Nr. 1 - Pro Didactica

MAPAMOND PEDAGOGICanumit dispreþ ei numesc acest fenomen "regurgitation".Studenþii din Moldova au acces redus la informaþie.Dacã, sã zicem, vreunul ar avea de scris un eseudespre Emily Dickinson, cea mai valoroasã poetã asec. al XIX-lea, atunci el ar gãsi foarte puþinã informaþieîn bibliotecã. De altfel, ºi în restul Europei lucrulbibliotecarului constã în a proteja cãrþile de studenþiicare le pot deteriora sau fura. În SUA bibliotecaruldepune toate eforturile pentru a facilita accesulstudentului la informaþie. Dacã vrei sã gãseºti o carteîntr-o bibliotecã, în primul rînd, mergi la catalogulcomputerizat. Acesta imediat îþi va da informaþiadespre cartea solicitatã. Dacã cineva deja o consultã,calculatorul îþi va spune cînd ea va fi înapoiatã. Toateaceste servicii sînt gratuite. În orice bibliotecã dinSUA puteþi sã vã plimbaþi printre poliþele cu cãrþi, fãrãnici o restricþie, ceea ce nu este valabil doar în cazulBibliotecii Publice din New York; în oricare altãbibliotecã localã, universitarã sau de colegiu accesulla cãrþi este liber. Bibliotecile constituie una din marilesatisfacþii ale învãþãmîntului din America.De regulã, profesorii încearcã sã reþinã numelefiecãrui student în parte. Profesorii au, de 4-6 ori pesãptãmînã, ore de audienþã, în care se discutã custudenþii ºi despre problemele lor de studiu, dar ºi oricealt subiect care prezintã interes comun. Dacã o sã aveþiocazia sã studiaþi în SUA, sã profitaþi de aceste ore.În afarã de cele enumerate mai sus, existã un ºir întregde alte servicii pe care le oferã o instituþie de învãþãmîntsuperior din SUA. Ele sînt concentrate, de obicei,în librãrii, cofetãrii, centre de relaxare cu fotoliiconfortabile, cluburi de discuþii etc.Se poate isca întrebarea: de ce colegiile oferãatît de multe servicii? Fiindcã în SUA competiþiapentru a interesa studenþii este mare. De aceea, se facetot posibilul pentru a-i atrage ºi a-i pãstra pe cei careau ºanse bune de a se realiza.Dacã taxa de studiu este prea mare, atuncicolegiul le oferã studenþilor un credit, care este achitatdupã ce studentul absolvã instituþia ºi începe sã cîºtigebani. Sau colegiul îl va încadra într-o funcþie ce poatefi exercitatã chiar în incinta campusului. Astfel seexplicã faptul cã mulþi studenþi ajung sã lucreze încofetãrii, în librãrii, sã aibã ore de meditaþii etc.Cînd studenþii pãºesc pentru prima datã pragulvreunui colegiu din SUA, ei ºi pãrinþii lor faccunoºtinþã cu rectorul instituþiei, cu decanii º.a. Dupãun ºir de alocuþiuni, care ulterior vor fi uitate, la unmoment dat cineva dintre persoanele responsabile ledeclarã pãrinþilor: "Acum e timpul sã-i lãsaþi pefeciorii ºi fiicele voastre ºi sã mergeþi acasã. Noi vomavea grijã de ei". Într-adevãr, autoritãþile colegiuluifac tot ce este posibil pentru aceºti copii.VIAÞA SOCIALÃTe mirã faptul cum studenþii din Moldova îºifac timp sã înveþe, avînd în vedere cã ei au un programîncãrcat. În America, studenþii au mai multe orepentru studii, dar ei îºi fac timp ºi pentru alte preocupãri.În primul rînd, acestea sînt cluburile peinterese. Majoritatea campusurilor au cercuri deinformaticã (în mare parte, studenþii au computere încãminele lor); cluburi de ºah, schi, limbi strãine,pentru atleþi, creºtini ºi multe altele. Mai existãgrupuri pe interese, asociaþii pentru negri ºi pentrustudenþii strãini, preponderent din Asia, China,Japonia, India, Pakistan, din America de Sud, ºi, însfîrºit, din Africa ºi Europa (mai puþini).Studenþii îºi editeazã propriul ziar, conceputde ei înºiºi, care reflectã interesele lor.Spre deosebire de Moldova, în majoritateauniversitãþilor americane practicarea sporturilor estedeosebit de importantã.24ÎNVÃÞÃMÎNTUL SUPERIOR ÎN SUA