DOCENDO DISCIMUSdecizie pe parcursul unei activitãþi instructive (o lecþie,o orã academicã dublã, un bloc de cel mult 4-5 lecþii).Specificãm, în context, cã didactica modernã nu separãetapa de predare de cea de verificare, de control,chestiune specificã învãþãmîntului tradiþional. Ea aredrept obiectiv nu numai produsul sau conþinutulînvãþãrii, ci ºi procesul prin care copilul ajunge saureuºeºte sã ajungã la stãpînirea materialului studiat.Evaluarea permanentã realizatã pe parcursulunitãþii de învãþãmînt va cuprinde:– verificarea ºi aprecierea temelor de acasã;– evaluarea comportamentului ºcolar pe secvenþede lecþie (care verificã realizarea unuianumit obiectiv operaþional);– evaluarea întregii activitãþi de învãþare (efectuatãla sfîrºitul lecþiei, a perechii, a blocului de3-4 lecþii);– autoevaluarea “ºtiu/nu ºtiu încã”, “pot/nu potîncã”.La disciplina Limba ºi Literatura Românã(etapa de gimnaziu) am exersat mai multe tehnici deevaluare (oralã/scrisã), pe care le-am raportat la celepatru domenii fixate în curriculum-ul gimnazial:înþelegere la auz; vorbire; lecturã; scriere.La capitolul Înþelegere la auz se poate recurgela: chestionare orale în baza unui text (de o jumãtatede paginã, de o paginã) ascultat în primã audiþie (rostitfie de profesor, fie de un elev sau înregistrat);rezumate orale, în baza unor emisiuni Radio/TV peteme de culturã generalã (timp de realizare: 2-3minute), rezumate orale în baza textelor din manual(cu respectarea timpului indicat: 2-3 minute),chestionare de evaluare frontalã (care pot verificamateria studiatã la lecþia precedentã sau ce s-a predatla zi etc.)<strong>Pro</strong>punem cîteva indicaþii pentru unele dinaceste tehnici. Un chestionar oral în baza unui textascultat în primã audiþie poate solicita rãspunsuri laurmãtorii itemi:– Cînd ºi unde are loc acþiunea?– Cine se aflã în centrul acþiunii?– Ce subiect ia în discuþie textul?– Ce sugereazã textul?– Prin ce impresioneazã textul?– Cum se ascultã textul?Eficiente sînt ºi chestionarele de evaluarefrontalã, care se apreciazã în baza scãrii de clasificare:nrCerinþe (itemi)Legendã: “–” — slab; “+ –” — mediu; “+” — bun; “!” — foarte bun; “!!!” — excelentLa capitolul Vorbirea pentru a realiza evaluarea formativã prin: comunicãri orale pe anumite teme (pregãtitedin timp), rezumate orale pregãtite în prealabil (timp de realizare: 2-3 minute), reproducerea din memorie a unortexte preferate (nu se insistã pe texte de volum), reproducerea a 1-2 citate care l-au impresionat pe elev; realizareaunui dialog pe o anumitã temã, realizarea unei dezbateri pe o anumitã temã, organizarea concursurilor-tip “Corect!”(vizeazã utilizarea corectã a anumitor expresii).Comunicarea oralã pregãtitã din timp poate fi evaluatã conform algoritmului:12345Coerenþa logicã în învãþarea ideilorRãspunsul corect la temãVocabularul elevat, rafinat, utilizarea neologismelorCorectitudineaPrezentarea interesantã, expresivã, frumoasãTOTAL 1042EVALUAREA FORMATIVÃ: ASPECTE PRACTICE
DOCENDO DISCIMUS12345La reproducerea textelor ne-am putea conduce de un alt algoritm:Coerenþa logicã în învãþarea ideilorRãspunsul corect la temãVocabularul elevat, rafinat, utilizarea neologismelorCorectitudineaPrezentarea interesantã, expresivã, frumoasãTOTAL 10Gradul de dezvoltare a abilitãþilor de lecturãpoate fi verificat ºi apreciat atît prin probe orale, cîtºi prin probe scrise. Dintre tehnicile orale propunem:lectura impecabilã a unui text (pregãtitã din timp);lectura unui text la prima vedere, lectura expresivãa