþie, fãrãa utiliza scara colorimetricã.Transparenþa apei se mãsoarã cu discul Secchi,confecþionat din tablã vopsitã în alb ºi cu diametrulde 30 cm. Acest disc este suspendat de o sfoarãgradatã metric. Discul se cufundã în apã pînã abiase mai zãreºte. Adîncimea cititã pe sfoarã indicãgradul de transparenþã a apei exprimatã în metri.Echipa a III-a estimeazã forþa distrugãtoarea rîului ºi face mãsurãtori asupra oscilaþiilor denivel al apei, cu ajutorul mirei hidrometrice. Mirase fixeazã în apa curgãtoare pe pilonul unui pod saupe un pilon înfipt în albie, astfel încît ea sã rãmînãîn apã ºi în timpul celei mai mari scãderi de nivel.Echipa a IV-a cerceteazã valea rîului conformurmãtorului algoritm:1. structura vãii, modificarea caracterului ei peunele sectoare ale rîului;2. cercetarea elementelor vãii rîului: luncainundabilã, terasele, malurile; mãsurarea lãþimiiºi înãlþimii lor;3. calcularea unghiului de înclinare a teraselor;4. cercetarea straturilor de roci ce alcãtuiesclunca, terasele ºi malurile rîului.Dupã efectuarea aplicaþiilor de teren, eleviise vor întoarce în clasã, unde vor generaliza ºisistematiza informaþiile culese pentru a desprindeconcluziile necesare.Lecþiile descrise mai sus pun în evidenþãurmãtoarele avantaje:– un interes mai mare al elevilor faþã de o temãobiºnuitã;– implicarea activã în procesul instructiv;– evidenþierea ajutorului reciproc ºi a cooperãrii;– posibilitãþi de autoevaluare ºi de evaluare acolegilor.BIBLIOGRAFIE1. Buzaº, L., Activitatea didacticã pe grupe;Editura Didacticã ºi Pedagogicã, Bucureºti, 1976.2. Cerghit, I., Metode de învãþãmînt, ediþia a II-a;Editura Didacticã ºi Pedagogicã, Bucureºti, 1982.3. Gillse, F., Practica muncii în grupuri; EdituraDidacticã ºi Pedagogicã, Bucureºti, 1975.4. Þîrcovnicu, V., Învãþãmîntul frontal, învãþãmîntulindividual, învãþãmînt pe grupe; EdituraDidacticã ºi Pedagogicã, Bucureºti, 1981.Didactica Pro..., Nr.1, anul 2000MODERNIZAREA LECÞIEI DE GEOGRAFIE PRIN ORGANIZAREA ACTIVITÃÞII ÎN GRUP47