Nr. 1 - Pro Didactica

MAPAMOND PEDAGOGICmit ca depozitul sã se reducã substanþial; ei contribuiela sporirea lui.Pentru proiectele mari, precum ar fi înãlþareaunor clãdiri noi sau instalarea calculatoarelor, uncolegiu are nevoie de mai mulþi bani, decît poate sãobþinã din profiturile depozitului. Atunci începecampania colectãrii de fonduri. Rectorul universitãþiisau directorul colegiului merge la oamenii de afacerimai importanþi din zonã ºi le reaminteºte desprenumãrul de absolvenþi ai colegiului, angajaþi aifirmelor lor. Dar ºi aceasta nu întotdeauna dã roadeledorite. De aceea ºeful campaniei de colectare întreþinediscuþii cu absolvenþii bogaþi ai colegiului("alumni"), încercînd sã-i convingã cã aceºtia auobþinut performanþe datoritã instituþiei în care auînvãþat. O altã modalitate de a face rost de baniinecesari constã în solicitarea unui sprijin de laproaspeþii absolvenþi ai colegiului. O datã sau de douãori pe an profesorii îi contacteazã la telefon, rugîndu-isã contribuie cu 25-50 de dolari la fondarea unei noibiblioteci sau unui nou teren sportiv. Alte instituþii deînvãþãmînt superior au cãpãtat numele liderilorreligioºi: de exemplu, Universitatea Oral Roberts sauUniversitatea Bob Jones. Strãinii care vin în Americadeseori se amuzã de acest fenomen ºi întreabã dacã,într-adevãr, oricine în SUA poate sã deschidã uncolegiu sau o universitate, ca apoi sã-i confere numelesãu. Rãspunsul este univoc: da, dacã aveþi suficienþibani ºi colegiul de acreditare vã aprobã curriculumul.Aceste ºcoli cu caracter religios, de obicei, le cerstudenþilor un "comportament moral bun", ceea ce arînsemna sã nu fumeze, sã excludã alcoolul ºi relaþiileextraconjugale, iar uneori ºi jocurile de noroc.ORELE ACADEMICEDacã ar fi sã mergi pentru a-þi face studiile înAmerica, primul lucru pe care l-ai observa va fi acelacã, spre deosebire de Moldova, aici se þin mai puþinelecþii, dar þi se oferã mai multe posibilitãþi de a-þi alegeobiectele de predare.Mulþi americani studiazã ani în ºir la colegiusau universitate pentru a obþine o diplomã. În primulan de învãþãmînt, studenþii vor avea trei cursuriobligatorii, numite "de bazã". Acestea pot includeengleza, o limbã strãinã, matematica ºi una din ºtiinþelenaturii. Cãtre anul patru, majoritatea cursurilorobligatorii se finiseazã ºi studenþii trec la cele "opþionale"sau cursurile pe care ºi le-au ales conformintereselor.Deseori pãrinþii îºi motiveazã copiii sã înveþedomeniul care este tradiþional în familia lor. Se maiîntîmplã ca studenþii repede sã-ºi dea seama cãrezultatele lor nu sînt suficiente pentru a merge la oºcoalã cu profil de medicinã sau de contabilitate, deexemplu. Ce-i de fãcut? În acest caz ei cer sfatulconsultantului de la facultatea lor. Fiecare student areun profesor care îi sugereazã ce cursuri sã-ºi aleagãºi ce carierã sã urmeze. Mulþi dintre cei ce-ºi doreausã devinã fizicieni iatã cã ajung poeþi sau filozofi, dupãun an sau doi de studii. Aceasta, însã, nu înseamnãcã ei trebuie sã înceapã studiile de la capãt. Colegiiledin SUA admit schimbarea profilului pentru studenþiilor de douã sau chiar de trei ori, de aceea ºi cerinþelefaþã de ei sînt, de obicei, flexibile.Colegiul este locul unde americanii merg nunumai sã studieze, dar ºi sã înþeleagã cine sînt ei cuadevãrat ºi ce vor ei într-adevãr de la viaþã.În Moldova studenþii învaþã în unul ºi acelaºigrup pînã la absolvire. Tot aºa sînt organizate instituþiilesuperioare din America, dar nu ºi clasele dincolegii. Fiecare student are propriul sãu program destudii, în consecinþã, fiece student se întîlneºte cudiferiþi colegi, de la orã la orã. Spre exemplu, la o lecþiepoþi fi împreunã cu un grup de cinci sau ºase persoanecare studiazã istoria medievalã la un profesor curenume, iar la ora urmãtoare este posibil sã te afli însocietatea unor studenþi care învaþã chimia organicã,îndrumaþi de un student avansat (numit ºi "asistentde studii").Majoritatea colegiilor americane au puþinecursuri organizate în formã de prelegeri, deoareceacestea sînt considerate drept o modalitate ineficientãde prezentare a informaþiei. Cea mai utilizatã metodãse axeazã pe seminarii ori discuþii în grupuri mici.Studenþii americani participã activ la ore. În opiniamajoritãþii profesorilor, o orã are succes, dacã secentreazã pe o discuþie vie, cu multe opinii, cuparticiparea fiecãruia din cei prezenþi, profesoruluirevenindu-i doar misiunea sã ghideze conversaþia prinîntrebãri. Prezenþa este un lucru important: dacãabsentaþi prea des, în consecinþã, cunoºtinþele vor fiapreciate corespunzãtor. Cu alte cuvinte, evaluarea nudepinde numai de examinarea finalã, dar ºi de participareala discuþiile din cursul întregului semestru.Lecþiile americane conþin foarte multe teme pe acasãîn scris ºi aproape toate testele, la fel, sînt scrise.Acestea au o frecvenþã mai mare decît în Moldova.În plus, se practicã multe alte teste ºi exameneadãugãtoare. Scopul sistemului educaþional americaneste avansarea ºi perfecþionarea de la o sãptãmînã laalta.În colegiile americane, în timpul examenelorsau pregãtirii temei de acasã, copiatul sau plagiatulsînt considerate încãlcãri grave. În Moldova acestfenomen uneori seamãnã cu o competiþie sportivã, pecînd în SUA pentru astfel de infracþiuni studenþii potfi exmatriculaþi din instituþia respectivã. De la studenþiiamericani se aºteaptã ca ei sã discute cu profesoriitezele lor de licenþã pe tot parcursul elaborãrii acestora,ca ei sã gîndeascã de sine stãtãtor, nu sã repeteori sã copieze gîndurile sau creaþiile altora. Cu unDidactica Pro..., Nr.1, anul 2000ÎNVÃÞÃMÎNTUL SUPERIOR ÎN SUA23