unui text preferat, lectura impecabilã a unui textpublicistic; chestionar oral prin care se verificãlectura unei cãrþi, conþinutul unui text propus pentrulectura independentã.Dintre probele scrise alegem texte scurte deverificare la care elevii rãspund în mod independent,eseuri de tipul: “<strong>Pro</strong>zatorul preferat”, “Poetulpreferat”, “Ziarul preferat”, “Rubrica cea mai interesantãa sãptãmînalului Literatura ºi Arta”, “Revinmereu la Sania lui Ion Druþã”.Sînt eficiente, în acest context, ºi victorineleîn scris (organizate cu regularitate dupã 4 - 5 lecþiide literaturã).Evaluarea capacitãþii de scriere poate firealizatã prin tehnici evaluative de tipul:– dictãri reciproce (de cuvinte, texte scurte);– redactare a textelor de un volum mic (de 5-7, 10, 15 rînduri);– scurte eseuri la anumite teme;– rezumate ale unor texte în volum de una, douãpagini;– exerciþii de sintezã din manual;– chestionare de evaluare ce cuprind 2-3 itemi.Din tipurile de evaluare alternative, de un realsucces se bucurã, la lecþiile de limba ºi literaturaromânã, portofoliul ºi autoevaluarea.Un portofoliu la literatura românã include:– fiºe textuale din viaþa ºi activitatea scriitoruluiX;– fiºe cu algoritmi pentru realizarea de comentarii;– fiºe cu citate din critica literarã;– eseuri proprii la temã;– recenzii;– fotografii, postere, liste bibliografice;– decupãri din ziare ºi reviste;– casete cu înregistrãri ale unor texte;– conspecte;– fiºe cu notiþe;– caiete cu notiþe etc.Dintre tehnicile specifice autoevaluãrii ne vomopri mai întîi la chestionarul de evaluare. La sfîrºitulactivitãþii de instruire elevii vor încerca sã rãspundãla urmãtorul chestionar:1. Prin rezolvarea acestei sarcini la lecþia deastãzi am învãþat;2. În realizarea acestei sarcini la lecþia de astãziam întîmpinat urmãtoarele dificultãþi;3. În urma acestei sarcini/activitãþi pot face;4. Cred cã mi-aº putea îmbunãtãþi performanþadacã;5. Ce mi-a plãcut la aceastã activitate.Este binevenitã autoevaluarea realizatã înbaza listei obiectivelor operaþionale. La începutullecþiei elevii au fixat în caiete obiectivele operaþionaleprevãzute pentru ora respectivã. La sfîrºitullecþiei li se oferã 2-3 minute pentru a medita pemarginea fiecãrui obiectiv, notînd în dreptul luigradul de performanþã la care a ajuns. Ar puteautiliza simbolurile:“–” — nu ºtiu/nu reuºesc încã;“+–” — trebuie sã revin;“+” — mã voi descurca;“!” — ºtiu bine.Experienþa demonstreazã cã evaluarea formativãare douã funcþii: corectivã ºi orientativã. <strong>Pro</strong>fesorulva cãuta sã aibã un feedback real ca sã-ºi dea seamala timp dacã a ales bine ºi în mod reuºit o anumitãmetodicã/tehnicã de lucru ºi sã recurgã la o remediere“din mers” a situaþiei în caz de necesitate.Apoi, informaþia pe care o va înregistra îipoate servi drept ghid în alegerea unei strategii metodicemai adecvate ºi-l va determina sã revinã sau nula aceeaºi metodã/tehnicã “în realizarea unorsarcini similare” (Cerghit).Evaluarea formativã urmãreºte, de fapt, progresulelevilor ºi scoate la suprafaþã dificultãþile lorde învãþare.În aceastã ordine de idei nu este recomandatca elevii sã fie apreciaþi cu note (pozitive/negative).De aceea propunem un algoritm de lichidare a unordificultãþi de învãþare ce poate fi utilizat dupã redactarea/scriereaunui text de cãtre elevi:– lucrarea se verificã, depistîndu-se greºelile,dar nu se apreciazã cu nota;<strong>Didactica</strong> <strong>Pro</strong>..., <strong>Nr</strong>.1, anul 2000EVALUAREA FORMATIVÃ: ASPECTE PRACTICE43