Nr. 1 - Pro Didactica

QUO VADIS?care ar condiþiona o gîndire netipizatã, cãci exigenþele timpurilor noi vor cere de la el ogîndire nestandard, liber, descãtuºat, capabil sã pãtrundã în esenþa lucrurilor sub diferiteaspecte.A.M.: Dacã nu se va trece de la declaraþiile despre "prioritatea învãþãmîntului" laprioritãþile reale ale acestuia, atunci perspectivele dezvoltãrii vor tinde spre zero. Mai multca atît, distrugerea sistemului existent va continua implacabil.T.C.: Referitor la învãþãmîntul liceal, cu pãrere de rãu, trebuie sã declar niºtelucruri care sugereazã anumite incertitudini privitoare la activitatea noastrã la Bãlþi.Aceasta e realitatea ºi þin sã spun lucrurilor pe nume. Din punctul meu de vedere,învãþãmîntul liceal de la noi chiar din start, în unele cazuri, a fost formalizat sau ºibanalizat. Vreþi argumente? Legea învãþãmîntului, prin stipulaþiile ei, nu permite îndeplinã mãsurã sã se întreprindã acþiuni consecutive, hotãrîte pentru promovareaînvãþãmîntului liceal. Crearea unor clase liceale în ºcolile de culturã generalã,reorganizarea nefundamentatã a unor ºcoli medii în licee - toate acestea nu constituie,dupã pãrerea mea, o soluþie pentru edificarea unui sistem liceal modern care ar puteaconcura acum, în ajunul mileniului al treilea, cu învãþãmîntul liceal din Europa sau dinîntreaga lume. De menþionat cã instituþiile de acest tip ar trebui sã fie asistate sub aspectdidactic, metodic ºi material pentru dezvoltarea resurselor umane, dacã dorim cuadevãrat sã avem un sistem educaþional performant ºi competitiv. Sã concretizãm: înprimul rînd, la noi lipseºte motivarea studiilor liceale; din acest motiv nu existã concursla admiterea în instituþiile de învãþãmînt, care pretind a fi liceale, mai cu seamã înlocalitãþile rurale. Contingentul de elevi este insuficient pentru asemenea clase a cîte15, 20 de copii, ceea ce ne demonstreazã lipsa calitãþii instruirii. Pregãtirea acestor copii,care-ºi continuã studiile în ciclul liceal, este neadecvatã cerinþelor prevãzute deprogramele respective. În al doilea rînd, nici reciclarea cadrelor pedagogice nucorespunde tehnologiilor ºi metodologiilor educaþionale actuale, nemaivorbind de bazamaterialã didacticã, într-o stare deplorabilã. Perspectiva integrãrii europene esteatrãgãtoare. Dar pentru a ajunge la standardele din acest domeniu, ar trebui sã avem ºiun sistem liceal viabil.A.M.: În conformitate cu planul de dezvoltare a învãþãmîntului în municipiulChiºinãu ºi în scopul creãrii condiþiilor de implementare a învãþãmîntului liceal, în varaanului 1999 direcþia noastrã a formulat propuneri de reorganizare a 20 de ºcoli medii,cu clase liceale, în licee. Începînd cu întîi septembrie 1999, au obþinut statut de liceuºcolile nr. 4, 8, 19, 32, 37, 56, 72, gimnaziile nr. 4, 6, 7, 8.Astfel, în anul de studii 1999 – 2000 au fost înmatriculaþi în învãþãmîntul liceal2507 de elevi în 97 de clase, ei fiind ºcolarizaþi dupã profil ºi limba de instruire.Calitatea procesului educaþional ce se desfãºoarã în liceele "Mircea Eliade", "IonCreangã", "Dimitrie Cantemir", "Alecu Russo", "Alexandr Puºkin", "Dante Alighieri","Gheorghe Asachi", "Mihai Eminescu" ºi alte instituþii de profil este confirmatã departiciparea la concursurile orãºeneºti, republicane, precum ºi de rezultatele examenelorde bacalaureat. În consecinþã, acestea ne permit sã pledãm în continuare pentrudezvoltarea reþelei învãþãmîntului liceal ºi crearea unor condiþii care oferã ºanse egalecelor ce solicitã accesul la aceastã treaptã de instruire.Totodatã, considerãm cã încã nu avem un sistem viabil în acest domeniu.Funcþionarea în paralel a ºcolii de culturã generalã ºi a liceelor nu este un stimulentpentru conducãtorii administraþiilor publice locale în vederea sporirii numãrului de licee.În consecinþã, liceenii cautã posibilitãþile de revenire în ºcolile de culturã generalã (casã nu piardã un an de studiu). Astfel, se înregistreazã, cu adevãrat, un ºir de pierderi.T.C.: În cadrul reuniunilor metodice tradiþionale din luna august, au fostexaminate serios ºi detaliat aspectele privitoare la organizarea procesului educaþionalpentru noul an de studii, care vizau ºi raportarea procesului instructiv din liceu la cerinþelecurriculare. Proiectele de curriculum au fost avizate în grupuri de experþi, la nivel de sectorºi judeþ. Aici s-a implicat multã lume, cointeresatã sã aibã un curriculum disciplinar, care arcorespunde tuturor imperativelor învãþãmîntului modern. Au mai fost organizate seminariiCare este situaþialiceelor din judeþ (municipiu)ºi ce putemspune astãzi despreviitorul lor?Ce s-a întreprins lanivel de judeþ (municipiu)pentru implementareacurriculumuluide liceu?20... PENTRU UN SPIRIT LIBER ªI MODERN