Nr. 64 - Pro Didactica

quo vadis?educaţionale. În funcţie de specificul disciplinelorşcolare predate şi de nivelul de dotare a instituţiilor deînvăţămînt cu tehnică de calcul, fiecare cadru didacticva avea posibilitatea să aleagă modulele de instruirecare-i vor facilita utilizarea tehnologiei informaţiei şia comunicaţiilor în procesul didactic: Conceptele debază ale TIC, Sisteme de operare, Procesare de text,Calcul tabelar, Baze de date, Prezentări, Internetulşi poşta electronică, Softuri educaţionale. În cazulmodulului Softuri educaţionale, o atenţie deosebită seva acorda studierii softurilor educaţionale existente şimodului de integrare organică a acestora în procesulde predare-învăţare-evaluare.Accentuăm faptul că mecanismele actuale de stimularea cadrelor didactice care aplică metode inovaţionalede predare-învăţare-evaluare sînt imperfecte,iar principiul egalitarismului în remunerarea munciipedagogice prevalează. Prin urmare, implementareaefectivă a tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilorîn învăţămîntul preuniversitar ar trebui să se bazeze pecertificarea competenţelor digitale ale cadrelor didacticeşi stabilirea unor suplimente salariale pentru pedagogiicare vor deţine Certificatul Naţional de Operare pe Calculatorşi vor aplica softurile educaţionale în procesulde instruire.Fiecare manual şcolar trebuie să fieînsoţit în mod obligatoriuŞi de un manual electronicÎn ultimul deceniu, sistemul de învăţămînt dinR.Moldova a înregistrat progrese semnificative în creareaşi dezvoltarea manualelor şcolare. S-au formatcolective calificate de autori, a fost pusă la punct schemade închiriere a manualelor, este în curs de afirmare unsistem de evaluare obiectivă a calităţii manuscriselor şi amanualelor. Însă, deocamdată, unica formă de realizarefizică a manualului şcolar este doar cartea tipărită, iaractele oficiale în vigoare nici nu operează cu termenulde “manual electronic”.În pofida faptului că în ţările dezvoltate manualeleclasice, cele tipărite, sînt însoţite de conţinuturi multimediape suporturi digitale, în ţara noastră acest proces încănu a început. Lipsa manualelor electronice şi existenţaunor diferenţe conceptuale semnificative între puţinelesofturi educaţionale utilizate în şcoli şi manualele tipărite,difuzate prin intermediul schemei de închiriere, aurepercusiuni asupra procesului de modernizare a învăţămîntuluişi nu permit valorificarea în volum deplin aoportunităţilor oferite de tehnologiile informaţionale şicomunicaţionale.Menţionăm faptul că puţinele încercări din ţaranoastră de a elabora unele produse program, destinateutilizării în procesul educaţional din învăţămîntul preuniversitar,sînt sporadice şi nu se bazează pe abordăriunitare, iar calitatea didactică a softurilor respective nueste supusă evaluărilor.În scopul creării şi utilizării pe scară largă a manualelorelectronice, se propune:• extinderea metodologiei de elaborare, evaluareşi editare a manualelor şcolare tipărite asupramanualelor electronice;• crearea “industriei” de manuale şcolare electronice,care ar asigura elaborarea şi difuzareamanualelor electronice în şcoli;• crearea în cadrul Sistemului Informaţional alEducaţiei a bibliotecilor şcolare virtuale, ce aroferi elevilor şi cadrelor didactice accesul lamanualele electronice şi softurile educaţionale;• încheierea de acorduri cu marele companii producătoarede softuri educaţionale în vederea dotăriituturor instituţiilor de învăţămînt cu platformedestinate instruirii asistate de calculator.ConcluziiModernizarea învăţămîntului este un proces complex,în care un rol primordial îi revine reconceptualizăriiactului de predare-învăţare-evaluare în bazaimplementării pe scară largă a tehnologiei informaţieişi a comunicaţiilor. Este necesar ca utilizarea acestortehnologii să depăşească etapa „copie-şi-lipeşte” şi săse axeze pe extinderea abordărilor creative. Utilizareatehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor nu trebuiesă devină un scop în sine, ci o cale de eficientizare aprocesului de studii.Formarea competenţelor digitale ale elevilor, careuneori mai sînt încă confundate cu capacitatea de a“butona” tastatura şi a răsfoi paginile Web, trebuie săse bazeze pe cunoştinţe fundamentale, ce vor rămînerelevante pe parcursul întregii vieţi.Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor se va simţiîn şcoală ca acasă doar atunci cînd cadrele didactice voravea competenţe digitale, suficiente pentru a aplica pescară largă toate mijloacele destinate instruirii asistatede calculator: procesoarele de text, procesoarele decalcul tabelar, programele de prezentări, Internetul,poşta electronică, softurile educaţionale, manualeleelectronice. Se cere crearea unui mecanism de formarecontinuă a cadrelor didactice în domeniul tehnologiilordigitale şi stimularea pedagogilor care implementeazăaceste tehnologii în activitatea cotidiană de predareînvăţare-evaluare.Nu vom avea tehnologii informaţionale şi comunicaţionaleîn şcoală dacă nu vom lansa procesul deelaborare, editare şi difuzare a manualelor electronice.Se cere crearea unui cadru normativ-juridic pentru reglementareaacestui proces şi definitivarea mecanismelorinstituţionale de asigurare a elevilor şi a cadrelor didacticecu manuale electronice şi softuri educaţionale.Didactica Pro..., Nr.6 (64) anul 2010Modernizarea învăţămîntului preuniversitar prin implementarea pe scară largă a tehnologieiinformaţiei şi a comunicaţiilor